Cum se schimbă culorile toamnei din cauza climei tot mai calde – Ce se întâmplă cu copacii și cu frunzele în anii cu vreme extremă
Pentru câteva zile, în fiecare toamnă, frunzele au cele mai frumoase culori din an și oamenii merg să le fotografieze, în SUA și Canada existând și un turism pentru a vedea frunzele. Cad frunzele mai târziu din cauza încălzirii globale? Ce se întâmplă cu culorile în anii cu vreme extremă? De ce frunzele au toamna așa colorit minunat?
Frunzele superbe, turismul culorilor și stresul copacilor
În SUA și Canada acele zile cu cele mai frumoase culori ale arborilor aduc o creștere puternică a turismului și există hărți în timp real cu locurile unde sunt cele mai frumoase culori ale toamnei, în genul hărților meteo. Hotelurile percep tarife mai mari pentru camerele cu priveliște spre pădure, iar unii fac rezervări cu multe luni înainte, chiar dacă este imposibil de spus exact când (în octombrie sau noiembrie) va fi perioada de maxim a frumuseții. Sunt estimări care spun că se cheltuie în America de Nord cam un miliard de dolari cu acest turism al frunzelor colorate.
„Foliage hunting” se numește această căutare a frunzelor când sunt galbene, roșii, maro sau verde închis, practic o „vânătoare” de peisaje superbe pe care să le „prinzi în fapt” fix când oferă cele mai vibrante culori. Sunt în America meteorologi specializați pe prognozarea locurilor și momentelor din toamnă unde frunzele ajung în faza de maxim colorit. Sunt folosite și programe de calculator pentru o cât mai exactă prognoză despre locul exact unde cei denumiți în engleză „leaf peepers” pot vedea cele mai frumoase culori.
Se vorbește despre un „Leaf Peeper’s Paradise” și despre „artificii” ale naturi, care însă se văd doar pe timp de zi și pe cât mai multă lumină.
Căutări pe Google după termeni precum „Fall Foliage Tracker” sau „Find Peak Colors” trimit către o mulțime de hărți în SUA și Canada, hărți colorate, detaliate pe zile și locuri.
În America de Nord există statistici pentru sute de locuri despre perioada în care copacii își etalau în trecut cele mai frumoase culori ale frunzișului.
Pădurile „duc greul” sosirii timpurii în primăvară a temperaturilor prea mari și sfârșitului târziu, în a doua parte a toamnei, a căldurii extreme. Nu se întâmplă an de an, dar este tot mai des.
Culorile toamnei nu au istorie clară
Unele studii din SUA și Canada spun că încălzirea climei a făcut ca momentul când apar cele mai frumoase culori ale toamnei să fie în medie cu o lună mai târziu față de acum 130-140 de ani . Pe de altă parte, au fost multe incendii de pădure, așa că milioane de copaci nu au mai apucat în 2023 să poarte deloc „straie” colorate în octombrie. Să nu mai vorbim despre extremele climatice, cum ar fi furtunile, care scutură copacii sau îi pun la pământ.
Impactul încălzirii climatice asupra schimbării culorii frunzelor toamna poate varia semnificativ de la o regiune la alta și de la un an la altul. Nu există date clare și complete.
Existența copacilor a devenit foarte complicată din cauza anilor plini de extreme climatice. Mugurii pot apărea foarte devreme primăvara, dar în a doua parte a lui aprilie poate urma un îngheț târziu. Din cauza valurilor de căldură și a secetei se poate întâmpla ca frunzele să cadă în august, dar poate urma o reluare vegetativă toamna, dacă ține mult căldura în „stil 2023”. Copacii își amână apoi perioada de „odihnă” de iarnă și acest ciclu dereglat al ecosistemelor poate însemna și că „stresul” la care arborii sunt supuși îi face mai susceptibili la diverse boli și dăunători.
Studiile științifice despre culori toamnei sunt destul de puține, acoperă zone restrânse și în foarte puține locuri există date istorice extinse despre perioadele din an când erau cele mai frumoase culori.
Un naturalist american pe nume Henry David Thoreau nota încă dinainte de 1860 când era intervalul cu zile de toamnă în care arțarii din orașul său natal, Concord, Massachusetts, aveau culorile cele mai vibrante. În prezent, frunzele prind culorile cele mai frumoase cu o săptămână sau două mai târziu decât acum 160 de ani, iar o diferență fantastică ține de tehnologie, fiindcă universitatea Harvard studiază culorile frunzelor și cât țin ele cu așa numite camere speciale denumite „phenocams”. Cu 350 de astfel de camere a fost analizată perioada de maximă a culorii frunzelor în multe zone din Canada și SUA:
Alte studii din SUA susțin că frunzele își schimbă culoarea cu o lună mai târziu decât se întâmpla în 1880, dar nu se poate generaliza o așa diferență pentru întreaga planetă sau pentru întreg continentul.
Sunt contradictorii diversele studii și calcule făcute pentru a estima cum s-a schimbat momentul când frunzele ajung la cele mai frumoase culori, dar un consens ar fi că se întâmplă cam cu 7-10 zile mai târziu decât cu câteva decenii în urmă. În Europa, cercetătorii au constatat că sezonul de culori de toamnă a devenit mai scurt în unele zone, ceea ce însemnă că sunt mai puține zile cu un maxim de culori frumoase.
