De ce dezavantajeaza legislatia fiscala capitalul autohton?

Iata ca, dupa cateva saptamani, ecoul modificarilor fiscale se stinge treptat, treptat, iar – din pacate – politicul isi reintra in drepturi si se pare ca va da verdictul final si in acest domeniu. Am vazut in mai multe emisiuni tot felul de dezbateri pe aceasta tema, de multe ori opiniile fiind exprimate, cu nonsalanta si pe un ton grav, de multi din cei care nu au citit macar vreo pagina din noul sau actualul Cod fiscal, dupa principiul ca noi suntem buni in doctrine! Doar discutii sterile, superficiale, ca sa prinda repede si bine la popor. Nu am vazut insa o analiza de substanta, legata de faptul ca, spre exemplu, anumite prevederi fiscale dezavantajeaza capitalul autohton fata de cel strain, prevederi existente si in actualul Cod fiscal dar si in cel ce va fi adoptat conform proiectului deja aprobat de parlament dar intors de presedinte.

Aceste prevederi pun un intreprinzator autohton in situtia de a fi concurat neloial chiar in tara noastra. O sa exemplificam printr-un studiu de caz relativ simplu, dar extrem de sugestiv in argumentarea acestei inechitati.

Sa presupunem ca societatea ALFA SRL este o persoana juridica romana, care are o situatie financiara destul de buna, cu un grad de indatorare mai mic decat trei, dar are in derulare cateva proiecte, ce implica contractarea unui imprumut. In obtinerea aceastei finantari nu apeleaza la institutiile financiar bancare autorizate in acest sens, ci se orienteaza catre un tert, respectiv firma mama, ce-i acorda un imprumut pe termen lung.

Iar aici apar cele doua ipoteze de lucru, ce conduc la o impozitare diferita, favorabila nerezidentilor, cum se impoziteaza dobanda cand societatea mama este inmatriculata intr-un alt stat membru sau cand societatea mama este din Romania.

• Cazul 1 – Societate mama dintr-un alt stat membru!

Capitalul social al societatii ALFA SRL este detinut integral de firma mama OMEGA S.R.L., persoana juridica stabilita si rezidenta fiscal intr un alt stat membru, cum ar fi Olanda. Suma imprumutata este de 100.000 de euro, la un nivel al dobanzii de 6% pe an. In aceste conditii, dobanda anuala datorata de firma ALFA catre firma mama OMEGA este de 6.000 de euro.

Ce impozit se datoreaza in Romania pentru plata aceasta de dobanda? Conform art. 23 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal, suma cu dobanda achitata de 6.000 de euro este o cheltuiala integral deductibila la nivelul firmei ALFA SRL, adica bugetul nu incaseaza nici un ban! In plus , suma cu dobanda achitata de 6.000 de euro catre firma OMEGA SRL din Olanda, este scutita de la plata impozitului pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti, conform art.117 lit. j) coroborat cu prevederile Titlului V Cap. IV din Codul fiscal.

Pe scurt: bugetul general consolidat al Romaniei incaseaza, ca urmare a acestei tranzactii, fix 0 lei.

• Cazul al II lea – societatea mama este inmatriculata in Romania.

In cea de a doua ipoteza de lucru, capitalul social al socitatii ALFA SRL este detinut integral de o alta societate romaneasca, cum ar fi BETA S.R.L., persoana juridica stabilita si rezidenta fiscal in Romania. Sa presupunem conditiile similare de contractare a imprumutului – suma imprumutata de 450.000 lei (100.000Eur x 4,5 lei) la un nivel al dobanzii de 6% pe an. In aceste conditii, dobanda anuala datorata de firma ALFA catre firma mama BETA SRL este de 27.000 lei. Trecem peste controversele legate de aspectele procedurale privind posibilitatea acordarii acestui imprumut de catre firma mama BETA si despre necesitatea justificarii acestuia ca fiind cu titlu neprofesional.

Ne oprim tot la nivelul incidentelor fiscale. Conform art. 23 alin.(5) lit.b) din Codul fiscal deductibilitatea fiscala a cheltuielilor cu dobanzile achitate de firma ALFA SRL catre firma mama rezidenta BETA este la nivelul ratei dobanzii de referinta BNR din ultima luna a trimestrului, adica 1,75% (valabila incepand cu 07 mai 2015).

Ce impozite se platesc, cand dobanda de plateste catre o societate romana?

Societatea ALFA SRL va putea deduce fiscal doar suma de 7.875 lei (respectiv 1,75% * 450.000 lei), suma de 19.125 lei, provenita din diferenta de dobanda – respectiv (6% – 1,75%) * 450.000 lei, este direct nedeductibila fiscal si fara posibilitatea de reportare in vederea includerii ulterioare a acesteia in cadrul cheltuielilor deductibile fiscal.

Acesta este o cheltuiala nedeductibila fiscal va mari baza de impozitare a profitului, iar (in final) se va plati un impozit pe profit cu valoarea de 19.125 lei * 16% = 3060 lei.

In acelasi timp, societatea mama rezidenta BETA SRL, incaseaza ca si dobanda suma de 27.000 lei, cu titlu de venit impozabil si, evident, cu efect fiscal in dimensionarea bazei impozabile a profitului si, implicit, in obligatia platii unui impozit respectiv 27.000 lei * 16% in suma de 4.320 lei.

Ca atare, bugetul general consolidat al Romaniei incaseaza, ca urmare a acestei tranzactii, suma de 7.380 lei (3.060 lei + 4.320 lei) pentru acelasi tip de tranzactie realizata in conditii similare, doar datorita faptului ca beneficiarul sumei (firma mama) este o persoana juridica rezidenta fiscal in Romania, si nu rezidenta in oricare alt stat membru.

In exemplu prezentat de noi, raportandu-ne strict valoric, poate ca sumele sunt, intr adevar, reduse. Dar, raportate la o scara corespunzatoare mai mare, ele nu vor mai aparea atat de neinsemnate. In plus, e vorba, in primul rand, de principiu. Principiu neutralitatii legii fiscale se impune.

Nu negam nici macar faptul ca unele din scutiri se regasesc in directivele europene. E corecta, pe fond, aceasta afirmatie. Sustinem doar ca legislatia fiscala ar trebui sa aiba un caracter neutru fata de provenienta capitalului si sa se aplice nediscriminatoriu si in cazul celui national, deoarece ￢ fara a avea pretentia ca detinem adevarul absolut – putem argumenta si cu alte exemple situatii de dezavantajare a capitalului national in comparatie cu cel strain. Si parca nu e tocmai corect- si nici macar moral !

N.a.: Cei doi autori, consultantii fiscali Adrian Benta si Dragos Patroi se delimiteaza de opinii partizane sau influente politice, opiniile exprimate reprezentand expresia analizei temeiului normativ.