Dependența de cumpărături are legătură cu experiențe din copilărie: "Persoana se învârte ca într-un cerc vicios care o împinge să facă cumpărături pentru a-și umple golul interior"

Există o diferență între cumpărăturile făcute din dependență și cele ocazionale, făcute de nevoie. Însă este important să-ți dai seama când obiceiurile de cumpărături devin extreme. Cum faci diferența și, mai ales, cum să-ți schimbi obiceiurile de cumpărare când devine o problemă?

Ce este shoppingul compulsiv și legătură cu dependența de droguri

Conform unei revizuiri din 2012, prima definiție a shoppingului compulsiv a fost dată la începutul anilor 1900 de către un psiholog german.

El a numit această tulburare „oniomanie” (din grecescul onios, însemnând „de vânzare” și mania, care înseamnă „nebunie”). Oamenii s-au raportat la acest termen când defineau un comportament impulsiv, similar cleptomaniei. Dependența de cumpărături, shoppingul compulsiv sau shoppingul necontrolat – toate definesc același comportament nociv. „Shoppingul compulsiv este un comportament de cumpărături excesive și impulsive care se simte ca o nevoie greu de stăpânit și care apare, de obicei, în urma unor emoții negative precum anxietate, furie, descurajare”, explică Cristiana Oprișescu, psihoterapeut în cadrul Rețelei Private de Sănătate Regina Maria (foto)

Experții subliniază faptul că emoțiile experimentate în timpul cumpărării compulsive – nevoia de a cumpăra, pierderea controlului și sentimentele pozitive ulterioare, resimțite pe termen scurt – sunt similare cu cele ale dependenței de droguri.

Care sunt diferențele dintre shoppingul compulsiv și comportamentul normal de cumpărare

O primă diferență este aceea că o persoană care suferă de shopping compulsiv cumpără produse de care nu are neapărat nevoie în acele momente, spune psihoterapeutul Cristiana Oprișescu.

Asta pentru că nu rezistă tentației. Cumpărătorul obișnuit, care nu are comportamente compulsive, cumpără produse de care are nevoie, care îi sunt folositoare. O altă diferență majoră este aceea că „individul cu dependență de cumpărături se poate simți vinovat după ce a cumpărat acele produse nefolositoare, chiar dacă, pe moment, a simțit plăcere sau gratificare. Actul de a cumpăra îi aduce o plăcere excesivă pe moment și apoi simte o ușurare. Dar, după ce acestea au trecut, persoana simte o dezamăgire de sine și apoi se învinovățește. Persoana se învârte ca într-un cerc vicios care o împinge să facă din ce în ce mai multe cumpărături pentru a-și umple golul interior”, punctează Cristiana Oprișescu. La polul opus, cumpărătorul obișnuit nu ajunge să se simtă vinovat după ce a cumpărat lucrurile de care avea nevoie, ci este mulțumit de achiziție și de sine.

Ce cauzează dependența de cumpărături

Legătura cu relațiile disfuncționale din trecut Shoppingul compulsiv își are, de obicei, originile în copilărie, acolo unde există o relație disfuncțională între părinți și copii, bazată pe lipsuri afective, mai spune psihoterapeutul. Persoana în cauză va încerca să umple golurile afective, stima de sine redusă și golul interior cu ajutorul obiectelor pe care le cumpără în mod compulsiv.

„Acest lucru, datorită faptului că atunci când erau copii, căutau consolare la obiecte precum păpuși sau dulciuri pentru a umple lipsa afectivă și sentimentul de singurătate pe care îl resimțeau”. Shoppingul excesiv poate ajunge să fie legat de afecțiuni precum tulburare obsesiv-compulsivă, anxietate, stări depresive, comportamente alimentare disfuncționale și diverse traume. Deși mulți specialiști recunosc dependența de cumpărături ca fiind o problemă comportamentală, manualul de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale, ediția a cincea (DSM-5) nu o include ca tulburare diagnosticabilă.

