Următoarea actualizare a datelor Eurostat este programată pentru 30 octombrie, însă nu sunt motive să ne așteptăm la schimbări semnificative în clasament față de datele publicate în mai. Populația și firmele din România consumă în continuare energie scumpă. Chiar mai scumpă decât anul trecut.
Până și Hidroelectrica, cel mai ieftin furnizor din piață, a majorat recent prețurile cu 7%.
Cu toate acestea, în piață sunt transmise semnale în favoarea unor noi scumpiri. Inclusiv prin vocile unor oficiali. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, de facto cel care conduce instituția în perioada de interimat a actualului Guvern, apare frecvent în spațiul public pentru a anunța creșteri de prețuri.
La televiziuni, în conferințe sau pe rețelele de socializare, Bușoi vorbește despre „scenariile privind evoluția prețurilor la energie în perioada următoare” și lansează avertismente privind posibile noi scumpiri.
Scumpiri anunțate cu surle și trâmbițe
„Dar, dacă situaţia se prelungeşte în Orientul Mijlociu şi strâmtoarea rămâne închisă, ne aşteptăm la preţuri record la electricitate în Uniunea Europeană”, a spus Buşoi, într-o conferinţă de presă, după încheierea Comandamentului Energetic.
Despre România spune că „suntem în cea mai dificilă şi provocatoare situaţie din ultimele decenii din punct de vedere al adecvanţei, perioada de debite scăzute ale Dunării şi de nivel scăzut în apropiere de Cernavodă, care afectează foarte tare centrala nucleară. Suntem în continuare cu cele două reactoare oprite şi afectează semnificativ producţia Hidroelectrica. Această situaţie se prelungeşte neaşteptat de mult”.
Într-un astfel de context, „trebuie să ne aşteptăm la presiuni suplimentare asupra preţurilor”, spune Buşoi.
Prețul energiei umflă profiturile companiilor de stat și alimentează bugetul
Astfel de declarații pot fi, la rândul lor, cele care pun „presiuni suplimentare asupra prețurilor”, alimentând așteptările privind o evoluție ascendentă a acestora.
În realitate, prețul ridicat al energiei electrice contribuie la profiturile mari ale principalilor producători de stat, precum Hidroelectrica și Nuclearelectrica. Sunt companii care, deși au anunțat proiecte de investiții importante, se află într-o poziție favorabilă pe piață, fiind printre cei mai mari producători de energie electrică din România.
Un preț mare al energiei duce la creșterea profiturilor. De aici are de câștigat și bugetul statului, prin distribuirea dividendelor. Hidroelectrica distribuie an de an către acționari o mare parte din profit, uneori chiar și 100%, ceea ce lasă mai puține resurse pentru investiții. Pentru stat, acestea sunt venituri importante obținute din profitul companiei.
Hidroelectrica a avut în 2025 un profit net de 3,3 miliarde de lei, poziționându-se pe primul loc în topul celor mai profitabile companii din România. Pentru acest an este estimat un profit de circa 3 miliarde de lei, după o rectificare bugetară care a redus cu 16% prognoza inițială. Chiar și după rectificare, Hidroelectrica va rămâne una dintre companiile cu cel mai mare profit din țară.
Nuclearelectrica a raportat, pentru primul semestru din 2026, un profit net de 1,18 miliarde de lei, în creștere cu 36,6% față de perioada similară din 2025.
Apar noi capacități de producție
Aproximativ 3.550 MW de noi capacități de producție au primit autorizații de înființare în ultimele trei luni, iar pentru aceste proiecte intrarea în producție este „doar o chestiune de timp”, a declarat, zilele trecute, George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), la o conferință organizată de publicația InvesTenergy.
Mari investiții sunt pe cale să intre în funcțiune. La Mintia, unde se construiește o centrală de 1.700 MW, mai mult decât două reactoare de la Cernavodă, a avut loc, zilele trecute, prima aprindere a turbinei pe gaz nr. 1 din noua centrală, a anunțat premierul Ilie Bolojan. Centrala este programată să livreze în bandă circa 1.000 MW până la finalul anului.
Tot până la finalul anului este preconizată și punerea în funcțiune a mult-întârziatei centrale de la Iernut. Începută în 2016, centrala trebuia finalizată în 2020.
Ambele centrale urmează să producă energie electrică pe bază de gaze. De anul viitor vor fi extrase și gazele din Marea Neagră, la costuri competitive. Deși prețul gazului din Marea Neagră va fi aliniat la cel de pe bursa europeană de la Amsterdam, costurile de transport vor fi mult mai reduse, iar utilizarea acestuia de către centrale precum Mintia și Iernut ar trebui să favorizeze producerea unei energii mai ieftine.
Energie scumpă, efecte în lanț în întreaga economie
Anul trecut, odată cu eliminarea plafonării prețului la energie, a fost observată o creștere a ratei inflației de la 5,7% în iunie 2025 la 7,84% în iulie 2025. Una dintre cauze a fost faptul că eliminarea plafoanelor la energie a dus la creșteri mari de prețuri nu doar pentru consumatorii casnici, ci și pentru companii.
În cazul firmelor nu există diferențe foarte mari de preț față de energia consumată de populație. Aceasta în condițiile în care, în cele mai multe state UE, energia plătită de industrie este mai ieftină decât cea consumată în gospodării, datorită volumelor mari de consum, care permit obținerea unor discounturi.
Multe dintre sectoarele mari consumatoare de energie, în special cele din industrie, au de suferit. Mai departe, efectele se văd și la raft.
„România este blocată în propria bulă”
România este „blocată în propria bulă”, cu prețuri ridicate la energie, a declarat, zilele trecute, Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al producătorului de aluminiu Alro, la conferința InvesTenergy.
Acesta consideră că una dintre problemele României este lipsa investițiilor în rețeaua energetică și în interconectări, ceea ce menține România într-o poziție de izolare față de marile piețe europene.
„Acum câțiva ani vorbeam despre independență energetică. Mai auziți de independență energetică? Nu prea mai auzim, că știm că nu mai putem fi independenți pe globul pământesc. După aceea vorbeam despre autonomie. Nu prea merge nici aia, mai ales în România, unde suntem complet izolați din cauza infrastructurii. Acum vorbim despre securitate energetică.”
„Dacă ne-am uita pe o hartă a infrastructurii energetice europene, ar fi vizibilă și de pe planeta Marte. Este clar că vestul Europei are un nivel de densitate de rețea enorm. Dacă vă uitați numai la rețelele din Benelux, Germania, Franța, zona aceea de nord-vest, nici nu vedeți numele orașelor de cât de densă este rețeaua. Pe măsură ce veniți spre est, vedeți că este din ce în ce mai rară.”
Reprezentantul Alro consideră că „punem tot timpul carul înaintea boilor. În loc să începem cu rețelele, am început cu producția. Am făcut producție. Nu mai avem ce face cu ea. La prânz se canibalizează”.
„Și atunci suntem obligați să practicăm un preț foarte mare, că suntem blocați în propria noastră bulă”, a mai spus Marian Năstase.
„Vrem să știm cum o să scadă prețul? În primul rând, trebuie interconectările pe care trebuie să le facă Transelectrica, înaintea distribuției”, a precizat Marian Năstase.
