De ce infecțiile nosocomiale din spitalele românești sunt ascunse sub preș? "Un spital care raportează este considerat un spital cu probleme, în loc să fie invers"

​În timp ce în alte țări, medicii și managerii spitalelor sunt încurajați să raporteze infecțiile nosocomiale, deoarece acesta este primul pas către combaterea lor, în România lucrurile se întâmplă invers: un spital care raportează infecțiile nosocomiale este considerat un spital cu probleme, atrage atenția medicul Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș, în cadrul unei dezbateri dedicate proiectului „Întărirea capacității instituționale pentru controlul infecțiilor spitalicești și gestionarea consumului de antibiotice în România”.

„O secție ATI care nu raportează deloc aceste infecții e clar că nu are legătură cu realitatea”

„Dacă un spital raportează mai mult, se considera că este un spital cu probleme. Dar o secție de Terapie Intensivă care la un moment dat nu raportează deloc aceste infecții nosocomiale e clar că nu are legătură cu realitatea. Dacă le raportezi și știi de unde pleci, vom fi un exemplu pentru ceilalți”, a declarat marți medicul Adrian Marinescu în cadrul dezbaterii dedicate proiectului „Întărirea capacității instituționale pentru controlul infecțiilor spitalicești și gestionarea consumului de antibiotice în România”, finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2014 – 2021.

Cătălin Apostolescu, managerul Institului de Boli Infecțioase Matei Balș

„Atâta timp cât infecția nosocomială este considerată un factor negativ pentru managementul spitalului, să nu ne mirăm că ea nu este raportată. În aceste condiții nu vom avea niciodată o raportare corectă, niciodată nu vom ști care este nivelul infecțiilor nosocomiale”, a subliniat și medicul Cătălin Apostolescu, managerul Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș, în cadrul aceleiași dezbateri.

Medicul Adrian Marinescu a atras, de asemenea, atenția, că România trebuie să gestioneze mai atent și problema antibioticelor: „Trebuie să gestionăm și partea cu antibioticele. S-a ajuns într-un punct în care se prescriu fără o relație de cauzalitate, inclusiv medicii de familie prescriu, pe principiul mai bine să fie mai multe decât mai puține.”

Alexandru Rafila: Infecţiile sunt subraportate în România

Infecţiile asociate asistenţei medicale, așa-numitele infecții nosocomiale, sunt subraportate în România, admite și Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.

„Infecţiile asociate asistenţei medicale sunt subraportate în România. Ne apropiem de 1% din proporţia de pacienţi externaţi, dar suntem încă departe de media Uniunii Europene. Nu e vorba că ne-am dori să avem mai multe infecţii, dar ne dorim să ştim realitatea şi să încercăm infecţiile măcar invazive, bolile invazive cu bacterii multirezistente să apară cât mai rar în spitalele româneşti, iar lucrul acesta are influenţă şi asupra mortalităţii”, spune ministrul Sănătății.

Autoritățile din domeniul sănătății spun că nu își propun doar o raportare mai aproape de realitate a infecțiilor nosocomiale, ci și reducerea consumului de antibiotice şi schimbarea structurii administrării acestora.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății

„Una dintre ţinte este cea legată de reducerea consumului de antibiotice şi schimbarea structurii consumului de antibiotice, pentru că utilizăm de multe ori antibiotice care nu ar trebuie utilizate, antibiotice de primă intenţie”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Alexandru Rafila a adăugat că „Noi am reuşit, până în momentul de faţă, să elaborăm câteva documente care erau necesare sistemului de sănătate din România şi erau necesare şi pentru integrarea activităţilor. Rezistenţa la antimicrobiene este un fenomen care a generat o abordare multisectorială, one health, care include, în afară de medicina umană sau de sănătatea umană, cea din sectorul veterinar şi factorii de mediu.”

Potrivit ministrului Sănătății, până acum au fost dezvoltate „două instrumente care trebuie aprobate în cadrul unei structuri care există teoretic de mai mulţi ani, dar care nu este funcţională – un comitet intersectorial reprezentat de oameni din zona de decizie de la nivelul mai multor ministere. Este vorba despre strategia naţională, cadrul strategic naţional, şi de planul naţional de acţiune”.

Proiect pilot în 6 spitale din țară, dintre care 3 în București

Proiectul pilot „Întărirea capacității instituționale pentru controlul infecțiilor spitalicești și gestionarea consumului de antibiotice în România”, finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2014 – 2021, va fi implementat în următorul an în 6 spitale din țară, dintre care 3 sunt în București: Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș, Spitalul Militar de Urgență Carol Davila, Spitalul Elias, Spitalul Județean de Urgență Bacău, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș și Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca.

Unul dintre obiectivele proiectului este acela de a stabili premisele elaborării unei strategii naționale pentru limitarea rezistenței la antimicrobiene. În acest sens, specialiști în domeniile microbiologie, epidemiologie, boli infecțioase/prescriere antibiotice, în consultare cu experți ai Institutului Norvegian de Sănătate Publică și experți ai Organizației Mondiale a Sănătății au dezvoltat o serie de ghiduri și o metodologie comună celor trei domenii de activitate medicală.