DOCUMENT Donatorii de plasmă scapă parțial de birocrație, dar o parte dintre ei trebuie să aducă în continuare bani de acasă pentru a putea dona
Metodologia colectării de plasmă a fost modificată din nou de Ministerul Sănătății, pentru a doua oară în mai puțin de 3 săptămâni. Vestea bună este că pacienții vindecați de COVID-19, care de regulă au dezvoltat anticorpi și sunt potențiali donatori de plasmă pentru pacienții infectați, scapă parțial de birocrația prevăzută de vechea metodologie. Vestea proastă este că cel puțin o parte dintre ei vor trebui să aducă în continuare bani de acasă, dacă vor să doneze plasmă – pentru a face teste pentru anticorpi.
Ordinul pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătății nr. 654/2020 privind aprobarea Metodologiei pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea și distribuția plasmei de la donator vindecat de COVID-19 și utilizarea monitorizată pentru pacienții critici cu COVID-19 din secțiile ATI a fost publicat la finalul săptămânii trecute în Monitorul Oficial. Noul Ordin modifică un Ordin aprobat cu mai puțin de 3 săptămâni înainte, pe 10 august.
O parte dintre „aberațiile” din metodologie – așa cum le-a numit Florin Hozoc, CEO-ul companiei care a donat statului român singurele 18 aparate de recoltare de plasmă din țară – au fost eliminate, însă una dintre ele rămâne în picioare: potențialii donatori, foști pacienți vindecați de COVID-19 – doar cei asimptomatici – vor trebui în continuare să își plătească din buzunar testele pentru anticorpi, dacă doresc să doneze plasmă.
„Încă rămâne în sarcina donatorilor să-și plătească testele de anticorpi. Mai exact, este vorba despre toate acele persoane care au fost contacți direcți ai unor pacienți confirmați, dar care nu au fost testate RT-PCR pentru că au fost asimtomatice. În România, peste 120.000 de persoane au fost obligate să stea izolate la domiciliu timp de 14 zile fiind considerate posibil infectate, dar nu au fost niciodată testate fiindcă nu au avut simptome. OMS estimează că cel puțin 30% dintre contacții asimtomatici sunt infectați și astfel dezvoltă anticorpi”, arată Florin Hozoc, CEO-ul Besmax Pharma Distribution, firma care a donat statului român singurele 18 aparate de recoltare de plasmă din țară.
„În timp ce ghidul european prevede testarea gratuită a nivelului de anticorpi și la contacții direcți asimtomatici, pentru a putea recruta cât mai mulți donatori de plasmă, metodologia românească prevede explicit că în România acești posibili donatori sunt acceptați la donare doar dacă își plătesc singuri testarea. În acest mod, România continuă să descurajeze aproximativ 55.000 de posibili donatori să doneze plasmă convalescentă, în condițiile în care avem cea mai scăzută rată de donare din UE”, adaugă Florin Hozoc.
Cum donezi plasmă, pas cu pas. Ce prevede noua metodologie:
Donarea de sânge total sau plasmă de către donatorii vindecați de COVID-19 este voluntară și neremunerată, în condițiile prevăzute în Legea nr. 282/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice.
I. Eligibilitatea potențialului donator vindecat de COVID-19
- 1. Centrele de transfuzie sanguină vor încheia protocoale de colaborare cu spitalele care diagnostichează și tratează pacienți cu COVID-19 în vederea identificării pacienților vindecați, potențial eligibili ca donatori.
- 2. Spitalele vor furniza centrelor de transfuzie sanguină datele personale și datele de contact ale pacienților externați potențial eligibili ca donatori, rezultatele testelor PCR și ale testelor serologice (dacă sunt disponibile) din perioada internării și data externării, cu respectarea regulilor de protecție a datelor cu caracter personal – prin semnarea de către pacient a unui consimțământ informat.
- 3. Direcțiile de sănătate publică și medicii de familie care monitorizează persoanele asimptomatice cu PCR pozitiv și/sau diagnosticate cu COVID-19 forme ușoare, aflate în izolare, infomează persoanele respective despre posibilitatea de a dona sânge total/plasmă după confirmarea vindecării și a dispariției riscului de transmitere a bolii și le informează cu privire la centrele de transfuzie sanguină.
- 4. Centrele de transfuzie vor contacta persoanele vindecate potențial eligibile ca donatori și le vor programa pentru evaluare clinico-biologică în vederea stabilirii eligibilității ca donator vindecat de COVID-19.
- 5. Centrele de transfuzie sanguină asigură informarea populației cu privire la criteriile de eligibiltate ca donator vindecat de COVID-19 prin publicarea informațiilor pe site și la sediu.
- 6. Persoanele cu risc de infecție cu SARS-CoV-2 aflate în afara riscului de transmitere a bolii pot contacta direct centrele de transfuzie sanguină pentru evaluarea clinico-biologică în vederea donării de sânge total/plasmă.
- 7. Potențialii donatori de sânge total/plasmă vor fi selectați dintre persoanele care pot dovedi istoricul de infecție cu SARS-CoV-2 prin:
- a) bilet de externare/scrisoare medicală în care sunt menționate diagnosticul COVID-19 confirmat prin PCR și confirmarea vindecării printr-un test PCR negativ (recoltare din tractul respirator superior) – poate dona la minimum 14 zile de la confirmarea vindecării.
