Dependenta de nicotina si pericolele fumatului

Practica fumatului a aparut in urma cu aproximativ 7.000 de ani. Societatea a privit acest obicei mai intai ca pe unul vulgar, apoi ca pe un mod sofisticat de a petrece timpul liber. Abia in ultimele decenii, fumatul a inceput sa fie vazut din ce in ce mai mult ca o activitate care “dauneaza grav sanatatii” si care, de multe ori, aduce moartea.

Abordarea ultimelor decenii este justificata de statistici:

Zilnic, la nivel mondial, sunt vandute aproximativ 15 miliarde de tigari, sau zece milioane in fiecare minut;
O treime din barbatii adulti sunt fumatori;
Afectiunile asociate fumatului ucid unu din zece adulti. Daca lucrurile evolueaza in acelasi ritm, in 2030 rata va creste la unu din sase adulti;
La fiecare opt secunde, cineva moare din cauza fumatului;
In Marea Britanie au murit din cauza fumatului de 12 ori mai multi oameni decat in cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Cercetarile ultimelor decenii au relevat ca fumatul este unul din principalii factori care determina aparitia unor afectiuni grave precum cancerul pulmonar, probleme cardiovasculare sau disfunctii erectile la barbati. In consecinta, multe state au luat masuri impotriva consumului de nicotina – cresterea semnificativa a taxelor pentru produsele din tutun sau demararea unor campanii anti-fumat. In multe state ale lumii, fumatul a fost interzis in locurile publice – magazine, restaurante, baruri.

Dependenta de nicotina

Dependenta este provocata de substanta numita nicotina, drog care intra in compozitia tutunului. Nicotina determina modificari la nivel cerebral, care provoaca o placere de moment. Tocmai aceasta placere de scurta durata este aceea care ii face pe oameni sa isi doreasca sa mai fumeze inca o tigara si apoi inca una. O persoana dependenta de nicotina are de-a face cu o serie de simptome neplacute care sunt indepartate temporar prin fumat.

Prezenta nicotinei creste ritmul cardiac si stimuleaza secretia de dopamina la nivel cerebral. Dopamina, un neurotransmitator, joaca un rol important in perceptia placerii. Specialistii sunt de parere ca este nevoie de numai cateva secunde pentru ca nicotina sa influenteze activitatea cerebrala.

Dependenta de nicotina este una din cele mai dificil de indepartat tipuri de dependenta si este asociata ca mecanism cu dependenta de droguri periculoase precum heroina sau cocaina. Odata instalata, oamenilor le este foarte greu sa renunte. Din pacate, desi substanta care provoaca dependenta este nicotina, odata cu aceasta fumatorii inhaleaza multe alte substante toxice.

Simptomele dependentei de nicotina variaza de la individ la individ. Acestea includ:

Simptome de sevraj – cand incearca sa renunte la fumat, dependentul trece prin diferite stari, fizice si psihice: accese de furie, iritabilitate, slaba capacitate de concentrare, depresie, frustrare, cresterea apetitului sau insomnie. In unele cazuri, sevrajul se poate manifesta si prin diaree sau constipatie;
Fumatorul nu poate renunta – are cel putin o tentativa nereusita de renuntare la fumat;
Dependentul continua sa fumeze, in ciuda problemelor de sanatate. Este cazul persoanelor care nu renunta la fumat, chiar daca au fost diagnosticate cu o boala asociata consumului de tutun;
Renunta la anumite activitati sociale din cauza fumatului – incepe sa evite restaurantele si barurile in care fumatul nu este permis sau viziteaza din ce in ce mai rar prietenii in ale caror apartamente nu se fumeaza.

