Dieta personalizată pe baza ADN-ului poate preveni diabetul de tip 2 mai eficient decât planurile alimentare

Cercetătorii au descoperit recent că adoptarea unei diete personalizate în funcție de analiza ADN-ului, poate contribui la gestionarea nivelului glicemiei și la reducerea probabilității de a dezvolta diabet de tip 2 în rândul celor cu risc crescut.

Aceste constatări sunt rezultatul unui studiu pilot de mici dimensiuni efectuat de Imperial College London și DnaNudge, publicat în Scientific Reports, care a implicat 148 de participanți cu niveluri crescute ale glicemiei și predispuși să dezvolte diabet de tip 2.

S-a observat că adoptarea unui plan de alimentație personalizat, bazat pe informații genetice și însoțit de consiliere nutrițională directă din partea unui specialist, a fost mai eficientă în reducerea nivelurilor de glucoză din sânge în comparație cu recomandările nutriționale tradiționale bazate pe ghidurile National Institute for Health and Care Excellence (NICE) din Marea Britanie.

Deși cercetarea se află în stadiu incipient, oamenii de știință spun că reprezintă un exemplu promițător al modului în care informațiile genetice ar putea ajuta la prevenirea bolilor cronice și la îmbunătățirea stării generale de sănătate.

Autorii recunosc însă că sunt necesare cercetări mai extinse pentru a le valida constatările și pentru a confirma că abordarea este adecvată pentru a fi implementată în practica clinică pentru diferite grupuri de persoane și afecțiuni.

„Profilul genetic al afecțiunilor cronice, cum ar fi diabetul de tip 2, obezitatea, hipertensiunea arterială și colesterolul din sânge ne pot indica ce alimente ar putea fi mai benefice sau mai dăunătoare în ceea ce privește reducerea riscului acestor afecțiuni, permițându-ne să adaptăm recomandările, în mod specific, în funcție de aportul alimentar de grăsimi, carbohidrați și alți macronutrienți. Studiul nostru pilot, în care am aplicat această abordare în cazul prediabetului, furnizează rezultate încurajatoare, sugerând că adoptarea unor diete personalizate pe baza profilului genetic ar putea reprezenta o intervenție eficientă, fie independentă, fie în combinație cu sfaturile standard bazate pe ghidurile NICE,” a declarat autorul senior al studiului, profesorul Regius Chris Toumazou.

Cum funcționează dieta în funcție de ADN

Anumite trăsături genetice pot prezice riscul unei persoane de a dezvolta afecțiuni cronice asociate cu alimentația, evidențiind necesitatea ajustării dietei, cum ar fi reducerea consumului de sare sau grăsimi saturate, pentru a scădea riscul cardiovascular sau limitarea consumului de zahăr și grăsimi saturate pentru a gestiona riscul de diabet de tip 2.

Pornind de la această premiză, DnaNudge, o filială a Imperial College London, a dezvoltat un sistem pe baza căruia pot fi create planuri personalizate de alimentație în funcție de profilul genetic al indivizilor, care poate fi obținut prin intermediul unei probe de salivă.

Pentru a testa efectele dietei bazate pe ADN în cazul prediabetului, cercetătorii au recrutat 148 de persoane cu niveluri crescute ale glicemiei și au realizat măsurători de bază ale glucozei plasmatice în stare de repaus (FPG – nivelurile de zahăr din sânge între mese) și ale hemoglobinei glicate (HbA1c) în sânge. Participanții au completat și un chestionar în care descriau cât de des consumau anumite alimente.

Ulterior, echipa de cercetători a distribuit participanții într-una din următoarele trei categorii:

• grupul de control, în care subiecții au primit consiliere conform ghidurilor NICE de la un nutriționist;
• grupul de intervenție, în care subiecții au primit consiliere și o dietă adaptată pe baza informațiilor genetice;
• grupul explorator, în care subiecții nu au primit consiliere, dar s-au ghidat singuri cu ajutorul aplicației și dispozitivului portabil DnaNudge, care le-au permis să scaneze codurile de bare și să primească recomandări personalizate pentru alimente și băuturi în funcție de ADN.

Nivelurile de glucoză din sânge în post (FPG) și hemoglobina glicată (HbA1c) ale participanților au fost reevaluate la intervale de șase, 12 și 26 de săptămâni.

Nu s-au observat diferențe semnificative din punct de vedere statistic între grupuri la șase săptămâni, însă după 26 de săptămâni s-a înregistrat o scădere semnificativă atât a nivelurilor de glucoză din sânge pe nemâncate (FPG), cât și a hemoglobinei glicate (HbA1c) la participanții care au urmat dieta personalizată pe baza ADN-ului, indiferent dacă au folosit sau nu aplicația DnaNudge, în comparație cu grupul de control.

Modificările stilului de viață care previn evoluția prediabetului în diabet

Prediabetul reprezintă o etapă intermediară în care nivelul glicemiei este constant mai ridicat decât valoarea normală, însă nu este atât de mare încât să fie clasificat drept diabet de tip 2. În general, se consideră că valoarea glicemiei a jeun (glucoza din sânge măsurată înainte de a mânca sau bea ceva, după cel puțin opt ore de post) în intervalul de 100 până la 125 mg/dL (5,6 până la 6,9 mmol/L) indică prezența prediabetului. De asemenea, un nivel de hemoglobină A1c (HbA1c), care reflectă media glicemiei din ultimele două sau trei luni, situat între 5,7% și 6,4% este considerat a indica prediabetul.

Prediabetul este un stadiu reversibil, dar dacă este ignorat, poate progresa către diabet de tip 2. Cercetătorii din Marea Britanie estimează că până la 10% dintre persoanele cu prediabet dezvoltă diabet de tip 2, în fiecare an, subliniind importanța intervenției timpurii și a modificărilor stilului de viață pentru prevenirea complicațiilor.

Diabetul este asociat cu un risc crescut de orbire, disfuncție renală, infarct miocardic, accident vascular cerebral și amputații ale picioarelor. Potrivit ultimelor date disponibile, peste 24.000 de români mor anual din cauza complicațiilor diabetului, un număr similar cu populația Sighișoarei.

În prezent, țara noastră înregistrează un număr record de cazuri de diabet diagnosticate: circa 1,5 milioane de cazuri. Dintre acestea, majoritare sunt de diabet zaharat tip 2, mai exact 83,9% din totalul cazurilor raportate în cabinetele medicilor diabetologi, potrivit Barometrului privind diabetul zaharat în România.

Modificările stilului de viață pot reduce la jumătate probabilitatea ca prediabetul să evolueze în diabet de tip 2.

Conform ghidurilor National Institute for Health and Care Excellence (NICE) din Marea Britanie, diabetul poate fi prevenit în cazul celor în stadiu de prediabet prin adoptarea următoarelor măsuri:

• Adoptarea unui stil de viață sănătos, care să includă o dietă echilibrată și exerciții fizice regulate;
• Menținerea unei greutăți corporale sănătoase;
• Reducerea consumului de alimente bogate în zahăr și grăsimi saturate;
• Consumul regulat de fructe, legume și cereale integrale;
• Limitarea consumului de alcool;
• Evitarea fumatului;
• Monitorizarea regulată a glicemiei și a altor factori de risc;
• Participarea la programe de consiliere pentru gestionarea sănătății.

„Recomandările din ghidul NICE se bazează pe dovezi și au un impact benefic asupra populației în general, dar concluziile noastre indică faptul că personalizarea sfaturilor nutriționale în funcție de caracteristicile genetice ale unei persoane ar putea fi chiar mai eficientă, ” a precizat profesorul Nick Oliver, consultant clinic în diabet și endocrinologie al Imperial College London.

al Imperial College London.

Sunt necesare studii mai extinse

Înainte ca prediabetul să evolueze către diabet de tip 2, există oportunitatea, atât pentru pacienți, cât și pentru profesioniștii din domeniul sănătății de a reduce riscul asociat. „Recomandările ghidului NICE privind modificările stilului de viață – cum ar fi includerea fructelor, legumelor, grăsimilor sănătoase și a cerealelor integrale – sunt bazate pe dovezi și și-au demonstrat eficiența în rândul populației generale, însă constatările noastre sugerează că personalizarea sfaturilor nutriționale în funcție de profilul genetic al unei persoane ar putea avea un impact și mai semnificativ, ” a mai subliniat profesorul Nick Oliver.

Cercetătorii spun că rezultatele lor ar trebui tratate cu prudență din cauza dimensiunii reduse a studiului, de 148 de persoane, și că rezultatele necesită confirmare printr-un studiu mai mare, randomizat și controlat.

Autorii remarcă, de asemenea, că deși factorii genetici pot juca un rol în ceea ce privește predispoziția către diabetul de tip 2, alte aspecte legate de sănătate și circumstanțele socioeconomice, pot avea un impact semnificativ asupra riscului de dezvoltare a acestei afecțiuni. De exemplu, accesul limitat la serviciile medicale, educația sanitară precară sau nivelurile ridicate de stres pot influența în mod negativ gestionarea diabetului.

Sursa foto: Dreamstime.com