Donald Trump a găsit un nou pretext să „achiziționeze” Groenlanda și arată înspre „un act de slăbiciune totală” a Marii Britanii
Președintele american Donald Trump, a declarat marți că acordul Marii Britanii de a ceda către Mauritius suveranitatea asupra insulei Diego Garcia din Arhipelagul Chagos reprezintă „un act de slăbiciune totală”, adăugând că acesta este „încă unul dintr-un foarte lung șir de motive de securitate națională pentru care Groenlanda trebuie să fie achiziționată”, relatează Reuters.
Insula Diego Garcia găzduiește o bază aeriană americano-britanică de importanță strategică în Oceanul Indian.
Marea Britanie și Mauritius au încheiat în 2024 un acord prin care suveranitatea asupra insulelor Chagos urma să fie transferată către Mauritius, permițând totodată Marii Britanii să păstreze controlul asupra bazei aeriene în baza unui contract de concesiune pe termen lung.
Acordul fusese anterior susținut de administrația lui Trump, care a declarat la momentul semnării oficiale a acestuia în luna mai a anului trecut că „salută” înțelegerea și a lăudat eforturile de a asigura funcționarea pe termen lung a bazei militare comune.
Trump a scris însă acum pe rețeaua de socializare Truth Social pe care o deține: „În mod șocant, aliatul nostru NATO «strălucit», Regatul Unit, plănuiește în prezent să cedeze insula Diego Garcia, locul unei baze militare americane vitale, către Mauritius, și să facă acest lucru FĂRĂ NICIUN MOTIV”.
Trump a adăugat că nu există nicio îndoială că „China și Rusia au observat acest act de slăbiciune totală” al Marii Britanii. „Acestea sunt Puteri Internaționale care recunosc doar FORȚA, motiv pentru care Statele Unite ale Americii, sub conducerea mea, sunt acum, după numai un an, respectate ca niciodată până acum”, a adăugat el.
Tensiuni diplomatice între SUA și Marea Britanie din cauza Groenlandei
Darren Jones, un ministru britanic de rang înalt, a declarat marți că acordul reprezintă cea mai bună opțiune pentru baza militară, permițându-i să funcționeze în următorii 100 de ani. „Tratatul a fost deja semnat”, a declarat Jones pentru Times Radio, adăugând că acesta nu mai poate fi modificat în acest moment.
„Cea mai bună modalitate prin care credem că Marea Britanie poate răspunde … este să mobilizeze comunitatea internațională folosindu-și influența diplomatică și să valorifice relația prim-ministrului cu președintele pentru a proteja interesele britanice”, a adăugat el.
Prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, a construit o relație solidă cu Trump, devenind primul lider care a obținut un acord pentru reducerea taxelor vamale anunțate de Trump în luna aprilie a anului trecut, însă legătura dintre cei doi a fost zdruncinată în ultimele zile de dezacordurile privind abordarea lui Trump față de Groenlanda.
Trump a susținut în mod repetat că prezența tot mai accentuată a Chinei și Rusiei, un fapt disputat de alte țări aliate, face ca Groenlanda să fie vitală pentru interesele de securitate ale Statelor Unite și a insistat în repetate rânduri că nu va accepta nimic mai puțin decât dobândirea proprietății asupra Groenlandei.
Comentariile Londrei care l-au înfuriat probabil pe Trump
Comentariile făcute de Trump acum pe Truth Social au venit după ce Starmer a respins din nou luni varianta ca SUA să preia controlul asupra Groenlandei și a denunțat amenințările președintelui SUA privind introducerea de taxe vamale punitive împotriva țărilor europene care se opun dorinței Washingtonului.
„În privința Groenlandei, modul corect de a aborda o chestiune de o asemenea gravitate este printr-o discuție calmă între aliați. Să fim clari: securitatea Groenlandei este importantă și va deveni și mai importantă pe măsură ce schimbările climatice remodelează regiunea arctică. Pe măsură ce rutele maritime se deschid și competiția strategică se intensifică, Nordul Îndepărtat va necesita mai multă atenție, investiții sporite și o apărare colectivă mai puternică”, a declarat Starmer într-un comunicat publicat de guvernul britanic.
