De ce viitorul îi sperie pe adolescenți: doar 17,2% dintre ei sunt optimiști. 5 sfaturi pentru părinți
Mulți adolescenți și tineri se declară anxioși în legătură cu viitorul, iar preocupările lor merg dincolo de examene și rezultate școlare. Potrivit raportului ReachOut, incertitudinea este legată de accesul la locuințe, locuri de muncă și stabilitate economică. Presiunea socială, evoluția tehnologică rapidă și expunerea constantă la social media amplifică acest sentiment de teamă și nesiguranță. Date recente din România confirmă aceeași stare de neliniște. Ce pot face părinții, concret, potrivit specialiștilor, explicăm mai jos.
Unul dintre cele mai clare rapoarte dedicate anxietății legate de viitor la adolescenți și tineri („Navigating the unknown: How stress about the future is impacting young people’s mental health”), publicat de organizația australiană ReachOut, arată că 75% dintre respondenți se declară îngrijorați sau stresați atunci când se gândesc la viitor, iar 83% spun că acest stres are un impact moderat sau major asupra sănătății lor mintale. Doar 1 din 6 tineri afirmă că se simte frecvent optimist în legătură cu viitorul. Sondajul a fost realizat pe 667 de tineri cu vârste între 16 și 25 de ani.
Stresul legat de viitor se traduce în probleme de somn, dificultăți de concentrare, lipsă de motivație și iritabilitate, simptome raportate mai frecvent de adolescenții mai tineri din eșantion.
Aceeași stare de incertitudine apare și în datele recente din România. Un sondaj realizat în octombrie 2025 pe un eșantion de 1.102 tineri din generația Z, arată că 6 din 10 respondenți (aproximativ 60%) simt anxietate și nesiguranță atunci când se gândesc la viitorul lor. Principalele surse de stres sunt situația financiară personală, perspectivele economice, presiunea socială și îngrijorările legate de sănătate. Doar 17,2% dintre respondenți spun că privesc viitorul cu optimism.
Iată ce pot face părinții. 5 soluții care chiar ajută
În acest context, rolul părinților nu este acela de a elimina anxietatea, ci de a-i ajuta pe adolescenți să o gestioneze sănătos.
1. Ascultați înainte de a oferi soluții
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le pot face părinții este să fie prezenți și să asculte activ. Adolescenții nu caută întotdeauna soluții imediate. Ceea ce își doresc în primul rând este să fie înțeleși și luați în serios. Ascultarea fără judecată le transmite că sentimentele lor sunt valide și acceptate, reducând anxietatea prin simpla validare emoțională.
Date citate de Gallup arată că mulți adolescenți preferă să fie ascultați și să li se ofere spațiu, mai degrabă decât să primească imediat soluții, subliniind nevoia de conexiune autentică în loc de soluții pripite.
2. Normalizați anxietatea și construiți optimism
Este esențial ca părinții să ajute adolescenții să înțeleagă că anxietatea legată de viitor este o reacție umană normală în fața incertitudinii. Validarea acestor sentimente – fără a le minimaliza sau exagera – poate reduce stigmatul autoimpus și presiunea pe care tinerii o simt.
Părinții pot împărtăși propriile experiențe de frică și nesiguranță din trecut, explicând modul în care au depășit aceste momente sau ce au învățat din ele. Această discuție deschisă îi ajută pe adolescenți să privească obstacolele ca pe oportunități de creștere, nu ca pe amenințări insurmontabile.
3. Încurajați explorarea și ajutați-i să seteze obiective mici
În loc să se concentreze pe viitorul îndepărtat – care poate părea intimidant și neclar – părinții pot ghida adolescenții să se concentreze pe acțiuni pe termen scurt, realizabile. Setarea de obiective mici, cum ar fi stabilirea unei rutine de învățare sau dezvoltarea unei noi abilități, ajută la construirea unui sentiment de competență și control, diminuând anxietatea legată de necunoscut.
Această abordare transformă incertitudinea viitorului din ceva amenințător în oportunități tangibile de creștere și învățare.
4. Modelați strategii sănătoase de gestionare a stresului
Adolescenții observă modul în care părinții gestionează propriile emoții. Când părinții demonstrează calm și strategii eficiente de reglare emoțională sau discuții constructive despre stres – acest comportament oferă un exemplu concret de gestionare a anxietății.
Adoptarea unor rutine sănătoase, cum ar fi somnul adecvat, mișcarea regulată și pauzele de la ecrane, poate, de asemenea, să reducă nivelul general de stres și să ofere adolescenților instrumente practice pentru a face față provocărilor emoționale.
5. Mențineți un echilibru între sprijin și autonomie
Sprijinul parental eficient nu înseamnă să faci totul în locul adolescentului, ci să îl echipezi cu instrumentele necesare pentru a lua decizii informate și pentru a învăța din propriile experiențe. Oferirea de libertate în limite sigure le permite adolescenților să exploreze, să greșească și să învețe din propriile succese și eșecuri – un factor cheie în dezvoltarea rezilienței.
Părinții pot avea un impact semnificativ în susținerea unui echilibru sănătos între autonomie și sprijin. În loc să ofere soluții rapide, crearea unui spațiu sigur pentru discuții, explorare și creștere poate transforma anxietatea într-un catalizator pentru reziliență și încredere în sine.
