Cum vor arăta furtunile severe ale viitorului în România. În ce zone din țară, până acum mai puțin afectate, vor apărea fenomenele 

Fenomenele meteo violente sunt tot mai des în atenția lumii întregi, cum se poate vedea și în aceste zile cu știrile despre uraganul Milton din SUA. În România nu avem fenomene așa de extreme, dar clima tot mai caldă schimbă lucrurile. Spre exemplu, sunt șanse mai mari să se formeze mai des furtuni în zone din țară unde acestea apăreau mai rar. Ce altceva știm despre furtunile viitoare? 

• Seriile mari de ani arată că, între 1940 și 2023, numărul orelor cu condiții pentru furtuni însoțite de descărcări electrice a crescut pe întreg teritoriul României.

În multe locuri din lume furtunile au devenit un subiect abordat tot mai des, fiindcă o serie de „furtuni convective severe”, cum numesc meteorologii furtunile foarte dure, au făcut pagube de miliarde de dolari, în special în SUA și America Centrală.

Pagubele sunt tot mai mari și numărul de victime a crescut față de acum câteva decenii și fiindcă mult mai multă lume locuiește în orașe și sunt zone cu densitate extrem de mare a populației. Când o furtună severă lovește un oraș populat, ea lasă în urmă imagini de dezastru.

Se întâmplă asta fiindcă ingredientele ce duc la furtuni intense – instabilitate, umiditate și energie – devin din ce în ce mai abundente, într-o lume care se încălzește tot mai mult.

Schimbările provenite de la încălzirea globală

Acum un deceniu era foarte greu de spus în ce proporție unele furtuni erau mai severe din cauza încălzirii globale. Dar în ultimii ani s-au făcut tot mai multe studii de atribuire și legătura dintre fenomenele extreme și clima tot mai caldă poate fi clar stabilită cu ajutorul modelelor matematice, a supercomputerelor și a datelor tot mai precise și mai numeroase din teren. 

De exemplu, că uraganul Helene, unul dintre cele mai violente din istoria recentă a SUA, a adus cu 10% mai multe precipitații decât ar fi adus o mega-furtună similară ce ar fi apărut înainte ca încălzirea globală să se facă simțită.

În România nu avem uragane, tornadele apar cel mult de câteva ori pe an, dar încălzirea globală aduce modificări în modul în care se produc furtunile violente.

Sudul României nu va rămâne singurul afectat

Se schimbă câte ceva în modul în care se vor forma furtunile cu grindină de mari dimensiuni. În special sudul țării era expus la acest tip de furtuni. Însă, în viitor, ele vor apărea mai des și în nord și în nord-est (Maramureș, Moldova). Va exista, așadar o „deplasare” către nord a zonelor unde se vor forma furtuni, dar asta nu înseamnă că locurile „tradiționale” unde se formează cele mai multe furtuni vor fi „scutite” de astfel de fenomene.

Unele scenarii indică mai puține furtuni pe viitor, însă condițiile devin mai  serioase, va fi mai multă instabilitate și, deși numărul de furtuni va fi per total mai mic în anumite regiuni, atunci când se vor forma vor fi cantități mari de precipitații și grindină. Este de așteptat să crească și frecvența, dar și intensitatea medie a acestor fenomene extreme, explică pentru HotNews.ro, Bogdan Antonescu fizician care studiază fenomenele meteo extreme.

Instabilitatea atmosferică va fi mai mare și se vor crea mai des condiții pentru dezvoltarea unor furtuni. Datele recente, spune Bogdan Antonescu, indică faptul că devin din ce în ce mai frecvente condițiile de mediu ce duc la formarea unei furtuni.

Problema cea mai mare cu furtunile este că sunt greu de studiat, sunt fenomene care se produc de multe ori în zone restrânse și nici nu țin foarte mult, așa că este foarte complicat să strângi multe date. Despre progresele făcute în observarea furtunilor puteți citi în a doua parte a articolului.

