Directorul INML acuză Colegiul Medicilor București că de doi ani refuză cererile legiștilor pentru opinii de specialitate. Răspunsul: „Nu există cadru legal, iar această muncă trebuie să fie și plătită”
Cazul de la Spitalul Pantelimon a scos la iveală un conflict între reprezentanții INML, care au corelat decesul cu acțiunile doctorițelor de la ATI, și Colegiul Medicilor, care i-a acuzat pe legiști că „au încălcat în mod grav drepturile medicilor inculpați la un proces echitabil”. Neînțelegerile sunt însă mai multe și datează de dinaintea evenimentelor recente, reiese din discuțiile cu ambele părți implicate.
George Curcă, directorul Institutului Național de Medicină Legală (INML), spune că instituția pe care o conduce a început să primească refuzuri de la Colegiul Medicilor București în ultimii doi ani, deși anterior a existat „o colaborare instituțională”, constând în solicitări și primiri de opinii medicale „ce veneau în sprijinul expertizelor medico-legale”.
Într-un răspuns al Colegiului Medicilor București din 2022, legiștilor le este refuzată opinia medicală de specialitate, pe motiv că nu există cadru legal pentru aceasta. În alt răspuns, care datează din 2023, legiștii primesc din nou un refuz într-un caz de neonatologie, în care ceruseră o opinie de specialitate: „Opiniile medicale de specialitate în dosarele INML sunt exclusiv de competența profesioniștilor din cadrul INML”, se arată în documentul obținut de HotNews.ro.
INML a apelat tot mai rar la Colegiul Medicilor, din cauza refuzurilor
„Au fost cazuri în care am cerut un punct de vedere de la Colegiul Medicilor, și nu doar o dată”, arată și medicul legist Sorin Hostiuc, consultat de HotNews.ro. „În ultima perioadă însă, ne-au răspuns ceea ce ați văzut și dumneavoastră în acele două adrese la care vă referiți”, explică acesta.
În timp ce Colegiul Medicilor București vorbește despre „lipsa cadrului legal”, directorul INML spune că „toate solicitările și opiniile solicitate au fost efectuate numai instituțional, prin adrese oficiale. La fel și răspunsurile. Acestea au fost folosite pentru un plus de obiectivitate al activității medico-legale în actele medico-legale ale INML, în interesul justiției și adevărului științific”.
George Curcă spune că începând cu perioada 2022 – 2023, INML a apelat tot mai rar la Colegiul Medicilor București pentru opinii de specialitate.
În cazul de la Spitalul Sf. Pantelimon, INML nu a cerut o opinie medicală de la Colegiu din cauza refuzurilor anterioare și pentru că exista deja una „solicitată de către organul de cercetare judiciară în cadrul cercetării”, nu de către INML.
„Organele de cercetare judiciară au dreptul, conform Codului de Procedură Penală, să desemneze un expert atunci când apreciază necesar sau util cauzei”, precizează George Curcă.
Vicepreședintele Colegiului Medicilor București: „Nu e un conflict între medicina legală și restul medicilor”
Dr. Lucian Negreanu, vicepreședintele Colegiului Medicilor din București care a semnat refuzurile către INML, spune, în dialogul cu HotNews, că „nu vorbim despre un conflict între medicina legală și restul specialităților medicale”.
„Nu e vorba că INML nu ar vrea să beneficieze și de expertize ale unor specialiști, medici, sau că noi, Colegiul Medicilor, nu vrem să oferim aceste expertize și ne punem de-a curmezișul. Însă nu există niciun cadru legal pentru asta, pe care și unii, și alții, ni-l dorim”, afirmă dr. Lucian Negreanu.
În perioada 2020-2022 au fost oferite de către Colegiul Medicilor București, în total, 104 opinii medicale solicitate de INML – 24 de opinii în anul 2020, 52 în 2021 și 28 în 2022, potrivit lui Lucian Negreanu. Apoi, ele s-au oprit. De ce s-a întâmplat acest lucru?
„Această muncă ar trebui să fie și plătită”
„Unii colegi au fost chemați pe la Parchet sau la instanțe să fie întrebați de ce au avut acea opinie, în condițiile în care nu exista un cadru legal. În plus, această muncă ar trebui să fie și plătită. Gândiți-vă că cineva îți trimite 2.000 de pagini și îți cere o opinie. În acest moment nimeni nu știe cine ar trebui să plătească această muncă. Este o problemă de timp și de disponibilitate, dar și de legalitate”, afirmă Lucian Negreanu.