- b) bilet de externare/scrisoare medicală în care este menționat diagnosticul COVID-19 confirmat prin PCR și în care se consemnează perioada de izolare ulterioară externării pe criterii clinice și biologice – poate dona la 14 zile de la încetarea perioadei de izolare.
- c) test PCR pozitiv pentru infecția cu SARS-CoV-2 și un document eliberat de Direcția de sănătate publică care să ateste încetarea perioadei de izolare, în condițiile în care nu a fost internat – poate dona la 14 zile de la încetarea perioadei de izolare.
- d) test PCR pozitiv pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat în urmă cu cel puțin 28 de zile în condițiile în care nu a fost internat sau înscris în evidența direcțiilor de sănătate publică.
- e) rezultat pozitiv la o testare serologică de anticorpi anti-SARS-CoV-2 IgG, efectuată voluntar, în cazul persoanelor asimptomatice care nu au fost confirmate printr-un test PCR pozitiv – poate dona la minimum 14 zile de la data efectuării testului.
- 8. Cerințele minime pentru admiterea ca donator vindecat de COVID-19 sunt următoarele:
- a) semnarea consimțământului informat pentru intrarea în procedura de selecție în vederea donării de plasmă prin plasmafereză și/sau sânge total și pentru transmiterea codificată a datelor privind donarea în baza de date națională și europeană.
- b) prezentarea unui document din cele prevăzute la punctul 7, după caz.
- c) încadrarea în toate criteriile standard pentru donarea de sânge total sau plasmă, conform legislației naționale.
- d) intervalul între două donări de plasmă succesive este de cel puțin 14 zile.
II. Colectare, procesare și stocare
Donatorii vindecați de COVID-19 declarați eligibili vor dona în centrele de transfuzie sanguină. Ulterior evaluării clinico-biologice, medicul responsabil din centrul de transfuzie sanguină stabilește modalitatea de recoltare: plasmafereză, ca opțiune prioritară, sau recoltarea de sânge total, dacă donatorul nu se califică pentru donarea prin afereză sau nu există echipamente și/sau consumabile pentru plasmafereză disponibile.
37.869 de români s-au vindecat până acum de COVID-19. Doar 671 au donat plasmă
671 de români vindecați de COVID-19 au donat plasmă pentru tratarea pacienților infectați, în primele 4 luni de la debutul colectării de plasmă convalescentă în România, până pe 21 august, arată cele mai recente date ale Institutului Național de Hematologie Transfuzională, prezentate de Ministerul Sănătății.
În total, 37.869 de români infectați cu coronavirus s-au vindecat, până astăzi.
Procesul de colectare a plasmei de la persoane vindecate de COVID-19 pentru tratarea pacienților infectați a demarat în România pe 28 aprilie, la două luni de la primul caz de infecție cu noul coronavirus înregistrat în țara noastră.
Donarea de plasmă se face prin două metode: plasmafereză și donare standard (sânge total) din care se extrage apoi plasma.
Colectarea de plasmă se face, teoretic, în 18 centre de transfuzie din România – toate dotate cu aparate de plasmafereză (recoltare de plasmă) donate de firma Besmax Pharma în această primăvară. Statul român nu avea astfel de aparate în centrele de transfuzii. Besmax Pharma a donat, împreună cu aparatele, și 9.000 de kituri de recoltare.
În plus, statul român a ratat o sponsorizare cu încă 32 de aparate de plasmafereză, oferită tot de Besmax Pharma, după ce Ministerul Sănătății nu a oferit luni de zile niciun răspuns la această ofertă.
Tratamentul cu plasmă poate salva viața pacienților cu forme grave de COVID-19, dar România are puțini donatori
Tratamentul cu plasmă este într-adevăr unul care „le poate salva viața pacienților cu forme grave de COVID-19. Nu terminalii, nu formele critice. Dar cei gravi, care se află în secțiile de Terapie Intensivă, pot fi salvați de tratamentul cu plasmă”, declara recent, pentru HotNews.ro, medicul Virgil Musta, șef de secție și coordonatorul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara, unul dintre cele mai importante spitale COVID din țară.
Din păcate, admite Virgil Musta, un număr foarte mic de români vindecați de COVID-19 donează plasmă în acest moment: „Deși, atunci când pleacă din spital, mulți promit că vor veni să doneze, că vor ajuta, în momentul în care ar trebui să meargă să doneze, nu toată lumea dă curs. În plus, dintre pacienții vindecați de COVID-19, nu toată lumea are suficient de mulți anticorpi.”
Medicul Virgil Musta
Virgil Musta spune că la Timișoara, „doar 5 pacienți au beneficiat de tratament cu plasmă, dar asta mai demult. Apoi, nu am mai avut nici noi, nici județele limitrofe.”
Toți cei 5 pacienți tratați cu plasmă la Timișoara s-au vindecat, subliniază Virgil Musta.
Medicul timișorean precizează însă că tratamentul cu plasmă nu li se administrează tuturor pacienților cu COVID-19, ci în anumite condiții: „Este util în anumite etape, la anumite forme ale bolii, la anumiți pacienți – de exemplu, pacienții cu insuficiență renală au contraindicație, pentru că dacă le dai, le agravează insuficiența renală.”
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro