„Deltacron”, povestea variantei care n-a existat / Ce spun acum cercetătorii care au anunțat descoperirea

În data de 7 ianuarie, virusologul cipriot Leonidios Kostrikis anunța la o televiziune locală că echipa sa de cercetători de la Universitatea Ciprului din Nicosia a identificat mai multe genomuri ale coronavirusului care prezintă elemente atât ale variantei Delta, cât și a celei Omicron a SARS-CoV-2, numind noua variantă „Deltacron”, relatează revista Nature.

Kostrikis și echipa au urcat încă din acea seară datele a 25 dintre secvențieri în baza de date publică GISAID și alte 27 câteva zile mai târziu.

Pe 8 ianuarie, agenția Bloomberg preluase povestea iar Deltacrom a făcut înconjurul presei internaționale.

Reacția din partea comunității științifice a fost rapidă: numeroși specialiști au afirmat atât pe platformele social media cât și în fața jurnaliștilor că aceste 52 de secvențieri nu indică o nouă variantă și nu sunt rezultatul unei recombinări genetice între variante, ci, probabil, au provenit de la o contaminare ce a avut loc în laborator.

„Nu există un asemenea lucru ca #Deltacron”, nota pe Twitter în 9 ianuarie Krutika Kuppalli, un membru al echipei tehnice pentru COVID-19 din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății. „#Omicrom și #Delta NU au format o supervariantă”, a adăugat el.

Ce spun acum cercetătorii ciprioți

Povestea modului în care un mic grup de secvențieri genetice ale SARS-CoV-2 a devenit punctul central al unei controverse scurte dar intense în comunitatea științifică este complicată. Și, deși unii cercetători au lăudat comunitatea fiindcă a depistat rapid o eroare de secvențiere, alții avertizează că povestea de la începutul acestei luni ar putea oferi un avertisment cu privire la răspândirea de informații false în timpul pandemiei.

Kostrikis, care este și directorul Laboratorului de Biotehnologie și Virusologie Moleculară din Cipru, spune acum că unele aspecte ale ipotezei sale originale au fost prezentate greșit și că, în pofida numelui confuz pe care presa l-a interpretat ca fiind o recombinare a variantelor Delta-Omicron, el nu a afirmat niciodată că secvențele indică un hibrid între cele două.

Inițial el însă apărase descoperirea echipei sale, afirmând pe 9 ianuarie că este exclus ca Deltacron să fie o contaminare de laborator:

„Infecțiozitatea Deltacron este mai ridicată în rândul pacienților spitalizați cu COVID-19 decât printre cei care nu au fost internați, așadar acest lucru exclude ipoteza contaminării”, afirma el la momentul respectiv.

Cu toate acestea, la doar 72 de ore după ce cercetătorii ciprioți au urcat secvențierile genetice în baza de date GISAID, Kostrikis le-a înlăturat până la realizarea unor noi investigații.

Cheryl Bennett, o reprezentantă de la biroul din Washington a Fundației GISAID, spune că, întrucât peste 7 milioane de secvențieri genetice ale SARS-CoV-2 au fost urcate în baza de date din ianuarie 2020, unele erori de secvențiere nu ar trebui să reprezinte o surpriză.

„Însă să te grăbești să tragi concluzii pe date care tocmai au fost puse la dispoziție de laboratoare care la rândul lor sunt sub presiune să genereze date într-o perioadă scurtă de timp nu este util în timpul niciunei epidemii”, afirmă ea.

Eroare de secvențiere?

Secvențierile genetice ale „Deltacron” au fost generate din mostre ale coronavirusului obținute de Kostrikis și echipa sa în luna decembrie a anului trecut ca parte a eforturilor de a monitoriza răspândirea variantelor SARS-CoV-2 în Cipru.

În timpul examinării unora dintre aceste secvențe, cercetătorii au descoperit o semnătură genetică asemănătoare celei a Omicron în gena pentru proteina spike a coronavirusului, cea care ajută virusul să intre în celule.

Într-un e-mail trimis revistei Nature, Kostrikis afirmă că ipoteza sa inițială a fost că unele particule ale variantei Delta au evoluat independent mutații în gena spike, asemănătoare cu cele regăsite în varianta Omicron.

Însă alți cercetători au vorbit în spațiul public despre o altă posibilitate: o eroare de laborator.

Secvențierea genetică depinde de amorse (primeri) – mici bucăți de ADN prelucrat care servesc ca punct de plecare pentru secvențiere prin legarea de secvența țintă. Însă varianta Delta are o mutație în proteina spike care reduce abilitatea unor primeri de a se lega de ea, făcând mai dificilă secvențierea acestei regiuni a genomului său.

Omicron nu are această mutație, așadar, dacă unele particule ale Omicron au fost amestecate în mostră din cauza contaminării, ar fi putut face gena spike secvențiată să pară asemănătoare cu aceea din varianta Omicron, explică Jeremy Kamil, un virusolog din Statele Unite.

Kamil spune că acest tip de contaminare este „foarte comun”. Kostrikis contraargumentează însă că dacă Deltacron a fost rezultatul unei contaminări, secvențierea ar fi trebuit să arate secvențe ale Omicron cu mutații asemănătoare variantei Delta întrucât și Delta are propria mutație care afectează primerii.

Haosul cu varianta „Deltacron”

Însă alți oameni de știință îl contrazic pe Kostrikis, scoțând în evidență că, chiar și dacă secvențierile nu sunt rezultatul unor contaminări, mutațiile identificate de cercetătorii ciprioți nu sunt exclusive Omicron, fiind regăsite și în alte variante, ceea ce înseamnă că oricum „Deltacron” ar fi un nume înșelător.

De fapt, GISAID este presărat cu secvențieri care au elemente văzute și în alte variante, afirmă Thomas Peacock, virusolog la Imperial College din Londra. El spune că astfel de secvențieri sunt „urcate tot timpul” în baza de date.

„Dar, în general, oamenii nu trebuie să le demonteze fiindcă presa nu le acordă foarte multă atenție”, afirmă acesta. „Oamenii de știință trebuie să fie foarte atenți cu ceea ce spun”, a declarat un alt virusolog pentru revista Nature, acesta dorind să rămână anonim pentru a nu fi implicat în controversă.

„Când spunem ceva, acest lucru poate duce la închiderea granițelor”, subliniază el.

Kostrikis spune acum că este „în procesul de investigare a tuturor opiniilor cruciale exprimate de oameni de știință proeminenți din întreaga lume cu privire la anunțul meu” și că intenționează să își prezinte cercetarea pentru a fi evaluată inter pares (peer reviewed).

Între timp însă, Kamil și alți cercetători se tem că astfel de incidente i-ar putea face pe cercetători mai ezitanți în a-și prezenta datele. „Trebuie să permitem comunității științifice să se autocorecteze”, spune el.

„Iar, într-o pandemie, trebuie să facilităm împărtășirea rapidă a datelor privind genomurile virale fiindcă așa descoperim noi variante”, subliniază virusologul american.