Din culisele dezbaterii proiectului care prevede încorporarea civililor în situație de război / De ce politicienii evită să vorbească despre el și care este scopul acestuia
Proiectul de lege care ar putea stabili un cadru legal privind posibilitatea încorporării civililor în situații de criză este analizat în mare secret de către Guvern. Lipsa de transparența și proasta comunicare creează de fapt panică în rândul populației. În realitate, în legislația românească nu există referire la situațiile de criză-conflict-război la granițe sau pe teritoriul țării și această situație trebuie reglementată.
„Necesitatea schimbării legislației a fost discutată și la ultima ședință CSAT. Există de câțiva ani propuneri de a modifica legea apărării naționale dar nu s-a întreprins nimic până acum. România nu are în prezent legislație pentru o astfel de situație. Ăsta e adevărul și acum suntem nevoiți să creăm cadru legal. Politicienii evită să comunice pe această temă pentru a nu crea panică în rândul populației dar tocmai această atitudine creează nesiguranță și angoasă”, au explicat surse oficiale pentru HotNews.ro.
Guvernul are în analiză modificări legislative care să reglementeze situațiile excepționale ca de exemplu o stare de criză în contextul unui conflict armat/ stare de asediu la granițe sau pe teritoriul țării.
Potrivit informațiilor apărute în presă, Guvernul intenționează să definească situația de criză ca situație în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional sau de amenințări, riscuri și vulnerabilități care perturbă sau amenință condițiile de viață sau stabilitatea politică, economică și socială.
De asemenea pentru această situație trebuie prevăzute în lege măsuri clare și concrete. Una dintre propuneri care se discută și se analizează prevede ca în cazul unui conflict armat/ stare de asediu, CSAT, la propunerea ministrului Apărării, să poată decreta stare de mobilizare generală ceea ce ar duce la încorporarea bărbaților români cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani.
În prezent, în legislația românească nu sunt prevăzute măsuri în situația unei stări de asediu și nici modul în care poate fi coordonată apărarea în colaborare cu aliații europeni sau transatlantici, vezi NATO.
În Constituție, art. 53(1) prevede:
- Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
Constituție art. 55 privind apărare țării prevede:
- (1) Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România.
- (2) Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.
- (3) Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de ani şi până la vârsta de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor, în condiţiile legii organice.
Numai că în legislația românească legea care face referire la pregătirea populaţiei pentru apărare nu a mai fost îmbunătățită, adaptată din 2006 iar între timp în România s-a renunțat la stagiul militar obligatoriu. Mai exact, serviciul militar obligatoriu a fost eliminat de la 1 ianuarie 2007.
Legea 466/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare la articolul 1 prevede că cetăţenii români au dreptul şi obligaţia să apere România.
- Pregătirea cetăţenilor români pentru apărarea ţării se realizează prin:
- a) îndeplinirea serviciului militar
- b) participarea la alte forme de pregătire organizate de instituţiile de apărare a ţării şi securitate naţională
- art 3 (5) La declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen ori rezervist concentrat/mobilizat devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar
- Art. 7. (1) Cetăţenii încorporabili, în sensul prezentei legi, sunt consideraţi cetăţenii români, bărbaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar, în situaţiile prevăzute la art. 3.
Potrivit surselor citate, Guvernul are în analiză mai multe variante și propuneri urmând ca în cursul acestei săptămâni proiectul să fie pus în dezbatere publică și apoi asumat de Guvern. De asemenea Parlamentul este cel care trebuie să adopte cadrul legislativ.
INTERVIURILE HotNews.ro