Doi deputați PNL propun creșterea contribuțiilor la Pilonul II de pensii de la 1 ianuarie
Cota de contribuție la Pilonul II de pensii, care în prezent este de 4,75% din salariul brut al angajaților, ar putea crește etapizat la 5,25% de la 1 ianuarie 2026 și apoi la 6% de la 1 ianuarie 2027, potrivit unui proiect de lege transmis spre dezbatere și adoptare în procedură de urgență în Parlament. Urgența este motivată de nevoia de a asigura aplicarea legii începând cu anul 2026 și pentru respectarea angajamentelor de reformă asumate prin PNRR.
Proiectul de lege, inițiat de doi deputați PNL, Florin Roman și Raluca Turcan, a fost trimis spre avizare marți, 7 octombrie, către Consiliul Economic și Social.
Proiectul de act normativ propune majorarea etapizată a cotei de contribuție la Pilonul 2, până la procentul asumat de 6%, după cum urmează:
- cu 0,5 puncte procentuale, până la 5,25%, de la 1 ianuarie 2026
- și cu 0,75 puncte procentuale, până la 6%, de la 1 ianuarie 2027.
„Pilonul I de pensii va avea mari dificultăți după anul 2030”
În expunerea de motive se menționează dificultățile pe care le va avea sistemul public de pensii (Pilonul I) după anul 2030 din cauza schimbărilor demografice. O problemă majoră este legată de pensionarea generației numite „decreței”.
„La momentul adoptării legislației în temeiul căreia s-a constituit Pilonului 2 de pensii, Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat a prevăzut în mod expres faptul că, la momentul începerii activității de colectare, cuantumul contribuției este de 2% din baza de calcul, urmând ca în termen de 8 ani de la începerea colectării, cota de contribuție să se majoreze până la 6%, cu o creștere de 0,5 puncte procentuale pe an, începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an.
Crizele economice și financiare din ultimii 15 ani au determinat guvernele să adopte derogări și amânări de la implementarea majorării anuale a contribuțiilor individuale, deși toate prognozele demografice și financiare arătau că, după anul 2030, sistemul de pensii de asigurări sociale de stat (Pilonul 1) va avea mari dificultăți în a asigura o rată decentă de înlocuire a salariului prin pensie.
Așadar, Pilonul 2 de pensii necesită o susținere puternică și accelerată în vederea creșterii considerabile a acumulărilor în conturile individuale ale celor peste 8,4 milioane de participanți, în condițiile în care foarte mulți vor solicita acest drept în aproximativ 5-10 ani”, se arată în expunerea de motive.
Mai mult decât atât, spun cei doi inițiatori, unul dintre angajamentele asumate de România în cadrul Planului Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) se referă la obiectivul de „a asigura viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon”.
De asemenea, a răspunde în cadrul PNRR la această recomandare de țară, reforma sistemului de pensii (C8.R6) trebuie să abordeze „întărirea Pilonului II de pensii prin creșterea contribuțiilor la Pilonul II, în linie cu prevederile Strategiei Fiscal-Bugetare, pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii”.
Cum va fi afectat bugetul de stat
„Relativul impact bugetar pe componenta de venituri va fi resorbit prin veniturile mai mari (din contribuții sociale/impozit pe salarii) determinate de eliminarea unor facilități fiscale în anii 2024-2025 (sectorul IT, construcții, agricultură). Mai mult decât atât, prin modul de transformare a contribuțiilor la Pilonul 2 în unități investiționale, impactul bugetar pe termen mediu și lung va fi unul pozitiv: impact pozitiv asupra finanțării pieței de capital, impact pozitiv asupra finanțării datoriei guvernamentale etc.”, se mai arată în nota de fundamentare.
O creștere a contribuțiilor la Pilonul II de pensii ar avea un impact negativ asupra bugetului de stat. Mai exact, o astfel de măsură ar crește pe termen scurt deficitul bugetului de pensii de stat (Pilonul I), care trebuie astfel alimentat de la bugetul de stat.
De ce? Pentru că Pilonul II de pensii completează Pilonul I de pensii. Contribuția de 4,75% la Pilonul II (pensia privată obligatorie) se reține din cota totală a Contribuției de Asigurări Sociale (CAS) plătită de angajați (actualmente 25% din salariul brut). Restul se duce la Pilonul I de pensii. O creștere a contribuției la Pilonul II înseamnă automat scăderea contribuției la Pilonul I (bugetul asigurărilor sociale de stat).
Pe de altă parte, pe termen lung, creșterea contribuției la Pilonul II contribuie la stabilitatea financiară a țării și facilitează finanțarea datoriei de stat, având astfel un impact pozitiv indirect asupra bugetului de stat prin asigurarea lichidității pe piața de capital.
Aceasta deoarece banii acumulați în fondurile private de pensii (Pilonul II) sunt investiți de administratori conform legii, în scopul obținerii de randamente pentru participanți. O mare parte din aceste investiții este plasată pe piața locală de capital. Fondurile de pensii sunt cel mai important investitor instituțional din România și un cumpărător major de titluri de stat (obligațiuni emise de Ministerul Finanțe pentru a finanța deficitul bugetar și datoria publică).
Schimbările la plata pensiilor private au trecut de Senat
Acestea nu sunt singurele modificări propuse la sistemul de pensii private.
În vederea aderării la OCDE, guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat în luna august din acest an un proiect de lege privind plata pensiilor private, care stipulează că beneficiarii vor putea retrage maxim 30% din banii acumulați în Pilonii II și III de pensii, restul urmând să fie plătit lunar pe o perioadă de 8 ani sau eșalonat sub forma unei rente viagere pe toată durata vieții.
Există o singură excepție: dacă suma totală din contul de pensie privată este mai mică de 15.300 lei (3.060 euro), banii pot fi retrași integral dintr-o dată sau eșalonați pe 12 luni.
În prezent, în lipsa unei legi de plată a pensiilor private, banii din Pilonul II și III de pensii sunt retrași într-o singură tranșă sau eșalonat pe o perioadă de 5 ani.
Adoptat de Guvern, proiectul de lege privind plata pensiilor private a fost trimis spre dezbatere în Parlament. Senatul, prima camera sesizată, a aprobat la finele lunii septembrie un amendament care stipulează că și pacienții oncologici vor putea să retragă toți banii odată.
Actul normativ a ajuns acum la Camera Deputaților, care este for decizional. După ce va fi adoptat de Parlament, actul trebuie să fie promulgat de Președinte și publicat în Monitorul Oficial. De la momentul publicării legii în Monitorul Oficial, va mai dura un an până când aceasta va intra în vigoare.
INTERVIURILE HotNews.ro