„Statele Unite vor avea un rol central în acest efort, iar Regatul Unit este pregătit să contribuie pe deplin, alături de aliații noștri, prin NATO. Există însă aici un principiu care nu poate fi lăsat la o parte, deoarece ține de însăși esența modului în care funcționează cooperarea internațională stabilă și bazată pe încredere. Prin urmare, orice decizie privind statutul viitor al Groenlandei aparține exclusiv poporului Groenlandei și Regatului Danemarcei. Acest drept este fundamental și îl vom susține”, a subliniat Sir Keir Starmer.
„Danemarca este un aliat apropiat al Regatului Unit și al Statelor Unite – un membru NATO mândru, care a fost alături de noi, umăr la umăr, inclusiv cu costuri umane reale, în ultimele decenii. Alianțele dăinuie pentru că sunt construite pe respect și parteneriat, nu pe presiune. De aceea spun că utilizarea taxelor vamale împotriva aliaților este complet greșită. Nu este modul corect de a rezolva divergențele în cadrul unei alianțe. Nici nu este de ajutor să fie prezentate eforturile de consolidare a securității Groenlandei drept o justificare pentru presiuni economice”, a mai declarat premierul britanic.
Care e povestea insulei Diego Garcia, invocată acum de Donald Trump
Arhipelagul Chagos este un grup de 65 insule tropicale în Oceanul Indian, care se găsește la 500 km de Maldive. Suprafața totală a insulelor este de 63 km², cea mai mare dintre ele fiind insula Diego Garcia, care are o suprafață de 44 km².
Marea Britanie, care a controlat regiunea din 1814, a decis în 1965 să scindeze administrativ Insulele Chagos de Mauritius, o fostă colonie a sa căreia avea să îi recunoască independența pe cale pașnică 3 ani mai târziu.
Insulele Chagos au fost organizate în așa-zisul Teritoriu Britanic din Oceanul Indian.
La începutul anilor 1970 Londra a strămutat aproape 2.000 de locuitori ai insulelor în Mauritius și Seychelles pentru a face loc unei baze aeriene pe Diego Garcia, insulă pe care o concesionase Statelor Unite în 1966.
Însă Curtea Internațională de Justiție de la Haga a decis în 2019 că Marea Britanie a împărțit ilegal insulele cu trei ani înainte ca Mauritius să își proclame independența.
Mauritius a argumentat în fața completului de judecată că decizia britanicilor de a scinda teritoriul țării în perioada în care era o colonie a Londrei a fost ilegală. Majoritatea judecătorilor au acceptat acest argument, spunând că „procesul decolonizării (britanice) nu a fost completat din punct de vedere legal” din cauza acțiunilor Londrei.
Marea Britanie a amânat semnarea acordului cu Mauritius pentru ca el să fie analizat și de noua administrație Trump
Curtea de la Haga a decis de asemenea că Marea Britanie trebuie să își retragă administrația din arhipelag „cât mai curând posibil. Decizia curții nu a fost constrângătoare, însă a fost considerată de o importanță simbolică uriașă.
Recomandarea curții a fost salutată de cele aproximativ 2.000 de persoane evacuate de britanici de pe insulă între 1960 și 1970 pentru ca SUA să își poată construi aici baza aeriană. Corespondența diplomatică a vremii descria evacuarea insulelor ca fiind o îndepărtare a ,,câtorva Tarzani și Vineri” – o referință la celebrul servitor de culoare din romanul „Robinson Crusoe”.
Mulți dintre foștii locuitori ai Insulelor Chagos s-au stabilit în Marea Britanie, de unde au continuat lupta pentru decolonizarea completă a regiunii.
Semnarea acordului Marii Britanii cu Mauritius a fost amânată pentru a avea loc după învestirea lui Trump în ianuarie 2025, Londra dorind să ofere noii administrații republicane timp pentru a analiza detaliile planului finalizat în timpul mandatului președintelui Joe Biden.
INTERVIURILE HotNews.ro