Skip to content
Proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) de la Doicești. Foto: Nuclearelectrica

Documentul prin care Nuclearelectrica anunță că va cheltui încă „600 M USD” la mini-reactoarele de la Doicești

Această sumă se va adăuga la cele 300 de milioane de dolari deja cheltuite potrivit reprezentaților companiei, care au răspuns întrebărilor HotNews.

  • Ilie Bolojan a spus că, la Doicești, Nuclearelectrica a obținut un teren și niște „hârtii” pentru 240 de milioane de dolari și că va rămâne cu banii dați.
  • Compania Nova Power & Gas și Nuclearelectrica au venit cu propria versiune: cea a unei investiții necesare și strategice penru România.
  • Foștii miniștri Bogdan Ivan (PSD) și Virgil Popescu (PNL) au apărat și ei investiția.
  • HotNews a intrat în posesia unui document trimis de Nuclearelectrica către acționari, prin care îi informează că vor avea loc noi cheltuieli. 

„În perioada ce urmează (estimativ mai 2026), vom supune aprobării Adunării Generale a Acționarilor propuneri cu privire la inițierea efectivă a fazei pre-EPC (etapa 3) și implicit a aprobării bugetului, strategiei de finanțare, încheierii contractelor și alte activități specifice acestei etape, pentru care estimăm la acest moment o durată de aproximativ 15 luni iar bugetul prevăzut este de aprox. 600M USD”, se arată în documentul Nuclearelectrica către acționari, transmis în luna februarie.

Situația la zi în sistemele mari de energie

Suma totală cheltuită la Doicești va ajunge, așadar, la 900 de milioane de dolari în aproximativ un an de acum înainte.  

Contextul energetic al României din acest moment este marcat de o închidere de capacitate. Unitatea 1 de la Cernavodă, de 700 MW, care asigură cel puțin 10% din necesarul de consum al României, trebuie să intre într-un proces de retehnologizare, urmând să fie închisă începând de anul viitor, pentru lucrări. 

Finanțările necesare acestei investiții de la Cernavodă sunt estimate la peste 3,7 miliarde de dolari.

În aceste condiții, Nuclearelectrica încearcă să încheie un contract foarte mare de vânzare a energiei, pe o perioadă de 20 de ani, ca o garanție cu care să se prezinte în fața instituțiilor financiare pentru a obține finanțări.

Nuclearelectrica negociază cu Hidroelectrica să-i vândă energie pe 20 de ani

Una dintre companiile cu care Nuclearelectrica negociază pentru contractul pe 20 de ani este producătorul de stat Hidroelectrica, au declarat pentru HotNews surse din Ministerul Energiei. 

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România, având și cea mai ieftină sursă de producere. Specialiștii consultați de redacție au explicat urmările: un contract de cumpărare cu Nuclearelectrica ar însemna ca mare parte din venitul Hidroelectrca să se ducă pe achiziția unor cantități mai scumpe de energie pe care ulterior să o vândă către consumatori. 

HotNews a transmis un set de întrebări către Nuclearelectrica și Hidroelectrica pentru a confirma aceste negocieri. 

„Detalii la momentul încheierii contractului”

Ce a răspuns Nuclearelectrica? Compania nu a negat, dar nici nu a confirmat numele Hidroelectrica, drept posibil cumpărător al energiei produsă nuclear. Compania publică a răspuns că „a lansat anul trecut o consultare de piață în vederea identificării unor potențiali parteneri pentru încheierea de contracte angro de vânzare-cumpărare de energie electrică pe termen lung și stabilirea eventualelor condiții contractuale”.

Potrivit Nuclearelectrica „detaliile referitoare la condițiile de ofertare/contractare, cantități, prețuri de pornire etc” vor fi făcute publice la momentul încheierii contractului.

„Raționamentul acestui demers este faptul ca în contextul actual al pieței de energie electrică, caracterizată de un grad sporit de volatilitate şi incertitudine, contractele pe termen lung reprezintă un instrument esențial și strategic de gestionare a riscurilor, oferind predictibilitate, protecție și stabilitate pe termen lung, împreună cu facilitarea obținerii de finanțări pentru diverse proiecte de investiții”, a precizat compania.

