DEZVĂLUIRI DIN DOSAR. Cum au explicat procurorii motivele pentru care cele două doctorițe de la Sf. Pantelimon acuzate de omor trebuie arestate 30 de zile: „Au acționat cu sânge rece”
În referatul cu propunerea de arestare a doctorițelor Maria Miron și Mirela Păiuș obținut de Hotneews, procurorii prezintă pe larg acuzațiile pentru care le acuză pe acestea de omor calificat în cazul unui pacient internat la Spitalul Sf. Pantelimon din Capitală. În finalul documentului, reprezentanții Parchetului explică de ce cred că acestea trebuie să stea închise 30 de zile. Referatul exprimă poziția procurorilor, doar una dintre cele două care se vor înfrunta în fața instanței la judecata pe fond. Până în acest moment, una dintre doctore a ales să nu dea declarații (legea permite acest lucru fără să însemne că drepturile inculpatului sunt diminuate), iar cealaltă a negat ferm orice acuzații, la audierile de la Parchet.
„Calitatea de medic specialist Anestezie şi Terapie Intensivă a celor două inculpate este de natură să sporească gravitatea faptelor în condițiile în care acestea, dincolo de responsabilitatea profesională, și-au asumat responsabilitatea morală ca în activitatea pe care o desfășoară să depună toate diligențele necesare pentru acordarea de îngrijiri pacienților care își pun viața în mâinile acestora. Este de neconceput ca o persoană, cu atât mai mult un medic, să ia decizia de a pune capăt vieții unei persoane, indiferent de starea de sănătate a persoanei”, se arată în document.
Mai multe organizații ale medicilor și doctori au respins însă acuzațiile procurorilor și le-au luat apărarea celor două doctorițe.
Arestate 30 de zile
Doctorițele Maria Miron și Mirela Păiuș, care au fost arestate preventiv pentru 30 de zile, sunt acuzate de procurori că au provocat moartea unui pacient în vârstă de 54 ani, aflat în stare gravă, prin scăderea dozei de noradrenalină, în două zile diferite, ceea ce a dus la instalarea stopului cardio-respirator, urmat de decesul pacientului.
Procurorii au considerat că „gravitatea faptelor este cu atât mai mare cu cât scopul pentru care inculpatele au luat decizia de a pune capăt vieții victimei a fost acela de a elibera paturile de pe Secția de ATI. Inculpatele au acționat cu intenție directă calificată prin scop, au redus doza de noradrenalină în scopul de a grăbi, în opinia lor, decesul persoanei. Inclusiv selecția pe care inculpata Miron Maria Alexandra o făcea, așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați, în vederea stabilirii pacienților „de lăsat”, adică de lăsat să moară, dovedește lipsa de umanitate a gestului inculpatelor”.
Sunt elemente care trebuie „avute în vedere la stabilirea stării de pericol pentru ordinea publică şi trebuie coroborate cu circumstanţele personale ale inculpatelor”, susțin magistrații.
Aceștia au considerat că „nu se poate reține în favoarea acestora nici faptul că sunt integrate în societate întrucât societatea pe care acestea și-au imaginat-o este una în care medicii pot lua decizia arbitrară și inumană de a pune capăt vieții unei persoane”.
„Fără urme de regret”
Procurorii continuă pe același ton.
„Lipsa antecedentelor penale, pregătirea profesională, mediul din care provin nu le-a împiedicat pe inculpate să ia, cu sânge rece, decizia de a suprima viața pacientului pe care aveau obligația de a-l trata, astfel încât aceste circumstanțe nu poate justifica luarea unei măsuri preventive mai puțin drastice decât aceea a arestului preventiv”.
Procurorii scriu în referat că „modul de operare al inculpatelor, contextul comiterii faptei imputate, dovedește gradul de pericol ridicat pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a inculpatelor îl prezintă.
În acest caz, spre deosebire de alte cazuri de omor, trebuie să avem în vedere faptul că inculpatele nu au acționat pe fondul unei stări emoționale, ci au acționat „cu sânge rece”, fără vreo urmă de regret sau de căință și în plus, au pus și alte persoane, în special asistenții medicali, în situația dezumanizantă de a participa la suprimarea vieții unei persoane”.
Procurorii au considerat că faptele celor două doctorițe „afectează echilibrul social şi produc o stare de indignare, iar existenţa pericolului concret, din acest punct de vedere, rezultă din ansamblul probator administrat în cauză privind perseverenţa şi determinarea infracţională a acestora.”
„Curaj infracțional”
Motivând cererea de arestare pentru 30 de zile, oamenii legii au subliniat că „astfel de fapte, neurmate de o ripostă fermă a societăţii, ar întreţine climatul infracţional şi ar crea inculpatelor impresia că pot persista în sfidarea legii, fără a suporta consecinţe, iar asupra persoanelor care iau cunoștință de faptă ar avea un impact invers, de neîncredere în organele statului și capacitatea acestora de a stopa fenomenul infracțional”.
„Atitudinea inumană a inculpatelor, lipsa de respect față de valorile morale ale societății, precum și curajul infracțional arătat de acestea impun luarea unei măsuri ferme, categorice, care să aibă ca efect, în principal, conștientizarea riscului la care se expune dacă comite astfel de fapte.
Din aceste considerente, apreciem că rezultă fără dubiu caracterul insuficient al altor măsuri.”
- ÎNREGISTRĂRI și mărturii din Spitalul Sf. Pantelimon: Una dintre doctorițele ATI inculpate spunea despre pacienții cărora le scădea doza că sunt ”DE LĂSAT” și pot muri / Cerea asistentelor să falsifice foile de observație medicală
- Procurorii spun că una dintre doctorițele de la Sf. Pantelimon era numită „Doamna cu coasa” pentru că „eficientiza activitatea secției ATI” prin ”provocarea decesului persoanelor”
- Cazul Pantelimon. Una dintre doctorițele arestate le creștea pacienților doza de noradrenalină înainte de vizitele familiilor, apoi o reducea din nou – referat procurori
- STENOGRAME. O doctoriță ATI de la Sf. Pantelimon a fost înregistrată de procurori când se bucură că nu poate lua 25 de ani de închisoare ”cum mi-nchipuiam”
- Doctorița numită de procurori „Doamna cu coasa” are 33 de ani, iar colega ei de la Sf. Pantelimon, arestată și ea, are 37 de ani
- Cele mai puține decese din ultimul an și jumătate la ATI Sf. Pantelimon, în luna mai, după anchetele declanșate. Ce a făcut doctorița poreclită „doamna cu coasa” – referat procurori
- INTERCEPTĂRI Sf. Pantelimon. „Am creieru-n menghină”. Ce vorbeau între ele „Doamna cu coasa” și cealaltă doctoriță ATI când au descins procurorii în spital