Despre inconsistența „punctelor critice” în evoluția sistemelor naturale complexe

Tânăra care poartă pancarta pe care se poate citi această declarație patetică și alarmistă în același timp (Fig. 1) trebuie să fi aflat ceva extrem de serios și periculos, dacă nici încălțări n-a mai găsit timp să-și pună în picioare pentru a ne aduce la cunoștință această veste teribilă. Și ca ea, sunt multe, multe alte fete și extrem de puțini băieți (?!). Oare ce a speriat-o atât de tare?!

Avansez o ipoteză: Vina majoră o poartă alarmismul climatic, plin de profeții apocaliptice despre sfârșitul lumii în următoarele câteva decenii, creator de panică și anxietate, mizând pe frica unora de o moarte (prea) rapidă din cauza încălzirii globale antropogene.

Mecanismele alarmismului climatic sunt multiple, uneori complexe, și, precum se vede și din poza de mai sus, potențial periculoase, generând depresii, sinucideri, gerontofobie și alte manifestări psihologice extreme. Copiii cresc terifiați, cu șase din zece adolescenți americani înspăimântați de schimbările climatice. Producția de alarmism a atins în prezent un nivel atât de mare încât jumătate din populația lumii crede cu adevărat că schimbările climatice vor pune capăt rasei umane.

Și cum să nu crezi când, de exemplu, doar anul trecut, un articol senzațional (ist) a pretins că viitoarele creșteri ale nivelului oceanic din cauza din cauza schimbărilor climatice ar putea inunda 187 de milioane de oameni (1). Dar studiul respectiv a presupus, de asemenea, cazul puțin probabil că, în următorii 80 de ani, nimeni nu va face nimic pentru a se adapta la creșterile dramatice ale nivelului mării. Practic, numărul terifiant de 187 milioane sinistrați climatic nu era o decât exagerare (ca multe altele de același tip) – un număr de 600 ori prea mare. Dar efectul de îngrozire a populației nu trebuie neglijat.

Și tot anul trecut, o poveste similară a făcut înconjurul mapamondului: Vaste porțiuni ale uscatului terestru locuit vor fi sub apă până în 2050, iar orașele de deasupra vor fi șterse de pe fața pământului. The New York Times (o publicație campioană a recordurilor de alarmism) și alte mass media au folosit un studiu publicat într-o revistă serioasă (Nature), în care se estimează că ridicarea nivelului oceanelor va afecta 150 milioane oameni din opt țări asiatice: Vietnam, China, India, Thailanda, Bangladesh, Indonezia, Filipine și Japonia. (2)

Un astfel de breaking news apocaliptic a devenit viral imediat. Schimbările climatice micșorează planeta, în cel mai înfricoșător mod a transmis pe Tweeter Bill McKibben, fondatorul organizația internaționale de propagandă climatică 350.org. Climatologul și activistul climatic Peter Kalmus (NASA’s Jet Propulsion Lab) a declarat că odinioară era îngrijorat dacă era etichetat „alarmist”, dar știrea respectivă l-a făcut să îmbrățișeze acest termenⁱⁱⁱ. Și această bășică alarmistă s-a spart jalnic pentru că mass media a neglijat o mică informație menționată în articol: măsurile de adaptare costală nu au fost considerate în alcătuirea modelului de inundații catastrofale.

Cititorii articolelor mele de pe această platformă, precum și cei ai ultimei mele cărți – Schimbările climatice Un ghid (uneori) incorect politic – au avut posibilitatea să cunoască îndeaproape, pe baza demontării părților componente, un grup din aceste mecanisme la lucru.

Articolul de față continuă operația de investigare și aducere la lumină a unui alt mecanism care asigură funcționarea alarmismului climatic: conceptul de tipping points, cu varianta lui extremă de point of no return (puncte critice, sensibile, de balansare, respectiv punct fără întoarcere. Traducerile și definițiile îmi aparțin. Nu sunt la curent cu literatura românească de specialitate – dacă există alte traduceri deja acceptate, le voi menționa după primirea lor).

Tipping point („punctul critic”) (Fig. 2) – termen introdus de Malcom Gladwell în cartea sa din 2000, The Tipping Point: How Little Things Can Make a Big Difference – reprezintă punctul în care se înregistrează relații non-liniare semnificative între atributele evolutive ale unui sistem natural complex (d. ex., ecologic, hidrologic, climatic) și factorii (naturali sau umani) care produc schimbări în sistem. Dacă „punctul critic” depășește un anumit prag, schimbările către o nouă stare a sistemului sunt rapide și pot deveni ireversibile sau să manifeste histerezis (o întoarcere la starea inițială care are loc pe un traseu diferit de traseul schimbărilor inițiale). De exemplu, topirea accelerată și simultană a calotelor glaciare din Groenlanda și Antarctica.(4)

Point of no return („punctul fără întoarcere”) este un termen preluat din aviație, însemnând punctul din traseul de zbor în care o aeronavă nu mai are suficient combustibil pentru a reveni la punctul de plecare. Figurativ, indică punctul critic sau etapa unei acțiuni, proces decizional, etc., cu o desfășurare ireversibilă și cu efecte care nu mai pot fi evitate sau prevenite. De exemplu, semnarea unui contract de vânzare-cumpărare.

În sistemul climatic, conform declarației Secretarului General ONU, Antonio Guterres, din 1 decembrie 2019, dacă nu se îndeplinesc prevederile Acordului climatic de la Paris – stabilizarea creșterii temperaturii medii globale la +2°C (ideal, +1,5°C) față de perioada pre-industrială, pericolul încălzirii globale ar putea accelera depășirea punctului fără întoarce al sistemului climatic, cu toate consecințele aferente, inclusiv dispariția speciei umane. Cu alte cuvinte, mai spune Guterres, „punctul fără întoarcere” nu mai este la orizont, ci la vedere și vine direct peste noi.

Existența teoretică sau empirică a „punctelor critice”, cu manifestări în timp de ordinul deceniilor până la secole, este cunoscută și studiată în multiple sisteme naturale complexe, de exemplu: biosfera, criosfera, circulația oceanică termohalină, circulația atmosferică ori ecosistemele marine.

În sistemul climatic este demn de menționat faptul că „punctele critice” poate fi cauzate de fluctuații ale climei însăși sau de factori externi naturali, precum variații lente ale ciclurilor Milanković. De exemplu, temperaturile din Groenlanda din timpul ultimelor intervale glaciare, au oscilat rapid între intervale extrem de reci, numite stadiale, și intervale relativ blânde, numite interstadiale. Amplitudinea variațiilor de temperatură a fost între 8° și 16°C și sunt cunoscute sub numele de oscilații Dansgaard-Oeschger în onoarea cercetătorilor Willi Dansgaard și Hans Oeschger, care le-au identificat pentru prima dată în carotele de gheață din Groenlanda. Studiile lor sugerează că oscilațiile sunt au loc la intervale cuprinse între 1.000 – 9.000 ani.

În 2013, un grup internațional de cercetători a analizat existența „punctelor critice” planetare din biosferă în concurență cu „punctele critice” ale altor sisteme naturale complexe.^v

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Despre inconsistența „punctelor critice” în evoluția sistemelor naturale complexe

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”