Dan Dungaciu: Daca opozitia de la Chisinau preia puterea, Romania trebuie sa fie veriga intre Bruxelles si Chisinau si sa fie pregatita pentru a trece acest test major

Romania va trebui sa isi asume rolul de veriga de legatura intre Bruxelles si Chisinau si nu va avea nicio scuza daca va cadea acest test, in conditiile in care ar avea reali parteneri de dialog in partea moldoveana, spune analistul Dan Dungaciu, intr-o analiza facuta pentru HotNews.ro imediat dupa anuntatea rezultatelor exil poll. Daca se mentin comunistii la putere, orientarea spre Federatia Rusa – de unde asteapta mana de ajutor pentru iesirea din criza economica – va face Romania si mai irelevanta pentru Chisinau.

Indica rezultatele exi poll-ului o surpriza in alegerile din Moldova?

Nu e o surpriza, pentru ca datele de sondaj aratau clar o polarizare la nivelul societatii intre cei care sustin viziunea comunistilor asupra a ceea ce s-a intamplat in 7 aprilie si cei care se opun acestei viziuni. Pentru ca acesta a fost elementul care a scindat societatea din Republica Moldova. Toate intrebarile de genul: Cine credetri ca e vinovat pentru 7 aprilie? Au fost justificate manifestarile din 7 aprilie? Ce parere aveti despre evenimentele din 7 aprilie? aratau o polarizare a societatii la nivel de 40% care dadeau un tip de raspuns, 40% care dadeau un alt timp de raspuns.

Daca ne uitam pe exit poll, acea atitudine, acea latenta din societatea din R. Moldova s-a concretizat si la nivel de vot. Pentru ca 41,7% ne spune exit poll-ul ca au obtinut comunistii, 41,4% au castigat partidele liberale, adica opozitia din cele trei partide care au fost opozitia si in evenimentele din 7 aprilie. Pe acest fond de 40-40 a intervenit un alt partid, care s-a declarat de opozitie, dar care a devenit partid de opozitie dupa evenimentele din 7 aprilie: acesta este Partidul Democrat al domnului Marian Lupu, care a castigat 12,5%, undeva pe la 13 mandate.

Acest partid, daca il calculam in contul opozitiei, putem conchide ca si el si cele trei partide liberale au castigat alegerile. Pentru ca ele au 56 de mandate in parlamentul de la Chisinau, spre deosebire de Partidul Comunistilor care are undeva pe la 41 de mandate. Deci victoria pe numar de mandate este a opozitiei daca partidul domnului Marian Lupu isi respecta unele din declaratiile facute in campanie, si anume ca este partid de opozitie si nu partener de guvernare posibil al comunistilor.

Insa in campanie prin declaratiile liderilor Partidului Democrat, partidul a dat semnale ambelor parti.

Aveti dreptate si aceasta a fost una dintre marile probleme in legatura cu aceasta mai degraba grupare politica, pentru ca a aratat ca n-a fost un partid tocmai coerent. Unii lideri ai partidului au sugerat ca se poate face o coalitie cu Partidul Comunistilor, altii – chiar la nivel de vicepresedinte – au sugerat ca Partidul Democrat va face alianta cu cele trei partide liberale, in timp ce alti lideri au mers pe varianta unei coalitii nationale, formata de toate partidele care au intrat in parlament. Sunt mesaje relativ ambigue.

Daca aceste mesaje ambigue, transmise si de insusi domnul Marian Lupu, au tinut de un tip de strategie electorala a PDM, adica s-au bazat pe intentia dlui. Marian Lupu de a strange voturile criptocomunistilor, nu a electoratului anticomunist, sau daca este o intentie politica asta urmeaza sa vedem. Acum este marele test al PDM si al lui Marian Lupu gestul pe care il va face inainte de constituirea aliantelor in parlamentul R. Moldova.

Impresia mea este ca, desi o alianta a PDM cu cele trei partide liberale este improbabila, pentru ca ele au declarat ca nu vor face alianta cu partidul domnului Lupu, pentru destinul politic al lui Marian Lupu cu partidul comunistilor ar fi dezastruoasa. Marian Lupu este un om tanar, dar nu va avea nicio justificare pentru a face guvernarea cu PCRM din momentul in care paote face guvernarea cu partidele liberale. In plus sunt in acest partid oameni care nu ar agrea o asemenea alianta.

Scenariile de guvernare posibile la Chisinau

Care sunt scenariile de guvernare in urma procentelor indicate de exit poll? Ne putem astepta la o guvernare in Republica Moldova care sa nu-i includa pe comunisti?

Daca facem un calcul estimativ dupa procentele obtinute – dar sa nu uitam ca sunt estimari, este un exit poll – putem spune ca PCRM are 45 de mandate, PL – 17 mandate, PDM – 13, PLDM – 18 si Alianta Moldova Noastra 8 mandate. daca facem acest calcul o sa constatam ca opozitia integrata a castigat 56 de mandate. Avem o victorie a opozitiei la numarul de mandate.

Dupa calculul hartiei urmeaza o coalitie posibila la nivelul opozitiei – asta inseamna negocieri destul de dure si deloc usoare si deloc prognozabile – isi permite sa aleaga presedintele parlamentului cu 56 de mandate. Dupe ce alege speaker-ul, alege cei doi vicepresedinti, sefii de comisii si asa mai departe. Pentru a alege presedintele, opozitia mai are nevoie de 5-6 mandate. Daca obtine aceste mandate de la Partidul Comunistilor poate obtine presedintia. Si acum opozitia se afla in situatia de a umbla ea dupa voturile de aur ale comunistilor, chestiune care nu este chiar atat de necredibila. E posibil sa constatam ca, vanzand ca PCRM pierde guvernarea, unii deputati comunisti sa migreze discret catre opozitie. Teoretic, pe hartie, este posibil sa se intample asta.

Al doilea tip de scenariu este ca domnul Lupu face o alianta cu Partidul Comunistilor si vor obtine impreuna circa 58 de mandate. Deci mai au nevoie de trei mandate ca sa obtina presedintia. Si incepe iarasi o batalie pentru cele trei voturi de aur.

Daca in niciuna dintre situatii nu se reuseste alegerea presedintelui, avem o situatie de blocaj la nivelul parlamentului R. Moldova. In constitutia R. Moldova se spune clar ca nu se pot organiza alegeri anticipate de doua ori in acelasi an, asa ca nu vom avea alegeri anticipate, presedintele Voronin ramane interimar si ne vom duce in anul viitor cand, eventual, se vor organiza alegerile anticipate. Situatia de blocaj in acest moment nu duce la desfiintarea parlamentului.

Cunoscand aceste scenarii, va forta Voronin indeplinirea ultimului, care l-ar avantaja si l-ar mentine la putere inca o perioada?

El poate forta aceasta varianta, dar depinde cum vor reactiona deputatii lui. Pentru ca in randul opozitiei mi-e foarte greu sa-mi imaginez ca vor da de aceasta data 3-4 mandate comunistilor pentru alegerea presedintelui. E foarte greu dupa ce ai trecut de 7 aprilie, ai reusit sa depasaesti presiunea votului de aur, dupa ce opozitia n-a dat un singur vot sa dea acum 4, in actuala situatie, repet.

Oameni de la comunisti in schimb ar putea, in conditiile in care vor fugi din tabara comunista si se vor plasa in tabara intermediara, adica a partidului lui Marian Lupu. Este mai plauzibil sa-si dea comunistii votul penru un presedinte al opozitiei decat opozitia pentru un presedinte comunist.

Cu atat mai mult cu cat in randul partidului comunist exista si acea parte care se considera reformista, pro-europeana…

Care poate fi mai apropiata de Marian Lupu, dar nu s-a dus spre el in timpul campaniei, insa se poate apropia acum, in parlament.

