Daniel Dăianu: Plata gazului in ruble: intre nonsens si altceva

Cererea Rusiei ca platile pentru gazul natural pe care il livreaza statelor europene (din UE) sa fie facute in ruble este discutata in fel si chip. Nu putini s-au grabit, inclusiv in Romania, sa interpreteze solicitarea ca o incercare a Moscovei de a sprijini propria moneda prin cresterea cererii pentru rubla. Dar acest rationament este subred, fiindca tarile ce importa gaz natural, titei, sau alte materii prime, din Rusia, automat sustin cererea pentru moneda rusa. Faptul in sine, ca se fac plati pentru importuri din Rusia, sustine cererea pentru rubla. Si explicatia este simpla: importuri din Rusia fac ca pe piata monetara din Rusia sa intre valuta forte (dolari SUA, euro, lire sterline, etc) ce poate finanta importuri ale Rusiei, sau echilibra cat de cat un raport, fie el fortat, cu rubla. Numai daca s-ar sista importul de gaz natural din Rusia, pentru ca la asa ceva se refera decizia amintita, ar fi stopat sprijinul pentru rubla pe aceasta filiera.

Sprijinul pentru rubla reprezentat de plata in valuta forte ar fi diminuat daca inclinatia pentru detinerea de valuta forte creste copios, asa cum s-a intamplat de altfel dupa invadarea Ucrainei si, subsecvent, dupa impunerea de sanctiuni economice si financiare contra Rusiei de catre SUA, UE si alte tari; o inclinatie pentru lichiditate si depozite in valuta forte ar reduce cererea pentru rubla, ar creste dolarizarea/euroizarea economiei rusesti. Aici gasim, este de prezumat, motivul de baza pentru care banca centrala a Rusiei, ea insasi supusa sanctiunilor (inclusiv prin inghetarea a cca. 50% din rezervele sale), a crescut drastic rata de politica monetara si a introdus o serie de restrictii pe piata monetara/valutara interna, la iesiri de capital. Insa, in Rusia, bancile care nu sunt supuse sanctiunilor privind utilizarea sistemului de plati SWIFT, sunt controlate de stat (ma refer la Gazprombank si Sberbank), ceea ce reduce riscul ca valuta forte primita de la importatorii din UE sa fie retinuta/tezaurizata, adica sa nu ajunga la banca centrala a Rusiei – desi parte din valuta forte din Rusia se afla, sau se scurge la cetateni.

Ratiunea pentru care s-a decis de catre Kremlin ca platile sa fie facute in ruble, ca denominare, pare mai mult un exercitiu de imagine –inclusiv pentru ca pe pietele internationale dolarul american (USD) este moneda in care se denomineaza tranzactiile cu titei si gaz natural. Pare un asemenea exercitiu deoarece exista modalitati tehnice nu insurmontabile pentru ca platile in valuta forte sa fie transformate in plati in ruble, fie si formal. Si nu vad cum amenintarea proferata de Moscova, ca daca platile nu vor fi in ruble livrari de gaz natural nu vor avea loc, sa se intample pe scara larga. Rusia are nevoie sa mentina livrari intrucat are nevoie de resurse financiare pentru a face importuri necesare, de unde poate. Si este greu de crezut ca Rusia ar putea sa reorienteze rapid, ca mijloc de retorsiune, mare parte din livrarile de acum catre Occident spre tari care nu ii aplica sanctiuni.

O economie (a Rusiei) ce va avea probabil o cadere de PIB in jur de 10% in acest an, cu o inflatie prognozata la cca 20%, are nevoie de resurse financiare. Ca platile sunt in valuta forte, sau in ruble ce rezulta din schimbarea USD sau euro in ruble, conteaza mai putin. Aceasta decizie pare mai degraba o “flexare de musculatura”, ce nu are corespondent in realitate. Iar introducerea unui risc valutar in explicarea platii in ruble este un nonsens; date macro de baza vorbesc singure daca examinam zona euro cu Rusia prin dinamici probabile in acest an: PIB, + 2-3% vs -10-11%; inflatie, 6-7% vs peste 15% (cifra consemnata in martie a.c), iesiri de capital din Rusia. Altfel spus, presiuni mari de depreciere relativa pentru rubla, chiar daca guvernul rus va limita importuri.

Ar putea banca centrala a Rusiei sa practice cursuri de schimb multiple, cu o rata speciala la exportul de gaz natural (eventual si la titei) aplicata tarilor din UE? Adica sa incerce sa extraga in mod administrativ o prima (un bonus) care sa insemne o rubla mai scumpa pentru importatori occidentali. Teoretic da, dar foarte greu in practica; aceasta ar implica o discrepanta semnificativa fata de preturile internationale, ceea ce ar fi greu de explicat si ar accelera trecerea tarilor UE catre alti furnizori.

Rubla nu este moneda de rezerva. De-a lungul anilor, Rusia a avut surplus mare de cont curent, ceea ce i-a permis sa acumuleze o rezerva valutara estimata la peste 600 miliarde de dolari SUA. Dar Rusia nu are o economie mare, dezvoltata si variata din punct de vedere industrial, in timp ce exportul ei se bizuie principalmente pe materii prime de baza (titei, gaz natural, metale, cereale) si armament. Rusia are o anumita auto-suficienta la produse agroalimentare, dar aceasta nu asigura robustete economiei. Bugetul ei public traieste in functie de cotatiile exportului de titei si gaz natural. Iar, acum, un echilibru tot mai precar pe piata interna este sustinut prin restrictii pe piata monetara, printr-o scumpire mare a costului banilor (cu rata de politica monetara in jur de 20%).Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

Daniel Dăianu: Plata gazului in ruble: intre nonsens si altceva

#medicibuni Dr. Armand Agache, medic ORL MedLife: „Nasul înfundat constant poate fi semnul unei sinuzite cronice”

#medicibuni Dr. Anda Sîmbotin, chirurg ginecolog: „Avem rezultate spectaculoase după operațiile de endometrioză”

MedLife inaugurează Spitalul Medici’s la Timișoara cu o investiție de peste 25 milioane de euro: „Probabil, este cel mai modern spital privat din România”

#medicibuni Prof. dr. Ciprian Duță, chirurg la Spitalul MedLife Medici’s Timișoara: „Medicina modernă presupune nu doar să-i fie prelungită viața pacientului cu cancer, dar să i se ofere și șansa la o viață normală”

#medicibuni Dr. Călin Ghercea Silviu, oncolog MedLife: „Cuvântul «cancer», rostit sau gândit, trezește în noi toți o mare emoție. Deciziile de tratament trebuie să fie raționale și ferme”

Premieră națională: MedLife Polisano Sibiu, singurul spital privat din România care a realizat o tiroidectomie cu robotul da Vinci prin tehnica BABA

VIDEO Imagini de la deschiderea Spitalului MedLife Craiova: al 15-lea spital din rețea, investiție de aproape 6 milioane euro, peste 50 de specialiști. Următoarea oprire, în Ardeal

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”