De ce apare sughițul și cum îl poți opri: recomandările medicului

Sughițul este un reflex, de cele mai multe ori pasager, dar mereu deranjant. Totuși, sunt persoane care au episoade repetate și persistente de sughiț. Ce e de făcut când sughiți des și ce probleme poate să ascundă explică medicul ORL Silviu Oprescu.

Definiția medicală pentru sughiț sună cam așa: contracții repetitive, incontrolabile ale diafragmei, structura musculară care separă cavitatea toracică de cea abdominală și reglează respirația.

Când diafragma se contractă, plămânii primesc oxigen. Când diafragma se relaxează, plămânii eliberează dioxid de carbon.

De ce sughițăm

Contracția diafragmei în afara ritmului său obișnuit este cea care provoacă sughițul. Fiecare spasm al diafragmei face ca laringele și corzile vocale să se închidă brusc. Acest lucru are ca rezultat ieșirea bruscă a aerului din plămâni. Corpul reacționează creând sunetul caracteristic sughițului.
Majoritatea episoadelor de sughiț încep și se opresc brusc, fără un motiv vizibil. Episoadele durează, în general, doar câteva minute.

„De regulă, episoadele de sughiț trebuie să fie de scurtă durată și pasagere. Însă, în unele cazuri ele pot dura ore și chiar zile și în aceste cazuri pot ascunde patologii diverse: ORL sau gastroenterologie (bola de reflux, formațiuni tumorale cervicale), neurologice (meningo-encefalite, tumori cerebrale, scleroză în placi) sau psiho-comportamentale (consum de alcool, droguri, tranchilizante, steroizi)”, explică Silviu Oprescu, medic primar ORL la Spitalul Monza.

Ce este sughițul

Din punct de vedere neurologic, sughițul este un reflex. De obicei, un reflex începe cu un semnal dinspre corp către măduva spinării sau creier care declanșează un al doilea semnal transmis de măduva spinării sau creier înapoi către corp.

Însă, în cazul sughițului se întâmplă trei lucruri:

1. Stimularea nervilor vag și a altor nervi trimite un mesaj bulbului rahidian din creier;
2. Bulbul rahidian trimite un mesaj nervului frenic transmițând diafragmei să se contracte;
3. Cutia vocală se închide brusc.

Sughiț de scurtă durată

Au fost identificate numeroase cauze ale sughițului. Cu toate acestea, nu există o listă clară de declanșatori. Sughițul apare și dispare adesea fără un motiv aparent.

Cauzele frecvente ale sughițului pot include:

mâncatul excesiv,
alimentele picante,
băuturile alcoolice,
băuturile carbogazoase,
alimentele foarte calde sau foarte reci,
schimbarea bruscă a temperaturii aerului,
aerofagia,
mestecatul gumei,
emoțiile puternice sau stresul.

„Trebuie să disociem între sughițul la bebeluși sau sughițul la adult! Dacă, în cadrul populației pediatrice, sughițul poate fi considerat nepatologic din cauza dezvoltării insuficiente a structurilor nervoase periferice și centrale, în ceea ce privește populația matură, sughițul traduce, de regulă iritații ale nervilor frenici sau vagi”, subliniază dr. Silviu Oprescu.

Există mai mulți factori care te pot predispune la episoade de sughiț:

sexul masculin,
sensibilitate mai mare la anxietate,
intervenții chirurgicale, în special în zona abdominală,
anestezia generală.

Ce să faci când sughiți

Majoritatea cazurilor de sughiț nu reprezintă o urgență sau ceva îngrijorător. Cu toate acestea, un episod prelungit poate fi inconfortabil și poate perturba activitățile zilnice.

E indicat să iei legătura cu medicul dacă sughiți mai mult de două zile. Medicul poate determina severitatea sughițului în raport cu starea generală de sănătate și cu alte afecțiuni.

Remedii pentru sughiț

Există numeroase opțiuni pentru tratarea sughițului. De obicei, sughițul trece de la sine. Există însă și remedii care pot fi de folos. Poți încerca, de exemplu, următoarele tehnici:

respiră într-o pungă de hârtie,
mănâncă o linguriță de zahăr,
ține-ti respirația,
bea un pahar cu apă rece,
adu genunchii la piept și menține această poziție,
încearcă manevra Valsalva – închide gura și ține-te de nas în timp ce expiri forțat,
relaxează-te și respiră într-un mod lent, controlat.