Dezghet sau o lunga iarna polara in relatia cu Romania

In aceste conditii indicate de exit poll, al acestor scenarii, cum putem anticipa relatia cu Romania a R. Moldova?

Toate partidele din opozitie, inclusiv opozitia social-democrata a domnului Lupu, au declarat ca relatia cu Romania trebuie reglementata, adica trebuie normalizata. Sigur ca exista si aici nuante, nu cred ca pozitia fata de Romania a PL a domnului Chirtoaca si a PDM a domnului Lupu coincid. Dar nu asta e problema. Toate aceste partide au spus ca vor reglementa relatia cu Romania, ca o vor pune pe alte baze. Evident vor ridica regimul de vize si vor incepe o colaborare cu Romania. O colaborare care va fi circumstantiata de modul in care va arata opozitia. Daca va fi o coalitie larga a celor trei partide liberale si PDM s-ar putea ca relatia sa se dezmorteasca, sa se dezghete si mingea, paradoxal, va veni in terenul Romaniei.

Pentru ca acum apare intr-adevar capacitatea concreta a Romaniei de a reactiona fata de o situatie de la Chisinau, mai exact capacitatea Romaniei ca stat european sa ajute Chisinaul sa iasa din aceasta criza. Pentru ca, daca se va forma o coalitie democrata, pro-europeana la Chisinau si este imperios necesar ca UE sa intinda imediat o mana de ajutor, sa gestioneze, sa ajute acest guvern, sa ajute inclusiv financiar, nu numai tehnic, Romania trebuie sa devina un actor important, o veriga de legatura intre Bruelles si Chisinau.

Vor fi doua teste mari pe care le vor trece atat Bruxelles-ul, dar si Bucurestiul. Si intrebarea-cheie este: e Bucurestiul pregatit sa isi ajute partenerul de la Chisinau, asa cum declara ca l-ar fi ajutat daca ar fi avut un partener de dialog? Asta e marea problema si foarte multa lume trebuie sa-si puna la Bucuresti aceasta intrebare.

Mi-ati anticipat aceasta intrebare. In conditiile in care spuneti ca mingea ar putea veni in terenul Bucurestiului, are antrenorul de aici pregatita echipa pentru urmatoarea miscare. Romania a parut sa nu mai faca nimic dupa ce Mihnea Constantinescu nu a primit agrementul partii moldovene, asteptand firesc alegerile si constituirea noii puteri de la Chisinau.

Intrebarea este foarte buna, evident, dar noi discutam in ipoteza in care alianta de la guvernare va fi una a opozitiei. Daca va fi o guvernare bazata pe Partidul Comunistilor, atunci este clar ca atitudinea fata de Romania se va nuanta la nivelul limbajului. Intr-o alianta PCRM-PDM, PDM va putea sa tinteasca eventual prsedintia, insa guvernarea va ramane in mana comunistilor si, in acest caz, relatia cu Romania nu se va dezgheta. Daca va fi o alianta a opozitiei, atunci relatia se va schimba, iar Romania va trebui sa fie pregatita.

Acum, daca antrenorul si-a antrenat echipa, urmeaza sa vedem. Dar este un test major si pentru antrenor, si pentru echipa. Pentru ca, in acest moment, nici scuzele, nici balbaielile nu-si mai au rostul. Vine iarna, criza economica in R. Moldova incepe sa se adanceasca, va deveni evidenta cu cat ne vom apropia de lunile de iarna, opozitia – daca va face guvern – nu are televiziuni capabile sa-i transmita mesajul si va fi permanent sicanata si lovita la nivel de mesaj media de catre comunisti. In al treilea rand, pe langa criza economica va interveni foarte probabil si criza gazelor, care este apropae sigura dupa declaratiile care se fac si la Kiev, si la Moscova. Criza economica si a gazelor combinate vor lovi Moldova foarte puternic. In aceste conditii, ce va face Romania si Bruxelles-ul urmeaza sa vede, dar, repet, situatia este grava si nu va mai exista nicio scuza. La nivel de proiect, strategii, oameni care sa fie trimisi de-aici sa se ocupe de Moldova lucrurile acestea ar trebui si cred si sper ca sunt undeva pe o hartie, stabilite, intr-un proiect pe care cei insarcinati cu relatia cu Moldova l-au facut deja.