Grindină de mai mari dimensiuni în România

Aparițiile furtunilor cu grindină de mari dimensiuni și vânt intens sunt anticipate să crească chiar mai mult decât în cazul furtunilor cu descărcări electrice, probabilitate pentru apariția grindinei de mari dimensiuni, crescând cu 40-80% în Europa centrală și de est până la sfârșitul secolului.

Pentru România, previziunile climatice indică o creștere semnificativă a condițiilor pentru grindină de mari dimensiuni (peste 2 cm) și foarte mari dimensiuni (peste 5 cm diametru) pentru întreg teritoriul, dar în particular pentru nord-estul României, se menționează în raportul Starea Climei, coordonat de InfoClima.ro.  Despre grindina din România și câteva recorduri legate de ea puteți citi aici.  Un document ANM arată lista localităților unde a căzut grindină în august 2024.

În plus, cercetătorii anticipează că furtunile cu vânt intens vor fi observate mai des și în sudul României.

Grav este și faptul că precipitațiile intense pot duce la inundații rapide (flash floods), afectând drumurile și proprietățile și punând în pericol viețile oamenilor.

Câteva cifre despre tornadele de la noi

Furtunile severe produc uneori grindină de mari dimensiuni și vântul bate cu putere. Mai rar se ajunge la tornadă, iar aici puteți citi despre istoria tornadelor din România.

În România, mărturii ale apariției tornadelor există încă din secolul al XIX-lea. Astfel, în perioada 1822–2013, a fost înregistrat un număr de 129 de tornade ce au avut loc în 112 zile diferite. Dintre acestea, 89 au fost înregistrate în perioada 1990–2013.

Ultimele decenii au permis meteorologilor să obțină, datorită radarelor, mult mai multe date despre vântul din furtună și despre structura furtunii. A avut în ultimul timp importanță tot mai mare modelarea numerică pentru simularea la rezoluție mare a diverselor evenimente.

S-au făcut tot mai multe măsurători în apropierea furtunilor, au apărut tot mai multe filmări, iar universități de prestigiu au inițiat campanii ample de cercetare ale tornadelor. Au devenit celebri și oamenii care riscă: „vânătorii de tornade”.

Distribuția spațială a tornadelor în România arată faptul că acestea sunt mai frecvente în zona de est a țării, cu un maxim în zona de sud-est. De asemenea, apariția tornadelor este mai frecventă în perioada lunilor mai – iulie, majoritatea având loc între orele 09:00–20:59, cu un maxim în jurul orelor 15:00 și 17:00.

Momentul de trezire referitor la tornadele din România a fost 2002, tornada de la Făcăeni, care a fost documentată și de români, dar și de un meteorolog american care se afla aici în România și care a cercetat în teren traiectoria tornadei. Concluzia meteorologului american a fost clară: în România se pot produce tornade, s-au produs și în trecut, iar România trebuie să accepte această realitate.

Ce se spune despre furtunile viitorului în raportul Starea Climei

Zonele cel mai puțin expuse la furtuni cu descărcări electrice sunt în partea de est și în zona de litoral al României (sub 100 de ore în medie pe an). Între 1940 și 2023, numărul orelor cu condiții pentru furtuni însoțite de descărcări electrice a crescut pe întreg teritoriul României.

Cea mai mare creștere (6 ore în 10 ani) a fost observată în partea de est a României, unde creșterea este și semnificativă din punct de vedere statistic.

Observațiile istorice și previziunile climatice indică o creștere a frecvenței de apariție și intensității acestor fenomene în următoarele decenii, în contextul schimbărilor climatice.

Previziunile pentru viitorul apropiat (2025-2050) și pentru sfârșitul secolului (2071-2010) indică o intensificare a acestor fenomene, în special în nordul României, unde riscul de grindină și furtuni violente este așteptat să crească semnificativ. Aceste schimbări sunt atribuite în principal creșterii umidității atmosferice, ceea ce contribuie la o mai mare instabilitate atmosferică.

Impactul social și economic al acestor furtuni poate fi devastator, cu costuri ridicate pentru repararea construcțiilor afectate, și pierderi semnificative în agricultură și infrastructură.