„Hidroelectrica nu poate comenta informații referitoare la eventuale negocieri comerciale”

Ce a răspuns Hidroelectrica? Nici ea nu a negat, dar nici nu a confirmat numele Nuclearelectrica, precizând că „în calitate de companie listată la Bursa de Valori București, se supune legislației specifice pieței de capital”.

„Hidroelectrica nu poate comenta informații referitoare la eventuale negocieri comerciale, condiții contractuale, volume, prețuri sau termene aferente unor posibile tranzacții comerciale care nu au fost făcute publice în mod oficial”, a mai arătat compania.

Aceasta a precizat că „informațiile solicitate pot intra sub incidența protecției secretului comercial și/sau pot constitui informații privilegiate în sensul Regulamentului (UE) nr. 596/2014 privind abuzul de piață”.

Contractul pe 20 de ani, necesar pentru garantarea unor finanțări

O notă a Nuclearelectrica transmisă către acționari și consultată de HotNews, vorbește despre nevoia unui contracte pe 20 de ani. Nota este adresată către o casă de avocatură și îi explică acesteia care sunt nevoile Nuclearelectric. 

Se precizează că este necesară asistență juridică de către o casă de avocatură pentru „revizuirea/redactarea unor contracte pe termen lung (aprox. 20 de ani) de vânzare de energie (PPA)”. 

Potrivit notei, este un „mecanism necesar pentru garantarea finanțărilor aferente proiectului de RTH U1 (n.red. Retehnologizarea Unității 1), cu privire la care discuțiile au început în cursul lunii august 2025, aceasta activitate putând fi ulterior extinsă la negocierea acestora cu ofertanții potențiali, ceea ce va genera costuri suplimentare, aceste contracte fiind o alternativa la schema de ajutor de stat pentru sprijinul proiectului RTH U1”.

În octombrie 2025, Nuclearelectrica a lansat o ofertă pentru a căuta potențiali parteneri pentru încheierea de contracte angro de vânzare-cumpărare de energie electrică.

Nuclearelectrica vrea să vândă o cantitate echivalentă a 400 MW, cu livrare în bandă. Cantitatea minimă acceptată pentru a fi tranzacționată este echivalentul a 50 MW, cu livrare în bandă, pentru întreaga perioadă contractuală. Cantitatea de 400 MW reprezintă aproape 35% din producția anuală a Nuclearelectrica.

Proiectul de la Doicești

Proiectul a fost început în 2022, în mandatul ministrului PNL al Energiei Virgil Popescu și continuat de Sebastian Burduja și Bogdan Ivan. Argumentul construirii minireactoarelor a fost securitatea energetică a țării.

Nuclearelectica a înființat o companie de proiect, RoPower Nuclear SA, împreună cu firma privată Nova Power and Gas, fiecare având cote egale. 

Proiectul presupune construirea a șase reactoare nucleare de câte 77 MW la Doicești (Dâmbovița), pe un teren achiziționat în 2021 de compania privată Nova Power and Gas. Compania privată l-a cumpărat cu cinci milioane de euro și l-a vândut companiei de proiect, din care face parte împreună cu statul, la o valoare de cinci ori mai mare.

Finanțarea de până acum a fost asigurată din granturi externe, aporturi în numerar ale acționarilor și împrumuturi acordate de Nuclearelectrica companiei de proiect RoPower Nuclear SA. 

Situația la zi

În luna februarie, acționarii Nuclearelectrica au decis, la solicitarea Ministerului Energiei, să ia decizia finală de investiție în proiectul mini-reactoarelor inovative de la Doicești, care ar urma să fie dezvoltate de firma americană NuScale. 

Proiectul a ajuns, la patru ani de la lansare, în următorul stadiu: 300 de milioane de dolari cheltuiți pe studii și pe o tranzacție imobiliară finalizată cu partenerul privat al companiei de stat Nuclearelectrica.

După decizia de investiție, urmează faza pre-EPC. Aceasta va permite definirea detaliată a bugetului, contractorilor, arhitecturii contractuale, structurii de finanțare și graficului de implementare, în funcție de evoluția tehnologiei SMR. Etapa va dura aproximativ 15 luni, ceea ce înseamnă că se va finaliza la jumătatea anului viitor, iar costurile sunt estimate la circa 600 milioane dolari.

În total, proiectul celor șase mini-reactoare, 462 MW, este estimat la 7 miliarde de dolari. Acesta este costul aproximativ pentru construirea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, care au capacitate de 1.400 MW.