Si in situatia in care comunistii s-ar mentine la putere, dupa toate evenimentele din aprilie, dupa o pozitie a Europei care s-a raliat intr-un mod multumitor pentru Romania cu Bucurestiul, vor mai putea cei de la putere din Chisinau sa aiba aceeasi ostilitate fata de noi, sa nu ne accepte ambasadorul, de exemplu?

Haideti sa fim foarte fermi si sa vorbim mai putin diplomatic. Daca vor decide comunistii guvernarea este clar ca relatia cu Federatia rusa va deveni decisiva si sprijinul pentru economia R. Moldova va fi atepta mai degraba de la est, nu de la vest. In momentul acela relatia cu Romania nu va avea niciun motiv plauzibil sa se incalzeasca. Al doilea element: Voronin a declarat deja ca vizele pentru romani nu vor fi ridicate decat daca UE elimina vizele pentru moldoveni, ceea ce, evident, este o utopie. deci vizele vor ramane. Si in al treilea rand, daca va fi acceptat un ambasador, mare lucru nu se va putea face acolo. Pentru ca e evident ca, daca relatia nu se deblocheaza la nivel politic, un ambasador nu poate face minuni, iar ambasadorul care va fi acceptat va fi probabil pe o functie mai mult simbolica si tehnica. Deci nu prevad nicio dezghetare reala a relatiilor, pentru ca nimic din structura de putere nu se va schimba daca ramane guvernarea in mana lui Voronin.

Diferenta mare de procente intre exit poll si rezultatele finale ar putea indica o frauda

S-a vorbit mult despre ziua in care s-au organizat alegerile, contrar traditiei, o zi din cursul saptamanii si s-au facut analize si prognoze privind prezenta la vot. O estimare de la ora 19.00 arata ca aproape 50% dintre moldoveni s-au prezentat la urne. Cum vedeti aceasta prezenta?

Depinde acum la ce prezenta ne referim. Faptul ca prezenta la Chisinau a depasit 50%, deci a fost peste media pe tara, este un lucru pozitiv pentru opozitie si negativ pentru PCRM, pentru ca in Chisinau nu este un electorat al partidului comunist. Faptul ca s-a ales o zi lucratoare sigur ca era un calcul facut de comunisti pentru a-si controla mai bine electoratul. Electoratul din zona rurala a mers dimineata la vot, dupa care si-a vazut de treburile campului. Asta si explica faptul ca a fost o prezenta foarte mare la vot de dimineata. A fost un boom, daca vreti. Dar cei din marile orase, foarte multi au fost prinsi la serviciu, pentru ca firmele private nu au avut zi libera. Si oamenii din firmele private nu sunt oamenii lui Voronin. In al treilea rand, cand ai o zi la dispozitie e foarte greu sa te deplasezi in localitatea unde ai rezidenta ca sa votezi. Apoi este votul de peste hotare. Votantii de peste hotare au avut dificultati, pentru ca multi dintre ei, cei care au constiinta civica, sunt angajati acolo, ei n-au avut zi libera, deci pentru ei a fost mai greu sa voteze. Adaugati la asta si faptul ca unele consulate au fost inchise, precum cel de la Paris, unde votau si cei din Spania, iar moldovenii de acolo realmente nu au avut unde sa voteze.