El consideră că un corp al experților medicali care să poată oferi opinii medicale la cererea INML este necesar și ar trebui înființat prin lege, mai ales după cazul Pantelimon. Iar acest corp al experților „nu înlocuiește legistul, ci poate să îl ajute în spețe foarte tehnice”.
„Ar fi necesară o lege care să spună că exista 100 de specialiști care să ajute medicul legist, care are o competență în acest domeniu. Eu, spre exemplu, m-aș putea înscrie pe această listă la specialitatea mea – Gastroenterologie. Specialiști de vârf din diverse specialități medicale să poată fi pe această listă.”
„Nu poate fi doar un parteneriat între Colegiul Medicilor și INML, ci este necesară o lege în acest sens”, subliniază medicul.
Lucian Negreanu adaugă că „nu avem un conflict cu legiștii. Sau unii, sau ceilalți vrem să avem dreptate. Vrem doar să avem toate instrumentele”.
„Răspunsurile Colegiului Medicilor sunt legale”
Răspunsurile repetate ale Colegiului Medicilor București către INML, în care refuză să pună la dispoziție un expert pentru o opinie medicală, sunt „legale în acest moment, pentru că nu există nicio bază legală după care să funcționeze experții medicali”, spune, în discuția cu HotNews, și președintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu.
Colegiile teritoriale ale medicilor – precum Colegiul București – nu pot cere modificări legislative, acest lucru fiind de competența colegiului național. Colegiul Medicilor din România este cel care cere schimbarea Legii malpraxisului și introducerea experților medicali în anchete de aproximativ 2 ani și a elaborat și o propunere legislativă în acest sens, afirmă președintele CMR, în dialogul cu HotNews: „Acești experți medicali există în alte țări, iar participarea lor la anchete este recomandată inclusiv de către CEDO.”
„Este o problemă legislativă. Legea după care funcționează IML este o lege din vremea lui Stalin, din anii 50. Este o lege din 1953. Legiștilor le convine, pentru că ei sunt într-un monopol. Este o lege pe care au moștenit-o, iar lor le-a convenit. Le dă o putere. Deasupra lor nu mai este nimeni”, acuză Daniel Coriu. Așa cum arată legea în acest moment, „judecătorul ascultă numai opinia lor (a legiștilor – n.red.)”, adaugă el.
De cealaltă parte, directorul INML, George Curcă, spune însă că, deși instituția a fost înființată în anul 1897, aceasta funcționează, în prezent, în baza unei Ordonanțe de Guvern din anul 2000, republicată. Expertizele medico-legale sunt reglementate de Codul de Procedură Penală și sunt dispuse, conform procedurii, de către organul judiciar, mai spune George Curcă: „Medicii legiști sunt experți medico-legali, calitate pe care o dobândesc în cei 4 ani de rezidențiat și examen de specialitate, atestați de către Consiliul Superior de Medicină Legală. ”
Concluziile legiștilor în ancheta de la Spitalul Sf. Pantelimon, contestate de Colegiul Medicilor
Concluziile legiștilor în ancheta de la Spitalul Sf. Pantelimon au fost contestate atât de Colegiul Medicilor, cât și de Societatea Română de Anestezie-Terapie Intensivă.
Colegiul Medicilor a cerut din nou, recent, într-un comunicat de presă semnat de președintele Daniel Coriu și de șeful Societății Române de ATI, Șerban Bubenek, modificarea Legii malpraxisului și includerea în realizarea expertizelor medicale a opiniilor unor experți, medici, pe lângă medicii legiști.
Unul dintre argumente este că „CEDO a criticat modalitatea în care sunt reglementate expertizele medicale în România”.
În referatul Parchetului cu propunerea de arestare a celor două doctorițe de la Spitalul Sf. Pantelimon, concluziile specialiștilor INML au fost: „apreciem că între aceste deficiențe în acordarea îngrijirilor medicale (scădere bruscă a dozei de noradrenalinei) și deces există legătură de cauzalitate”.
Consiliul Superior de Medicină Legală a transmis public, recent, o serie de precizări despre realizarea expertizelor medico-legale, acuzând propagarea unor „informaţii eronate şi care demonstrează necunoaşterea legislaţiei”. Legiștii au afirmat că sunt singurii care au „competenţa legală şi capacitatea ştiinţifică de a evalua corectitudinea actului medical”. Ei au vorbit, de asemenea, despre o „probabilitate de peste 99% ca decesul” pacientului în vârsta de 54 de ani de la Spitalul Sf. Pantelimon, anchetat de procurori, „să se fi produs în momentul la care s-a produs datorită scăderii dozei de noradrenalină”.