O revizuire din 2014sugerează că acest lucru se datorează lipsei unor criterii clare pentru diagnosticarea comportamentului. Într-o declarație din 2021, Asociația Americană de Psihologie(APA) a remarcat că e greu de clasificat această dependență și că poate fi semnul unor tulburări psihiatrice sau comportamentale, mai degrabă decât o tulburare în sine. Alte cercetăriau scos în evidență că dependența de cumpărături se întâmplă adesea pe fondul unor afecțiuni psihiatrice și comportamentale, inclusiv tulburări de anxietate, tulburări de dispoziție, de alimentație și de consum de substanțe.

Care sunt factorii externi care exacerbează shoppingul compulsiv

Shopping-ul compulsiv este influențat de tot ceea ce numim Social media – Instagram, Facebook, influenceri. Prin aceste medii de socializare, cumpărătorii compulsivi sunt stimulați să cumpere și mai mult. Sunt și ușor de influențat, spune psihologul, pentru că persoanele care suferă de acest comportament compulsiv resimt un mare gol interior pe care încearcă să-l umple cu cumpărături.

Deși se crede că femeile sunt mai predispuse decât bărbații la această dependență de cumpărături, o cercetare din 2006arată că femeile și bărbații au niveluri aproape egale de shopping compulsiv. Un studiurealizat în primele 6 luni de pandemie în America și publicat în 2022 arată că stresul a crescut rata cumpărăturilor compulsive.

Cum depistăm această dependență

Specialiștii în domeniul sănătății mentale au stabilit câteva criterii pentru a depista semnele acestui comportament compulsiv.

Printre acestea se numără:

• gânduri obsesive legate de cumpăratul unor obiecte;

• nevoia de a cumpăra din ce în ce mai mult pentru a atinge același nivel de satisfacție;

• incapacitate de a cumpăra mai puțin;

• sentimente de dezamăgire dacă nu reușește să cumpere ce și-a dorit,

• afectarea stării de bine și semne psihologice ale unor episoade maniacale.

Cui ne adresăm pentru diagnostic și ce tratamente există

Persoanele care vor să se vindece de această dependență se pot adresa unui psihoterapeut sau unui psiholog clinician care poate să depisteze această tulburare.

Ca tratamente, există mai multe tipuri de abordări. „Mai întâi, sunt ședințele de psihoterapie în care se lucrează pe cauzele care au dus la acest comportament, pe motivația de a schimba comportamentul, folosind tehnici din psihoterapia cognitiv-comportamentală și psihodinamică”, ne lămurește psihoterapeutul Cristiana Oprișescu. În plus, se pot folosi tehnici de relaxare, de hipnoză și de meditație conștientă.

Există, de asemenea, grupuri de psihoterapie pentru persoane dependente de cumpărături compulsive. „Se poate urma și un tratament cu antidepresive, dacă se constată că pacientul suferă și de depresie”.

Ce poți face ca să câștigi lupta cu dependența de shopping

Dacă te confrunți cu simptome care sugerează că ai o dependență de cumpărături, caută ajutor profesional. Dependența de cumpărături te consumă mental și emoțional și îți poate perturba viața de zi cu zi.

Cere ajutorul prietenilor sau familiei atunci când decizi să pornești lupta împotriva dependenței de cumpărături.

În același timp, există și câteva obiceiuri sănătoase, ușor de pus în practică și care îți pot fi de ajutor:

• nu pleca la cumpărăturile necesare decât cu o listă de la care încearcă să nu te abați;

• trimite un mesaj unui prieten sau unui membru al familiei care a decis să te susțină în această luptă împotriva dependenței ori de câte ori reușești să te abții;

• apucă-te de un hobby care nu necesită bani – alergare prin cartier, practicarea de yoga în parc sau citește cărți care îți antrenează mintea;

• dezabonează-te de la e-mailurile promoționale ale magazinelor, anulează urmărirea mărcilor pe rețelele de socializare.

Nu ezita să ceri ajutor pentru a-ți putea calma comportamentul compulsiv legat de dorința de a cumpăra mereu. Dacă dependența de shopping este mare, pune la cale un plan de a scăpa de cardurile bancare și de a lăsa o persoană de încredere să-ți gestioneze finanțele.

Sursa foto: Dreamstime.com