Sunt și naturaliști care susțin că nu avem informații așa de multe și din locuri așa de diverse pentru a putea trage concluzii cum că perioada culorilor superbe s-a schimbat. Aceștia amintesc faptul că intervalul variază de la an la an cu câteva zile, din cauza factorilor climatici, dar că nu este o schimbare a datei medii când pot fi urmărite la maxim minunatele culori.
Când temperaturile sunt mai ridicate, fotosinteza continuă mai mult timp, ceea ce înseamnă că frunzele produc mai multă clorofilă. Acest lucru poate face ca frunzele să rămână verzi mai mult timp, ceea ce poate reduce durata sezonului de culori de toamnă.
Dacă toamna este mult mai rece decât de obicei culorile superbe apar mai repede, iar în anii cu toamnă caldă, culorile se dezvoltă mai târziu. Este mare diferență între diversele specii de copaci, contează mult și cât de calde (sau reci) sunt nopțile și cât de mult plouă.
Pe viitor este posibil ca, din cauza încălzirii globale, gândacii și diverși dăunători să supraviețuiască mai la nord și să atace specii de copaci la care nu aveau acces până acum.
Dacă toamna este mai caldă și primăvara vine mai repede se pune întrebarea dacă pe viitor copacii vor fi afectați de aceste „mutații” ale anotimpurilor, pentru că este posibil ca perioadele de creștere ale copacilor să fie mai lungi, cu tranziții temporale mai scurte între zilele calde și cele foarte reci. Înghețurile bruște de la final de toamnă sau început de iarnă ar putea afecta grav creșterea acelor copaci în primăvara următoare.
O teorie se regăsește în mai multe articole despre frunzele toamnei: pe termen mediu și lung, încălzirea climei va însemna că nu vor mai fi așa de vii, de vibrante, culorile toamnei în perioada lor de maxim. Factorii „responsabili” bănuiți ar fi verile secetoase, începutul cald de toamnă și perioadele de caniculă, dar și ploile furioase. Este foarte greu de măsurat cât de vii sunt culorile toamnei într-un anumit moment și destul de greu de comparat în mod convingător cât de mult variază nuanțele de galben, roșu sau maro.
S-au scris o mulțime de articole în presa anglo-saxonă care încearcă să ofere explicații privind diferențele dintre culorile toamnei în diverse părți ale Americii sau în Europa. Spre exemplu, în zone din Canada foarte populare pentru „vânătorii de culori” predomină roșul aprins, datorită unei specii de arțar, dar și galbenul „țipător” datorită prezenței unei specii de plop „tremurător”.
Au fost și articole care susțin că în Europa predomină galbenul la frunzele toamnei, în timp ce în America de Nord este mai prezent roșul.
De ce avem așa culori frumoase toamna
Cum se pregătesc copacii pentru sezonul rece? Primăvara și vara produc pigmentul verde numit clorofilă care captează lumina solară, dându-le copacilor energia necesară pentru a crea substanțele care le permit să crească și să se dezvolte.
Când temperaturile scad și zilele devin tot mai scurte, semnalul pentru copaci este că se sfârșește sezonul de creștere, iar copacii răspund prin oprirea producției de clorofilă și absorb nutrienți „pe ultima sută de metri”, făcând un fel de provizii pentru iarnă.
Sub clorofila produsă primăvara și toamna se găsesc substanțe chimice de culoare portocalie, galbenă sau roșie și acestea ies la iveală toamna, după ce nu se mai produce clorofila. Pe lângă clorofilă, frunzele conțin și alți pigmenți, cum ar fi carotenoidele (responsabile pentru culorile galben și portocaliu) și antocianinele (responsabile pentru culorile roșu și violet). Pe măsură ce cantitatea de clorofilă scade în frunze, acești pigmenți devin mai vizibili.
Datorită acestor substanțe ne bucurăm de un peisaj coloristic superb la final de octombrie și început de noiembrie.
Diferite specii de copaci tind să-și schimbe frunzele în momente diferite ale toamnei. De exemplu, copacii cu frunzele mai mari, precum arțarii, au tendința de a-și schimba culorile mai devreme în toamnă, în timp ce copacii cu frunzele mici, precum stejarii, tind să-și păstreze verdele mai mult timp.
Date din Franța arată că din cauza căldurii excesive din vară, copaci precum fagii, carpenii și teii și-au schimbat prematur culoarea frunzelor încă din septembrie.
Secetele excesive și valurile prelungite de căldură pot face ca frunzele să se usuce și apoi să cadă prematur încă de la final de august sau început de septembrie la unii copaci, așa că nu mai apucă să prindă culoare.
Date fiind aceste schimbări în succesiunea anotimpurilor, sezonul de creștere pentru copaci s-a mărit, dar tranziția dintre zilele calde și cele foarte reci la final de toamnă s-a scurtat, iar asta înseamnă că arborii nu mai au destul timp până la primul ger al iernii ca să absoarbă substanțele de care au nevoie.
Frunzele încep să-și schimbe culorile mai devreme în zonele montane și nordice, comparativ cu regiunile de câmpie sau cele situate mai la sud.
Surse: National Geographic, Guardian, BBC, Washington Post, New York Times, Nature Today
INTERVIURILE HotNews.ro