Dadarismul este varianta autohtonă a whataboutism-ului

Dadarismul este varianta autohtonă a whataboutism-ului*. Nu e la fel de cunoscută la nivel global, nu are pagină de wikipedia, este mai mică, mai acruță, mai de la țară – dar e-a noastră! Din 24 februarie încoace, s-a umplut țara (și diaspora) de dadariști, pe care vă rog frumos să-mi dați voie să-i clasific, atât cât mă duce mintea. Sunt convins că multe tipuri de dadariști îmi vor scăpa, așa că apelez la dumneavoastră, la cititori, pentru completarea încercării de clasificare.

Folosind modelul învățat de la domnul profesor Liiceanu („Despre limită”), propun să începem de jos în sus. Primul ar, deci…

Prostul. Mai cunoscut sub numele de „om simplu”. N-a avut nicio șansă, de la bun început: s-a născut unde s-a născut, s-a născut din cine s-a născut, hărnicia și inteligența nu au fost printre darurile primite de el de la Dumnezeu, dragostea a avut mare grijă să-l „sară”, așa că prostul a rămas acolo jos, unde băutura este ieftină. În varianta rusă, este ucigaș. În varianta română, este dadarist. În viața civilă, este asistat social sau cel mult „om cu ziua” în agricultură.

Bovaricul. A devenit dadarist din resentiment pentru lumea asta ingrată, de la care nu a „primit” ceea ce merita, ceea ce ar fi trebuit să primească un om cu înzestrarea lui intelectuală („Eu am școala vieții!”). Dacă ar fi fost ascultat din timp, demult era bine pentru toată lumea, că e mai bine să fie bine decât să fie rău. Într-un univers paralel, dadaristul bovaric ar fi fost un lider înțelept; aspru, dar drept. Un fel de Țepeș, dar cu mai mult succes la femei. În viața civilă, e taximetrist.

Leneșul. Și-a petrecut întreaga viață gândind. I-a lăsat pe alții să se bage-n față, să vorbească, să se agite, să muncească, să dea din coate, să se afirme, să-și expună părerile în scris etc. El a stat liniștit în colțul lui și s-a gândit. Pe îndelete, fără grabă. În final, a ajuns la o concluzie, la un sistem complet, rotund, perfect, inatacabil. Sistemul explică totul. Lumea, ființa, existența, omul, pârșul, tot-tot-tot; nimic nu este în afara sistemului, nimic nu scăpă forței sistemului de a da răspuns la orice întrebare. În dimineața zilei de 24 februarie, leneșul a rămas cu gura căscată; iar apoi, între a-și salva sistemul și a admite, postelnician, „Am fost un dobitoc”, leneșul a ales să-și salveze sistemul. Așa a devenit dadarist.

Ratatul. Perfect conștient de mintea lui sclipitoare, mânat în același timp de milă pentru biata specie umană, a decis să o lumineze. A explicat omenirii, cu subiect și predicat, care este chestia. Nu l-a băgat nimeni în seamă. Uriașa lui contribuție** la Cunoaștere a fost trecută cu vederea, iar ratatul a devenit dadarist nu în dimineața de 24 februarie, ci mult înainte. Prototipul ratatului sunt eu. Degeaba m-am străduit să vă dumiresc, degeaba m-am strofocat să vă fac deștepți în cap!

Bamboccione. Nu are păreri personale la cei 50 de ani ai săi, viețuiește conform dictonului târg-frumușan „Nu știu dar nici nu mă interesează”, iar zeul lui, steaua lui călăuzitoare este Mami (uneori, foarte rar, poate fi și Tati. Eu personal am cunoscut un singur caz din acesta, dar neobișnuit de grav). Dacă Mami spune „Da, dar…”, atunci asta spune și el, așa cum a făcut de când era în scutece. Este o eroare gravă să îi spui direct „Mă-ta a fost dintotdeauna o dobitoacă, adusă la birou de la coada vacii, c-aveau comuniștii nevoie de cadre”, pentru că bamboccione începe să plângă. Nu-i stă deloc bine când plânge, că i se-nroșește chelia.

Lovitul. Acesta este cel mai interesant dadarist. De departe! Este dadaristul contraintutiv, dadaristul imposibil. El are totul. O viață frumoasă, bani, realizări profesionale, succese personale, familie, o sănătate de invidiat, o cultură solidă, lecturi vaste, experiențe de călătorie din cele mai exotice locuri, este căutat de oameni, i se cere părerea, conversația lui este strălucitoare, umorul îi este irezistibil etc. Și totuși, omul este dadarist! Iată contribuția mea personală la subiect (până acum n-am spus nimic nou, pe cele de mai sus le știm cu toții): undeva, într-un trecut obscur, lovitul a suferit o lovitură. Ceva l-a rănit, „l-a dat jos de pe picioare”, l-a înjunghiat pe la spate. Problema este că acel ceva este cunoscut numai de el însuși; ceea ce vedem noi, cu organele noastre de simț, este un dadarist care n-ar trebui să fie dadarist – și totuși, iată-l! Here he is, in flesh and bones!

Primul caz concret (sunt slab pe abstractizări, prefer exemplificările): persoană de sex feminin, extrem de inteligentă, susținea legitimitatea bombardării de către Hezbollah a orașelor și fermelor israeliene. Stupefației mele îi opunea acest fabulos argument, cu care un scriitor ar intra în istoria literaturii: „Da, ei omoară și copii cu rachetele alea, dar au tot dreptul să bombardeze, pentru că sunt săraci!”. Am avut răbdare, ani în șir, până când izbutit să dibăcesc „rana” acestei dadariste. Era vorba de alegerile pierdute de Hillary Clinton, căreia ea îi fusese suporteră. Odată cu instalarea lui Trump la Casa Albă, lumea dadaristei mele s-a ordonat perfect, fără incertitudini: dacă Trump „ține” cu israelienii, atunci Hezbollah sunt buni și tot ce face Hezbollah e bine. Punctum. Acesta ar fi un fel de dadarism cu mantinelă.

Al doilea caz concret: persoană de sex masculin, extrem de inteligentă, susține că orașele Ucrainei trebuie atacate cu arme nucleare, „ca să-și bage cretinii mințile în cap”. Pentru condimentarea cazului – deși, sincer, nu cred că mai este nevoie – precizez că amicul meu este absolvent a două facultăți: Medicină și Filozofie. Am avut răbdare câteva săptămâni, iar din lungile ședințe de tragere-de-limbă (udate cu multă bere, admit), a ieșit la iveală faptul că editura îi respinsese manuscrisul unui roman. Se pare că amicul meu își pusese foarte mari speranțe în acel manuscris. La insistențele lui, cineva din interior i-a explicat, off the record, că pentru moment sunt traduși și publicați scriitorii ucrainieni, așa cum cere piața. Am încercat să-l scot din dadarism, povestindu-i cum mi-a fost respins și mie un manuscris, nu doar de o editură, ci de cinci. Parc-am turnat gaz pe foc. Nu, mint: benzen! Cteste continuarea pe Contribuotrs.ro

Dadarismul este varianta autohtonă a whataboutism-ului

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”