Dan Dungaciu este sociolog si analist de politica externa, cercetator la Institutul de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane, specilist pe Republica Moldova. A studiat sau a lucrat ca cercetator asociat in diverse institutii occidentale: Fernand Braudel Institute (SUA), Max Weber Centre for Advanced Cultural and Social Study (Germania), Law, Economics and Political Sciences’ School of Athens (Grecia), Central European University (Ungaria), Departament of Social Studies, Polytechnic University (Marea Britanie), Institut für die Wissenschaften vom Menschen (Austria), Max Planck Institute for Social Anthropology (Germania), a publicat o serie de cati si scrie pentru revista Foreign Policy.

Toate aceste lucruri au fost gandite in sprijinul partidului comunist. In plus, si studentii trebuiau sa voteze acolo unde le e resedinta, deci a fost o dificultate si pentru ei.

Tinand cont de acest context, prezenta la vot nu este proasta si a generat rezultatele bune ale opozitiei. Sigur, am spus-o si la inceputul discutiei noastre, rezultate pe care le asteptam, la nivelul celor 40%. Nu stiu ce calcule si-au facut comunistii, dar nu i-a ajutat foarte tare sau decisiv mutarea zilei alegerilor miercuri.

Cum vi s-a parut ca s-au desfasurat alegerile astazi, presa a relatat tot felul de incidente, insa – in mare – eurodeputatii romani observatori acolo mi-au spus ca, in general, lucrurile pareau ok.

Acum sa vedem raporturile finale. Unii dinre observatori au vorbit despre iregularitatile pe care le-au vazut acolo, altii, in sectiile pe care le-au vizitat, nu au vazut asa ceva, conteaza sa vedem rapoartele finale. Deocamdata, datele disparate nu ne pot oferi un tablou complet.

Cert este ca reprezentatii organizatiilor europene care provin din spatiul UE vor fi mai atenti sa nu se pripeasca in a evalua procesul electoral de la Chisinau. Va fi mai multa seriozitate si mai multa rigoare.

Sigur, noi am discutat pana acum situatia bazandu-ne pe rezultatele dintr-un exit poll. Daca ne uitam pe cel din 5 aprilie, comunistii au obtinut cu 5-6 procente mai mult decat le-a dat exit poll-ul. Daca e asa, asta inseamna ca ai fraudat alegerile cu 5-6% sau ca exit poll-ul n-a fost facut riguros. Daca ne bazam pe scurta „traditie” din 5 aprilie si comunistii obtin cu 5 procente mai mult, din aceasta perspectiva lucrurile se complica. Dar repet, iarasi apare acea intrebare fundamentala: de ce au obtinut comunistii cu 5 procente mai mult, este o defectiune a exit poll-ului sau s-au fraudat alegerile? Daca rezultatele finale sunt mai mari decat marja de eroare, atunci apar acele suspiciuni. Iar aceste probleme trebuie clarificate de cei care au observat alegerile sau institutia care a organizat exit poll-ul a gresit si trebuie sa vada clar unde.

Si, in acele conditii, ar mai exista elanul din aprilie al oamenilor de a iesi in strada? Voronin spunea ca acum e pregatit pentru ele.

Deocamdata nu exista premisele unor astfel de miscari. Fie pentru ca exista memoria lui 7 aprilie foarte vie si pentru ca rezultatele nu sunt atat de diferite de perceptia publica de dinainte de alegeri. Pentru ca la 7 aprilie un element foarte important a fost socul pe care l-au resimtit foarte multi la aflarea rezultatelor alegerilor, care nu concordau in niciun fel cu perceptiile publice, cu sondajele anterioare, cu ce simtea societatea, cu criza economica care nu avea cum sa faca un procent mare comunistilor. A fost un soc resimtit acut.

De data asta socul nu e atat de mare, societatea e polarizata, proportia celor care vad inr-un fel data de 7 aprilie si in altul e aproximativ egala – pentru ca sa nu ne iluzionam, nu a fost vorba despre doctrine politice aici – si astfel nu apare aceaa disonanta cognitiva. Cred ca, la nivel psihologic, nu exista acel imbold de a iesi in strada cand vor vedea rezultatele.