Medicamente

Tratarea oricăror cauze subiacente va opri și sughițul. Dacă sughițul durează o perioadă mai lungă și nu are o cauză evidentă, medicul îți poate recomanda mai multe medicamente anti-sughiț. Cele mai frecvent utilizate includ:

medicamente antipsihotice,
benzodiazepine, o clasă de tranchilizante,
medicamente pentru convulsii, cum ar fi gabapentina,
difenhidramină, un antihistaminic,
metoclopramidă, un medicament antigreață,
baclofen, un relaxant muscular,
nifedipină, un medicament pentru tensiunea arterială.

Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) nu a aprobat niciun medicament pe bază de rețetă pentru tratamentul sughițului.

Masaj

Medicul poate face un masaj al sinusului carotidian pentru a ajuta la oprirea sughițului de lungă durată.

Proceduri invazive

Există, de asemenea, opțiuni mai invazive, care pot fi folosite pentru a pune capăt cazurilor extreme de sughiț. Acestea includ:

intubația nazogastrică, adică introducerea unui tub prin nas în stomac;
lavaj gastric;
o injecție anestezică pentru a bloca nervul frenic, care este situat în diafragmă;
implantarea chirurgicală a unui stimulator cardiac diafragmatic, un dispozitiv alimentat cu baterii care stimulează diafragma și reglează respirația.

Sughiț continuu, cauze

Sughitul care durează mai mult de 48 de ore este considerat persistent. Sughitul care durează mai mult de 2 luni este considerat dificil de gestionat.

Aceste tipuri de sughiț pe termen lung sunt clasificate în funcție de tipul de iritant care a provocat episodul.

Leziuni sau iritații ale nervilor

Majoritatea cazurilor de sughiț persistent sunt cauzate de leziuni sau iritații, fie ale nervului vag, fie ale nervului frenic. Nervii vag și frenic controlează mișcarea diafragmei. Acești nervi pot fi afectați de:

iritație a timpanului, care poate fi cauzată de un obiect străin;
iritație sau durere în gât;
guşă;
boala de reflux gastroesofagian;
un chist sau o tumoră esofagiană.

Alte cauze ale sughitului pot implica sistemul nervos central. Acesta este format din creier și măduva spinării. Dacă sistemul nervos central este deteriorat, corpul poate pierde capacitatea de a controla sughițul.

Leziunile sistemului nervos central care pot duce la sughiț persistent includ:

accident vascular cerebral,
scleroza multiplă,
tumori,
traumatisme craniene sau leziuni cerebrale,
meningita și encefalita – infecții care pot provoca inflamarea creierului,
hidrocefalie sau acumularea de lichid în creier,
neurosifilis și alte infecții ale creierului.

Alte cauze

Sughitul care durează perioade mai lungi poate fi cauzat și de:

abuz de alcool,
consumul de tutun,
o reacție la anestezie după intervenție chirurgicală,
anumite clase de medicamente, inclusiv barbiturice, steroizi și tranchilizante,
dezechilibru electrolitic,
diabet,
insuficiență renală,
malformație arteriovenoasă,
boala Parkinson,
tratamente pentru cancer și chimioterapie.

Proceduri medicale

Uneori, o procedură medicală poate declanșa accidental sughițul persistent. Aceste proceduri sunt utilizate pentru a trata sau diagnostica alte afecțiuni și includ:

utilizarea cateterelor pentru a accesa mușchiul inimii;
plasarea unui stent esofagian pentru a sprijini deschiderea esofagului;
bronhoscopie, o investigație folosită pentru a examina plămânii și căile respiratorii;
traheostomie.

Diagnostic

Dacă motivul sughițului este neclar, medicul poate recomanda anumite analize, printre care:

teste de sânge pentru a identifica semnele de infecție, diabetul sau bolile de rinichi;
analize ale funcției hepatice;
imagistica diafragmei (radiografie toracică, tomografie computerizată sau RMN);
ecocardiogramă pentru evaluarea funcției cardiace;
endoscopie pentru a investiga esofagul, traheea, stomacul și intestinal;
bronhoscopie.

Posibile complicații ale sughițului netratat

Un episod de sughiț pe termen lung poate fi inconfortabil și chiar dăunător. Dacă este lăsat netratat, sughițul persistent poate perturba somnul și alimentația, ceea ce duce la:

insomnie,
epuizare,
malnutriție,
pierdere în greutate,
deshidratare.

Cum poate fi prevenit sughițul

Nu există o metodă dovedită pentru prevenirea sughițului. Cu toate acestea, dacă te confrunți frecvent cu episoade de sughiț, poți încerca să reduci expunerea la factorii declanșatori cunoscuți: