Ce știm despre acordul negociat de Trump și Rutte privind Groenlanda / Intențiile lui Trump în Groenlanda, dezvăluite la bordul Air Force One
Liderii europeni au răsuflat ușurați, în cadrul summitului de urgență organizat joi la Bruxelles, după ce președintele american Donald Trump și-a schimbat poziția cu privire la Groenlanda, afirmând totuși că relația Europei cu Washingtonul, deși în continuare crucială, a avut de suferit.
Întâlnirea de la Bruxelles, care s-a prelungit târziu în noaptea de joi spre vineri, a durat aproximativ patru ore și jumătate.
În paralel, la Kremlin, în Moscova, cu puțin timp înainte de miezul nopții, președintele rus Vladimir Putin i-a primit pe cei trei emisari trimiși de Trump, în cadrul celor mai noi discuții privind încheierea războiului din Ucraina, scriu Reuters, Politico și The Guardian.
Summitul de joi seară fusese convocat înainte ca liderul de la Casa Albă să renunțe la amenințările lui de a impune tarife vamale suplimentare împotriva a 8 state europene sau chiar de a lua măsuri militare pentru a prelua Groenlanda, insulă autonomă din cadrul Regatului Danemarcei, care este țară membră NATO. Amenințările lui Trump au zguduit grav încrederea Europei în partenerul său de lungă durată.
„Lumea s-a schimbat definitiv”, spusese șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial de la Davos. „Trebuie să ne schimbăm odată cu ea”, a subliniat ea.
Summit fără o concluzie clară
Într-o conferință de presă organizată în mijlocul nopții, liderii UE – Ursula von der Leyen și Antonio Costa – au anunțat că doresc reluarea negocierilor privind acordul comercial între UE și SUA, după ce Parlamentul European suspendase ratificarea acestuia în semn de protest față de presiunile exercitate de SUA pentru achiziționarea Groenlandei.
Deși au afirmat că doresc să depună eforturi pentru consolidarea cooperării transatlantice, liderii europeni au avertizat că sunt pregătiți să acționeze în cazul în care Trump îi va amenința din nou.
„Am avut succes fiind fermi”, a declarat Ursula von der Leyen, referindu-se la faptul că Trump a renunțat la amenințările împotriva Europei în conxtextul disputei privind Groenlanda.
„O înțelegere este o înțelegere”, a spus von der Leyen, repetând cuvintele din discursul său de la Davos, din timpul acestei săptămâni, și referindu-se la acordul comercial dintre SUA și EU, convenit anul trecut. „Asta vrem să vedem din partea Statelor Unite. Asta vrem să oferim din partea noastră”, a adăugat șefa Executivului comunitar, subliniind că Bruxellesul se aşteaptă ca Washingtonul să-şi respecte partea sa din acordul încheiat în Scoţia.
Ursula von der Leyen a fost întrebată de ce crede că poziţia UE a fost cea l-a convins pe Trump să-şi schimbe părerea şi nu alte elemente de lobby din jurul președintelui american. Ea a admis că toate elementele diverse ar fi putut juca un rol, dar a insistat că „fără răspunsuri ferme, dar fără escaladare, şi fără unitatea UE, acestea nu ar fi funcţionat”.
Totuși, summitul de urgență, convocat pentru a reevalua relația dintre UE și SUA, nu a luat nicio decizie concretă.
UE „se va apăra pe sine, statele sale membre, cetățenii și companiile sale împotriva oricărei forme de coerciție”, a declarat președintele Consiliului European, Antonio Costa, după reuniune.
Acesta a mai spus că Bruxellesul şi Washingtonul trebuie să „meargă mai departe” pentru a pune în aplicare acordul comercial, salutând schimbarea de poziție a lui Trump în privința tarifelor vamale, care, a precizat el, ar fi fost „incompatibile” cu relațiile comerciale dintre UE și SUA.
„Obiectivul rămâne stabilizarea efectivă a relaţiilor comerciale dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite”, a spus el.
Costa a adăugat că dorește să se ajungă la un angajament „constructiv” cu SUA în chestiuni de interes comun, inclusiv în ceea ce privește războiul din Ucraina.
Câțiva lideri din marile țări europene – printre care cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron – au părăsit clădirea Consiliului fără a sta de vorbă cu presa, un final destul de neobișnuit pentru un summit al liderilor UE.
Acest lucru ar putea însemna că nu erau multe de spus despre o reuniune care, uneori, a părut dezamăgitoare după aparenta schimbare de poziție a președintelui american Donald Trump din ziua precedentă. Sau că puternica demonstrație de unitate europeană pe care liderii doreau să o proiecteze nu a fost, până la urmă, atât de clară, a comentat Politico.
UE, alături de Danemarca și Groenlanda
Președintele Consiliului European a mai spus, în conferința de presă, că UE și SUA sunt parteneri și aliați de lungă durată. Dar a insistat asupra unui aspect referitor la Groenlanda.
„Considerăm că relațiile dintre parteneri și aliați ar trebui gestionate într-un mod cordial și respectuos. Europa și Statele Unite au un interes comun în ceea ce privește securitatea regiunii arctice. În special, prin intermediul NATO”, a declarat Antonio Costa.
Imediat, însă, a afirmat în mod direct: Danemarca și Groenlanda „beneficiază de sprijinul deplin al Uniunii Europene” și numai ele pot decide asupra chestiunilor care privesc viitorul lor.
„Acest lucru reflectă angajamentul nostru ferm față de principiile dreptului internațional, integrității teritoriale și suveranității naționale, care sunt esențiale pentru Europa și pentru comunitatea internațională în ansamblu”, a subliniat el.
Schimbarea la 180 de grade a lui Trump e o veste bună, dar Europa rămâne „vigilentă”
Oficiali și lideri ai UE au spus că amenințările lui Trump – privind impunerea de noi taxe vamale și preluarea insulei arctice – au zguduit grav încrederea Europei în partenerul său de lungă durată – SUA. „Relațiile transatlantice au suferit cu siguranță o lovitură puternică în ultima săptămână”, afirmase șefa politicii externe a blocului, Kaja Kallas, la sosirea ei la reuniunea de urgență din capitala Belgiei.
„Lucrurile se calmează și ar trebui să ne bucurăm de asta”, a declarat și președintele francez Emmanuel Macron, la venirea la summit, descriind haosul din ultimele zile produs după ce Trump a lansat amenințări majore împotriva Groenlandei și Europei, pentru ca apoi să le retragă și să anunțe că se profilează un „cadru de acord” privind insula arctică.
„Mă bucur că, deși am început săptămâna cu o escaladare, cu ameninţări de invazie şi ameninţări tarifare, acum am revenit la o situaţie pe care o consider mult mai acceptabilă”, adăugat el.
„Rămânem extrem de vigilenți și gata să folosim instrumentele de care dispunem în cazul în care vom deveni din nou ținta unor amenințări”, le-a spus Macron reporterilor, referindu-se la utilizarea instrumentului anti-coerciție, așa-numita „bazooka comercială” a UE, pe care blocul comunitar a luat-o în calcul pentru a răspunde amenințărilor lui Trump privind impunerea de noi taxe vamale.
„Concluzia pe care o putem trage este că, atunci când Europa răspunde în mod unit, folosind instrumentele de care dispune, poate impune respect. Şi asta este un lucru bun”, a adăugat liderul francez.
Macron le-a mai spus jurnaliștilor că Europa a demonstrat că este alături de Danemarca, arătând că blocul este unit şi puternic, reacţionează rapid şi este capabil să restabilească ordinea în mod calm. El a intrat la summitul Consiliului European purtând ochelarii de soare care au devenit deja faimoşi.
Majoritatea liderilor au afirmat că relația cu Statele Unite rămâne esențială pentru UE și că sunt pregătiți să depună eforturi susținute pentru a o menține, așteptându-se, în același timp, la eforturi similare și respect din partea Washingtonului.
„Europa nu este dispusă să renunțe la 80 de ani de relații transatlantice bune din cauza unor dezacorduri… suntem dispuși să investim timp și energie în acest demers”, a declarat Kallas.
Relațiile dintre Statele Unite și Uniunea Europeană au „suferit o lovitură puternică” în ultima săptămână, a precizat ea. „Neînțelegerile pe care le au aliații între ei, precum Europa și America, nu fac decât să-i avantajeze pe adversarii noștri, care privesc și se bucură de spectacol”, le-a mai spus Kallas reporterilor.
La rândul lui, cancelarul german Friedrich Merz şi-a exprimat speranţa că Uniunea Europeană şi SUA vor găsi o cale de a depăşi tensiunile actuale. „Acord o mare importanţă încercării de a păstra NATO”, le-a spus Merz reporterilor înaintea summitului. „Această alianţă transatlantică nu poate fi pur şi simplu abandonată. Am construit-o de-a lungul a 75 de ani”, a insistat șeful guvernului de la Berlin.
Cancelarul german a subliniat, de asemenea, că, în opinia lui, accentul trebuie să se mute acum pe consolidarea blocului european în ceea ce priveşte apărarea şi competitivitatea. „Capacitatea de apărare şi competitivitatea sunt două feţe ale aceleiaşi monede. La asta lucrăm”, a spus Merz.
Fără alte amenințări
Premierul danez Mette Frederiksen a declarat că este mai mult decât dispusă să discute cooperarea în materie de securitate, cu privire la Groenlanda, cu Statele Unite, atâta timp cât acestea respectă suveranitatea Danemarcei.
„Trebuie să colaborăm cu respect, fără a ne amenința reciproc”, a afirmat ea.
Guvernele țărilor membre UE rămân, astfel, în continuare prudente în fața unei noi schimbări de opinie a unui președinte capricios, considerat din ce în ce mai mult un „bătăuș” („bully” – în limba engleză), căruia Europa va trebui să îi facă față. Ele se concentrează pe elaborarea unui plan pe termen lung privind modul de abordare a SUA sub această administrație și, eventual, sub administrațiile viitoare.
„Trump a trecut Rubiconul. S-ar putea să o facă din nou. Nu mai există cale de întoarcere la ceea ce a fost. Și liderii vor discuta acest lucru”, a declarat un diplomat al UE, adăugând că blocul comunitar trebuie să se îndepărteze de dependența lui puternică de SUA în multe domenii.
„Trebuie să încercăm să-l ținem (pe Trump) aproape, în timp ce lucrăm pentru a deveni mai independenți de SUA. Este un proces, probabil unul lung”, a adăugat diplomatul.
SUA au o pârghie substanțială
După decenii de dependență de Washington în materie de apărare, în interiorul alianței NATO, blocul comunitar nu dispune de capacitățile necesare în materie de intelligence, transport, apărare antirachetă și producție pentru a se apăra împotriva unui eventual atac din partea Rusiei, notează Reuters.
Acest lucru conferă SUA o pârghie substanțială.
Statele Unite sunt, de asemenea, cel mai mare partener comercial al Europei, ceea ce face ca UE să fie vulnerabilă la politicile lui Trump de impunere a tarifelor vamale menite să reducă deficitul comercial al Washingtonului în materie de bunuri sau, ca în cazul Groenlandei, gândite pentru atingerea altor obiective.
Una dintre întrebările cheie este cât de aproape vor să rămână europenii de Statele Unite și câtă încredere mai au. Toți au spus că europenii trebuie să fie uniți și să aibă o poziție comună, dar legăturile istorice variază de la o țară la alta.
„Încă consider Statele Unite ca fiind cel mai bun prieten al nostru”, a declarat joi președintele lituanian Gitanas Nauseda.
Alții au fost mai precauți.
„Este important ca (…) partenerii noștri de la Washington să înțeleagă diferența dintre dominație și leadership. Leadershipul este în regulă”, a declarat prim-ministrul polonez Donald Tusk. „Coerciția nu este o metodă bună”, a subliniat el.
Acordul comercial UE-SUA
UE era pregătită să aplice un pachet de tarife de retorsiune asupra importurilor americane în valoare de 93 de miliarde de euro (108,74 miliarde de dolari) și măsuri anti-coerciție dacă Trump ar fi mers mai departe cu propriile tarife care urmau să intre în vigoare la 1 februarie, au declarat oficiali europeni.
În semn de protest față de presiunea SUA de a prelua Groenlanda, Parlamentul European suspendase miercuri lucrările privind ratificarea acordului comercial SUA-UE convenit la jumătatea anului 2025.
Însă parlamentarii europeni vor relua probabil lucrările privind ratificarea acordului comercial, acum că Trump și-a retras amenințările, a declarat joi și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Mai devreme în cursul zilei, un important parlamentar, Bernd Lange, a declarat că Executivul comunitar are încă nevoie de clarificări cu privire la planurile SUA.
„Nimeni nu știe ce este această așa-zisă soluție” privind Groenlanda, a declarat social-democratul german Lange, pentru Reuters. „Avem nevoie de un răspuns clar afirmativ din partea Danemarcei și Groenlandei. Nu poate fi doar un acord între două persoane”, a punctat el.
Ce știm despre acordul negociat de Trump și Rutte privind Groenlanda
Statele Unite și Danemarca își vor renegocia acordul lor de apărare privind Groenlanda semnat în 1951, a precizat joi, pentru AFP, o sursă apropiată discuțiilor desfășurate în ziua precedentă la Davos între Donald Trump și Mark Rutte.
Conform acestei surse, acordul cadru privind Groenlanda anunțat miercuri de Trump va implica o sporire a contribuției aliaților la securitatea acestei insule arctice.
Acordul de apărare americano-danez privind Groenlanda, actualizat în 2004, oferă libertate de mișcare aproape deplină trupelor americane în insula arctică, dar acestea trebuie să informeze autoritățile locale.
Statele Unite mai au în prezent o singură bază militară în Groenlanda, cea de la Pittufik, în nordul insulei arctice, după ce în perioada Războiului Rece au avut acolo aproximativ zece astfel de baze. Baza de la Pittufik are un rol important în sistemul american de apărare antirachetă, potrivit Agerpres.
După săptămâni de declarații agresive în care a amenințat cu anexarea Groenlandei, chiar prin forță dacă Danemarca refuză să o vândă, președintele american Donald Trump a promis miercuri, în discursul susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos, că nu va recurge la forță pentru a anexa Groenlanda, dar a insistat că își menține obiectivul ca SUA să cumpere această insulă arctică importantă strategic și a cerut „negocieri imediate”.
Mai târziu în aceeași zi el a anunțat că a fost convenit „cadrul unui viitor acord” asupra Groenlandei, al cărui conținut încă este neclar, inclusiv în ceea ce privește suveranitatea asupra acestei insule care este un teritoriu autonom al Danemarcei.
Potrivit șefei guvernului danez, Mette Frederiksen, chestiunea suveranității Groenlandei nu a fost abordată.
„Putem negocia toate aspectele politice: securitatea, investițiile, economia. Dar nu putem negocia suveranitatea noastră”, a indicat Mette Frederiksen, adăugând că Danemarca dorește să continue „un dialog constructiv cu aliații săi” privind securitatea Groenlandei și a Arcticii, dar cu respectarea „integrității sale teritoriale”.
Securitatea Arcticii va fi consolidată, iar statele europene și NATO vor contribui, a precizat sursa citată de AFP.
Și secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat, într-o declarație acordată ulterior agenției Reuters, că acordul anunțat de Trump le solicită aliaților să contribuie mai mult la securitatea acestei regiuni, iar rezultatele se vor vedea chiar de anul acesta, dar le revine comandanților militari sarcina de a elabora detaliile militare concrete, fără a afecta ajutorul militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia.
Mark Rutte a susținut că problema exploatării vastelor resurse minerale ale Groenlandei nu a fost abordată cu Trump în discuțiile desfășurate miercuri la Davos, iar negocierile vor continua între SUA, de o parte, și Danemarca și Groenlanda, de cealaltă parte.
Trump a reproșat anterior Danemarcei că ar neglija securitatea regiunii arctice în fața a ceea ce a descris drept amenințări din partea Rusiei și Chinei în această regiune strategică, motivându-și astfel intenția de anexare a Groenlandei.
Liderul de la Casa Albă a mai susținut că prezența militară americană stabilită pe această insulă încă din perioada Războiului Rece nu mai este suficientă.
Pe de altă parte, Groenlanda este bogată în resurse minerale, inclusiv pământuri rare, esențiale pentru tehnologiile avansate și pentru industria militară și față de care Trump și-a manifestat mult interesul de când a revenit la Casa Albă în urmă cu un an.
Trump: Acordul va permite SUA să „facă orice doresc” în Groenlanda
Aflat la bordul Air Force One, în timp ce se întorcea în SUA de la Davos, preşedintele Donald Trump a continuat să ofere detalii vagi despre acordul-cadru pentru Groenlanda, afirmând că mai multe informaţii vor fi disponibile în două săptămâni, a relatat CNN.
Termenul de două săptămâni, devenit deja familiar, a fost anunţat în momentul în care liderul american a fost întrebat la bordul Air Force One dacă acordul va include proprietatea SUA asupra insulei arctice, care fusese obiectivul lui Trump.
Trump a spus că SUA vor putea face „ceea ce vor” când a fost întrebat dacă acordul va permite SUA să controleze teritoriul insulei daneze.
Întrebat dacă acordul va include noi zone de suveranitate americană, el a oferit un răspuns vag. „Avem multe lucruri grozave în acord”, a spus președintele american, adăugând că acesta va fi de bun augur şi pentru Europa, iar NATO va fi puternic implicată.
„Vom avea ceva în două săptămâni. Există un spirit pozitiv pentru a realiza ceva”, a dat asigurări liderul de la Casa Albă.
Conform acestuia, acordul va fi „mult mai generos” decât acordurile existente care stipulează prezenţa SUA în Groenlanda.
Presat să ofere mai multe detalii cu privire la înțelegerea despre Groenlanda, Trump a spus că acesta va fi valabil „pe termen nelimitat” şi că SUA ar putea „face orice doresc” acolo din punct de vedere militar. „Se negociază şi vom vedea ce se va întâmpla”, a adăugat președintele american.
„Vom colabora cu toţii” cu NATO, deoarece alianţa „va fi implicată alături de noi”, a mai spus el.
Trump a ţinut să precizeze că SUA nu vor trebui să plătească nimic, cu excepţia sistemului de rachete pentru scutul antirachetă „Golden Dome” („Domul de Aur”).
„Cred că tuturor le place”, a precizat Trump, întrebat dacă Danemarca este de acord cu această idee.
O altă întâlnire în miez de noapte
Președintele rus Vladimir Putin i-a primit joi seara târziu pe emisarul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, şi pe omul de afaceri Jared Kushner, ginerele preşedintelui american, care au sosit la Moscova pentru a discuta despre o soluţie pentru încheierea războiului din Ucraina, a anunţat Kremlinul.
Potrivit TASS și News.ro, Kremlinul a anunţat începerea întâlnirii la ora 23:25, ora Moscovei (22:25, ora României). Aceasta s-a încheiat după câteva ore.
Agenţia rusă de stat a precizat că la convorbiri a luat parte şi Josh Gruenbaum, consilier principal al Casei Albe. De asemenea, din partea rusă au participat consilierul prezidenţial Iuri Uşakov şi emisarul special al preşedintelui Putin pentru investiţii şi cooperare economică cu ţările străine Kirill Dmitriev.
Pentru Witkoff, a fost a şaptea oară când vine la Moscova în decurs de nici un an. Witkoff a fost primul reprezentant al SUA care a vizitat Rusia după învestirea lui Trump pentru al doilea mandat prezidenţial, în ianuarie 2025.
Tema principală a discuţiilor de la Kremlin este soluţionarea conflictului ucrainean. În plus, după cum a declarat miercuri Vladimir Putin, se preconizează şi discutarea cu negociatorii americani a invitaţiei adresate Rusiei de a face parte din „Consiliul pentru Pace” (inițiva lui Donald Trump care rivalizează cu ONU), precum şi a soartei posibile a unei părţi din activele ruseşti îngheţate în SUA încă de pe vremea administraţiei americane precedente.
Sosirea lui Witkoff şi Kushner la Moscova a fost precedată de întâlnirea lor cu emisarul rus Kirill Dmitriev, care a avut loc marţi la Casa SUA din Davos, în marja Forumului Economic Mondial.
Reprezentanţii celor două ţări au discutat mai mult de două ore în spatele uşilor închise. Witkoff a evaluat aceste negocieri ca fiind „foarte pozitive”.
Emisarul american Steve Witkoff a sosit joi seara la Moscova. Avionul care îi transporta pe Witkoff şi Kushner a aterizat pe aeroportul Vnukovo din Moscova venind de la Zurich, Elveţia.
Steve Witkoff a declarat agenţiei Bloomberg că partea rusă a solicitat această nouă întâlnire.
Emisarii americani negociază separat cu Kievul şi Moscova de luni de zile un acord menit să pună capăt celor aproape patru ani de lupte, dar mai multe probleme rămân nerezolvate, printre care cele legate de teritoriile ocupate şi garanţiile de securitate pentru Ucraina. Kievul doreşte să obţină garanţii clare din partea aliaţilor săi occidentali cu privire la securitatea sa după un ipotetic armistiţiu.
Anunțul lui Zelenski
Joi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că o întâlnire trilaterală între oficialii americani, ucraineni și ruși va avea loc în Emiratele Arabe Unite începând de vineri, în ceea ce, potrivit CNN, reprezintă un semnal al intensificării negocierilor de pace pentru încheierea războiului din Ucraina.
Va fi prima prima întâlnire în acest format de la izbucnirea războiului în urmă cu aproape 4 ani, când Rusia a atacat Ucraina pe 24 februarie 2022. Ucraina și Rusia au mai purtat negocieri directe de pace în 2022, întâi în Belarus la patru zile după declanșarea războiului, apoi în Turcia, dar fără vreun rezultat.
Zelenski a subliniat că va fi prima întâlnire trilaterală de acest gen și că speră ca Rusia să fie pregătită pentru compromisuri, ceea ce va duce la sfârșitul războiului.
Trilaterală în Emiratele Arabe Unite
Întâlnirea de două zile din Emiratele Arabe Unitre va avea loc vineri și sâmbătă, a precizat liderul ucrainean, în cadrul unui discurs susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Momentan nu este clar cine va face parte din delegațiile cu care Ucraina și SUA vor merge la negocieri.
Ulterior, Moscova a venit cu precizări, confirmând trilaterala.
Astăzi, prima reuniune a trilateralei
Kremlinul a transmis că întâlnirea trilaterală cu ucrainenii și americanii în Emiratele Arabe Unite va avea loc în cursul zilei de vineri. Anunțul a venit după întâlnirea de la Moscova dintre Putin și emisarii lui Trump, pe care Kremlinul a catalogat-o „utilă”, potrivit AFP.
„S-a convenit ca astăzi să aibă loc la Abu Dhabi prima reuniune a unui grup de lucru trilateral însărcinat cu problemele de securitate”, a declarat în fața presei consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, subliniind că întâlnirea dintre Putin și Witkoff de joi a fost „utilă din toate punctele de vedere”.
Potrivit acestuia, delegația rusă, condusă de generalul Igor Kostyukov, înalt responsabil al statului major, „se va deplasa în următoarele ore la Abu Dhabi”.
„Americanii au depus eforturi considerabile pentru pregătirea acestei întâlniri și speră că aceasta va fi un succes și va deschide perspective pentru a avansa în ansamblul problemelor legate de încheierea conflictului”, a subliniat Ușakov.
O nouă întâlnire între emisarul lui Putin și Witkoff
De asemenea, vineri va avea loc la Abu Dhabi și o întâlnire dedicată problemelor economice între Steve Witkoff și emisarul Kremlinului pentru probleme economice internaționale, Kirill Dmitriev, a precizat Ușakov.
„Suntem sincer interesați de o soluționare (a conflictului) prin mijloace politico-diplomatice”, a dat asigurări Ușakov.
Dar a avertizat apoi: „Atâta timp cât acest lucru nu se va întâmpla, Rusia va continua să-și atingă obiectivele (…) pe câmpul de luptă”
INTERVIURILE HotNews.ro