Datele cu care Sofia vrea să înduplece Austria să nu mai țină Bulgaria și România la coadă la frontiera terestră a Schengen

​Poliția bulgară de Frontieră a împiedicat anul trecut aproximativ 180.000 de intrări ilegale ale migranţilor, majoritatea venind dinspre Turcia, o creştere cu 10% faţă de 2022. Ministerul de Interne din Bulgaria a publicat aceste date ca parte din strategia guvernului de la Sofia de a obţine intrarea în spaţiul Schengen, blocată de Austria, care a motivat că Bulgaria şi România nu combat suficient migraţia clandestină, dar şi de Olanda, care a acuzat nivelul ridicat al criminalităţii organizate în Bulgaria.

Conform datelor transmise de ministerul bulgar de Interne, anul trecut au fost reținuți 1.729 de migranţi ilegali, dintre care 920 de cetăţeni sirieni şi 249 de irakieni, care au încercat să intre în Bulgaria venind dinspre Turcia.

În timp ce la frontiera Bulgariei cu Turcia s-a înregistrat o creștere cu 10% a a intrărilor migranţilor ilegali faţă de anul 2022, la frontiera cu Grecia s-a înregistrat o scădere de 85%, scrie Agerpres, citând EFE. La frontiera greacă poliţia bulgară a reţinut 39 dintr-un total de 500 de migranţi ilegali care au încercat să intre în Bulgaria.

De asemenea, s-a înregistrat o creştere de 85% a reţinerilor de migranţi, majoritatea afgani şi sirieni, care au încercat să iasă din Bulgaria către Serbia, cu intenţia ca de acolo să-şi continue drumul spre Ungaria şi mai departe către ţări vest-europene.

Publicarea unor astfel de statistici privind migraţia face parte din strategia guvernului bulgar de a obţine intrarea în spaţiul Schengen, blocată anul trecut de Austria, care a motivat că Bulgaria şi România nu combat suficient migraţia clandestină, şi Olanda, care a acuzat nivelul ridicat al criminalităţii organizate în Bulgaria.

Olanda a renunţat ulterior la aceste obiecţii, în timp ce Austria a acceptat să-şi ridice veto-ul asupra aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, însă deocamdată doar cu frontierele aeriene şi maritime. În schimb, a cerut consolidarea protecţiei frontierelor externe ale UE pentru a combate valul de migranţi, inclusiv prin alocarea în acest scop de finanţări europene suplimentare, şi preluarea de către România şi Bulgaria a solicitanţilor de azil sosiţi în Austria, în special afgani şi sirieni.

Austria se opune în continuare aderării României la Schengen cu granițele terestre

​​Austria nu vrea încă România în Schengen cu totul. Ministrul austriac de Interne Gerhard Karner susține că integrarea cu aeroporturile și navală este „un pas înainte”, dar „ar fi greșit” în acest moment să se dea undă verde pentru aderarea și cu frontierele terestre. Aceeași situație, și în cazul Bulgariei.

„Ar fi greșit în stadiul actual. Controalele la frontierele terestre sunt încă necesare. Nu este vorba doar despre România și Bulgaria. Întregul sistem de migrație este în dezordine. Nu eu sunt cel care da note României și Bulgariei. Sunt dedicat unui sistem funcțional la nivel european. Și asta va fi cazul doar dacă frontiera externă este protejată. Aceasta este, de asemenea, o parte esențială a noului pact privind azilul și migrația pe care UE l-a convenit și pe care acum trebuie să-l aducem la viață. Numai atunci poate exista din nou libertate deplină de călătorie în UE”, a declarat Karner într-un interviu acordat săptămâna trecută pentru Die Presse.

Întrebat dacă există condiții suplimentare pe care cele două țări ar trebui să le îndeplinească în mod explicit, ministrul austriac de Interne nu a avut un răspuns concret, însă a spus că lucrurile trebuie să fie în etape.

„Acum am făcut un pas înainte cu România și Bulgaria cu Air Schengen și, de altfel, și cu Sea Schengen. Și trebuie să continuăm să mergem treptat”, a declarat el.

Karner a adăugat că „nu e treaba Austriei să facă un calendar de aderare a României și Bulgariei cu frontierele terestre.

„Este datoria comisiei să se asigure că întregul sistem funcționează. Și Austria aduce o contribuție masivă pentru ca lucrurile să meargă. Cu ceva timp în urmă ar fi fost de neconceput ca șefii de stat și de guvern să decidă în unanimitate să finanțeze în comun protecția frontierelor externe. Pactul privind azilul și migrația ar fi fost și el de neconceput în urmă cu un an”, a spus el.

În privința reacției ostile pe care Austria o provoacă prin poziția sa față de parteneri importanți economic precum România și Bulgaria, Karner a comentat: „Treaba ministrului de Interne nu este să-și facă prieteni, ci să asigure securitatea. Și adevărul este că anul trecut am avut cele mai multe cereri de azil pe cap de locuitor din toată Europa. De aceea am spus că lucrurile nu pot continua așa”.

Consiliul UE a anunțat la finalul lunii decembrie că România și Bulgaria vor intra în Shengen cu frontierele aeriene și navale la 31 martie 2024.

Autoritățile de la București au încercat în ofensiva de negociere din decembrie introducerea unei date concrete pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre, însă nu au obținut decât o promisiune de negociere. În declarația de la finalul anului, semnată de cele trei țări, anexă la comunicarea Consiliului UE, se menționează „angajamentul de a discuta în 2024 o dată pentru o posibilă ridicare a controalelor la frontierele terestre”. Acest lucru însă condiționat de 5 măsuri care să ducă la „la o îmbunătățire semnificativă a situației migratorii în Austria”, măsuri suplimentare care nu s-au aplicat în cazul niciunei alte țări care a aderat la Schengen.

Totul depinde tot de Austria, deciziile luându-se în unanimitate. De altfel, acest lucru este semnalat și în decizia Consiliului UE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii: „Consiliul depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne. Decizia respectivă se adoptă de către Consiliu hotărând în unanimitate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României din 2005”.

Care ar putea fi data probabilă a integrării terestre, și cea mai importantă, a României în Schengen? Așa cum stau lucrurile în acest moment, cel mai probabil, o decizie se va lua la finalul acestui an, iar integrarea efectivă ar putea fi în 2025. Acest lucru se datorează contextului electoral european al acestui an și faptului că în Austria au loc alegeri interne în toamnă, fiind puțin probabil ca poziția Vienei să se schimbe până atunci. (Sursa: Dreamstime.com)

CITEȘTE ȘI:

• De ce aderarea parțială a României la Schengen ar fi o capcană și ar putea arunca în aer negocierile – europarlamentar / Ce a determinat Viena să-și schimbe radical retorica
• Predoiu evită să ofere termene pentru aderarea deplină a României la Schengen și insistă pe importanța aderării parțiale: Avem statut de țară membră / Trebuie să schimbăm toate ştampilele la frontieră
• Dincolo de declarațiile optimiste: Cât pierde România stând la coadă la frontiera terestră a Schengen / O dată realistă pentru integrarea deplină în spațiul de liberă circulație