De ce a fost România luată prin surprindere de votul Austriei împotriva aderării la Schengen? Explicațiile ministrului român de Externe

​​Votul prin care Austria a blocat aderarea României la Schengen nu a putut fi anticipat, susține ministrul român de externe, Bogdan Aurescu. El spune că Bucureștiul s-a concentrat mai mult pe „înlăturarea obiecțiilor statelor care erau tradițional împotriva noastră”.

„Este un vot care a apărut fără să poată fi anticipat. Ne-am concentrat pe înlăturarea obiecțiilor statelor care erau tradițional împotriva noastră. În cazul Austriei nu a existat niciun semnal până la 28 noiembrie. Tot timpul oficialii austrieci au spus că nu au nimic împotriva României. Niciodată nu a existat niciun semnal de opoziție. Aceste decizii au fost luate într-un cadru foarte restrâns. E clar ca în Austria a existat o decizie politică care nu e justificată de ceva ce ar fi făcut România”, a declarat Aurescu, într-un interviu la Digi 24.

Austria a votat împotriva extinderii spațiului Schengen cu România și Bulgaria, la ultimul Consiliu JAI, din 8-9 decembrie, invocând problemele de migrație. Cu toate acestea, Croația a primit votul pozitiv al Vienei.

La o săptămână după, Cancelarul Austriei, Karl Nehammer insistă că blocada austriacă are la bază numărul „uriaș” de migranți care au ajuns în Austria în acest an – 100.000, dintre care 75.000 neînregistrați de celelalte state prin care au trecut. Toate acestea, chiar dacă datele Frontex îl contrazic.

„Poziţia Austriei este că trebuie să sprijinim Bulgaria şi România. Nu este o problemă de ţări împotriva altor ţări, este o problemă de securitate. Avem în Austria mai mult de 75.000 de persoane neînregistrate şi ştim că 20.000 de migranţi ilegali traversează România. Ştim asta ca urmare a investigaţiilor derulate de poliţia austriacă. Acum trebuie să găsim o soluţie la această problemă”, a spus Cancelarul Austriei, joi, la Bruxelles, unde a participat la Consiliul European. Aici, președintele Klaus Iohannis a ridicat problema blocadei austriece.

O decizie însă pentru integrarea României în Schengen este amânată până la anul sau, cel puțin, așa speră autoritățile de la București care nu văd posibilă o răsturnare de situație extrem de rapidă.

„Concluzia mea e simplă – toţi actorii au înţeles că avem o problemă care trebuie rezolvată. Sunt optimist şi în cursul anului 2023 sper să fie încheiat procesul cu un rezultat pozitiv pentru România şi Bulgaria. Am prezentat faptul că România e pregătită pentru a deveni parte a Schengen. Am spus şi ceva legat de solidaritate şi unitate. România e ţară de primă linie când vine vorba de războiul din Ucraina. Ne străduim şi facem faţa. Suntem ţară de primă linie pentru fluxul de migranţi. Avem rezultate foarte bune. România e ţară de primă linie când vine vorba de liniile de solidaritate de transport dinspre Ucraina spre ţările lumii”, a afirmat Klaus Iohannis, joi la Bruxelles.