Dependenta de nicotina are si o latura psihologica. De multe ori, fumatul este asociat unor activitati placute si unor momente relaxante ale zilei cum ar fi:

prima ceasca de cafea de dimineata;
pauzele de la munca sau dupa activitati de rutina;
dupa masa – majoritatea fumatorilor au o dorinta mai puternica de a fuma imediat dupa ce au mancat;
consumul de alcool – multi fumatori sunt de parere ca alcoolul si tutunul merg cel mai bine impreuna;
prezenta altor persoane, in special daca si acestea sunt fumatoare;
momente de stres – majoritatea fumatorilor obisnuiesc sa fumeze in momentele in care se confrunta cu o situatie stresanta sau cu un nivel ridicat de implicare emotionala;
şofatul.

Factori de risc:

Parinti fumatori;
Prieteni fumatori;
Factorul ereditar – geneticienii sunt de parere ca motivul pentru care unii incearca sa fumeze dar nu devin fumatori, in timp ce altii devin foarte repede, este probabil legat de prezenta unor gene mostenite de la parinti.
Boli mentale – persoanele care sufera de depresie, tulburare bipolara, schizofrenie sau alte boli psihice devin mai usor dependente de nicotina.
Consumul de alcool sau droguri.

Dependenta de nicotina nu poate fi diagnosticata prin analizele clasice precum analiza sangelui. Pentru a masura dependenta de nicotină se utilizeaza testul Fagerstrom, care contine o serie de intrebari referitoare la comportamentul fumatorului, in urma caruia se poate stabili daca persoana sufera de o dependenta mica, medie sau severa.

Sute de milioane de oameni au incercat sa se lase de fumat si multi dintre ei chiar au reusit. Terapia psihologica sau medicamentatia pot fi de mare ajutor, dar cea mai eficienta este o combinatie intre cele doua metode.

Lupta cu dependenta de nicotina este de cele mai multe ori dificila, dar beneficiile nu sunt deloc de neglijat. O persoana care se lasa de fumat inainte de varsta de 50 de ani isi reduce cu 50% riscul de a muri in urmatorii 15 ani, comparativ cu o persoana care continua sa fumeze. Dupa ce te lasi de fumat:

Scade ritmul cardiac – efectul se simte in prima jumatate de ora dupa renuntarea la tigari;
Nivelul monoxidului de carbon din organism revine la normal in 12 ore de la ultima tigara fumata;
Functionarea plamanilor se imbunatateste semnificativ dupa sase luni;
Circulatia sanguina se imbunatateste dupa trei luni;
Riscul de a suferi un atac de cord scade cu 50% in 12 luni;
Riscul de a suferi un accident vascular cerebral redevine acelasi ca al unui nefumator in 5–15 ani.

Posibile complicatii ale dependentei de nicotina:

Boli pulmonare – majoritatea cancerelor la nivelul plamanilor, cazurilor de bronsita sau emfizem sunt cauzate de fumat;
Astm – fumatul inrautateste starea persoanelor astmatice;
Probleme cardiovasculare – fumatorii prezinta un risc crescut de infarct miocardic, angina pectorala, boli vasculare periferice si accident vascular cerebral;
Cancer – fumatorii prezinta un risc crescut de a dezvolta nu numai cancer pulmonar, ci si cancer al vezicii urinare, cancer de col, cancer la stomac, buze, gat, esofag sau laringe;
Pielea fumatorilor da mai repede semne de imbatranire;
Infertilitate – femeile care fumeaza regulat prezinta risc mai mare de infertilitate;
Impotenta si disfunctii erectile;
Sarcina – femeile care fumeaza in timpul sarcinii prezinta un risc ridicat de avort spontan. De asemenea copiii ale caror mame au fumat in timpul sarcinii pot avea greutate scazuta la nastere, iar incidenta sindromului de moarte subita a sugarului este mai mare;
Infectii respiratorii – fumatorii sunt mai expusi in fata infectiilor respiratorii precum gripa, raceala, bronsita sau pneumonia;
rezistenta la insulina;
deces prematur – in medie, un fumator care a fumat toata viata traieste cu zece ani mai putin decat un nefumator.