„Cum, n-o duceti mai bine?”

Efectele hotararii Bancii Centrale de a elimina restrictiile cu privire la operatiunile pe care nerezidentii le pot efectua pe piata monetara nu pot fi cuantificate acum.

Din cauza constrangerilor economice pe care Romania trebuie sa le adopte, cel mai important efect este reducerea inflatiei, ca principala cale pentru consolidarea rezultatelor economice.

Regret, dar trebuie sa recunoastem ca afacerile in economia romaneasca nu sunt tocmai prospere.

Ritmul scazut de crestere a investitiilor, mentinerea unui grad ridicat de saracie, calitatea scazuta a serviciilor publice, pentru care contribuabilul suporta o fiscalitate excesiva, competitivitatea redusa a produselor romanesti fata de cele din import si incapacitatea economiei de a produce la nivelul cererii interne sunt doar cateva dintre cocoasele ivite pe spinarea vlaguita a economiei

noastre.

Actiunile BNR pentru imbunatatirea mediului de afaceri sunt benefice daca le privim in relatie directa cu mersul economiei. Guvernatorul Isarescu aminteste obsesiv insa ca acestea trebuie sustinute de economia reala.

Fluctuatiile monedei nationale in raport cu euro si dolarul sunt departe de a descuraja aceste intrari de capitaluri speculative. Dimpotriva, in conditiile in care BNR nu poate aplica o politica monetara agresiva, acestea sunt chiar incurajate.

Sansa pe care o poate avea un investitor strain de a castiga diferenta dintre dobanzi, fara ca deprecierea cursului sa-i afecteze capitalul initial, este enorma.

Scaderea vizibila a dobanzilor a pregatit deja terenul pentru ziua LCC.

Se asteapta anuntul oficial din partea BNR, moment din care non-rezidentii pot avea acces la depozite.

In cazul in care vor exista intrari de capital peste asteptari, iar BNR va avea dificultati in a-l steriliza, vor fi luate masuri de salvgardare, adica de preintampinare a unor potentiale dezechilibre.

Sugubat, desi sigur nu-i arde de gluma, Mugur Isarescu declara, la sfarsitul simpozionului organizat cu ocazia celei de-a 125-a aniversari a Bancii Nationale, ca liberalizarea „s-a facut”. „Cum, n-ati simtit? Nu o duceti mai bine?”, ne tachina guvernatorul.

Oricum, conditiile favorabile sunt pregatite. Scaderea puternica a dobanzilor este cel mai bun semn. Dobanda la care BNR atrage lichiditate se afla la mare distanta fata de dobanda de politica monetara.

Acest lucru arata dorinta Bancii Centrale de a fi pregatita pentru momentul oficial al acceptului dat non-rezidentilor de a avea acces la depozite pe piata romaneasca.

Printr-o politica preventiva, BNR a descurajat astfel de intrari masive de capital. Strainii au gasit totusi portite ca, prin asa-zise mijloace cu destinatie speciala, sa intre pe piata.

Inainte de sfarsitul anului 2004, atunci cand BNR a anuntat ca liberalizarea va avea loc, in Romania au intrat, brusc, peste un miliard de euro, profitand astfel de dobanzile foarte ridicate din decembrie.

La capitolul riscuri generate de liberalizarea contului de capital, cresterea creditului, in principal a creditului de consum, nu este de neglijat.

Un grad de supraindatorare a consumatorului, in momentul unei usoare cresteri a dobanzilor, risca sa-l aduca in situatia de a nu putea sa-si plateasca ratele, problema ce s-ar transfera mai departe la banci, care n-ar putea sa-si recupereze banii.

Un risc vazut si recunoscut si de BNR tine de posibila crestere a deficitului de cont curent, pe fondul liberalizarii contului de capital. Un deficit supradimensionat in 2005 poate sa insemne inflatie mare in urmatorii ani.

Totusi, punand in balanta riscurile si beneficiile, castigul va fi in primul rand de imagine, de intarire a brand-ului, daca vreti. Autoritatile romane vor dovedi ca s-au maturizat si ca-si asuma raspunderea de a tine in frau cat mai abil cu putinta economia.