Dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor, susține că vede o singură situație în care un medic să poată fi obligat să rămână în România, după ce Ilie Bolojan a spus că „ai o obligație față de țara aceasta”

Prima reacție a oficialilor din Sănătate în urma declarațiilor premierului Bolojan, care a spus ca el consideră normal ca medicii să fie legați de România pentru un număr de ani. Este dificil „să îngrădești dreptul unui cetățean al Uniunii Europene la liberă circulație pe piața muncii”, a spus Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor, într-un dialog cu HotNews.

Pentru o parte dintre medicii rezidenți, care fac pregătirea în rezidențiat într-un spital care le oferă și post, ar fi „firesc să rămână să lucreze măcar o perioadă la acel spital, care a ținut blocat un post pentru rezidentul respectiv timp de 5 ani, sperând ca, după acei 5 ani, să aibă un medic specialist în acea specialitate”, a spus, într-un dialog cu HotNews, dr. Cătălina Poiană, liderul organizației profesionale a medicilor din România. 

În general, medicii rezidenți nu au postul păstrat pentru terminarea rezidențiatului

Dar aceasta i se pare singura situație care se poate încadra la ideea formulată de premierul Bolojan, a punctat Poiană. 

Pentru că altfel, susține medicul, propunerea premierului Ilie Bolojan este dificil de realizat fără „să găsești temei legal”. Asta în contextul în care este dificil „să îngrădești dreptul unui cetățean al Uniunii Europene la liberă circulație pe piața muncii”.

Cât despre situația medicilor rezidenți, ei nu se găsesc, în general, în acea situație în care le este rezervat postul. 

Majoritatea medicilor rezidenți urmează pregătirea în rezidențiat fără post: nu au un post asigurat pe care să rămână angajați în spital atunci când termină rezidențiatul și devin medici specialiști, ci așteaptă ca spitalele să organizeze concursuri de angajare. 

Unde se „garantează” postul

Dr. Poiană a numit situația „nuanțată” și a încercat să o explice. Există aproximativ 7.000 de absolvenți de medicină pe an, în toată România. Apoi, această generație dă examenul de rezidențiat. Durata programului de pregătire în rezidențiat variază între 3 și 7 ani, în funcție de specialitatea medicală. După rezidențiat, medicii dau examenul de specialitate și atunci au un post.

De cele mai multe ori, postul garantat încă de pe timpul rezidențiatului este posibil în spitale mici sau din orașe mici, spune Cătălina Poiană. 

Ea este, principial, de acord că acolo unde se blochează un post „ar trebui, într-adevăr, ca medicul să rămână o vreme la post, pentru că el pe acel post a candidat la rezidențiat și a reușit să urmeze specialitatea pe care și-a dorit-o, iar spitalul a ținut acel post blocat, sperând ca, după acei 5 ani, să aibă un medic specialist în acea specialitate.”

Acolo, „medicul ar trebui să rămână pentru o perioadă limitată, nu pe viață. Un număr de ani.”

Dr. Poiană despre ce ar însemna condiții acceptabile pentru un medic

Dar, pentru ca acest lucru să se întâmple, ar fi necesar, în opinia Cătălinei Poiană, și ca statul să „le ofere ceva” tinerilor medici, pentru a îi atrage să rămână acolo. „Trebuie să facem aceste poziții din sistemul public de sănătate atractive.”

În spitalele mici, „tu, ca stat, ar trebui să asiguri unui tânăr medic care merge să lucreze acolo toate condițiile necesare exercitării unui act medical corect – condiții de infrastructură, echipă multidisciplinară, perspective de dezvoltare profesională, nemaivorbind despre condiții de viață decente și sprijin pentru începutul de drum și o plată adecvată a gărzilor (plata gărzilor în spitale nu a mai crescut din anul 2018 – n.red.).”

„După părerea mea, tinerii nu pleacă pentru că vor să meargă în lumea largă, ci din cauză că ceea ce găsesc în unele spitale mici, din orașe mici, nu corespunde standardelor lor”, mai spune președintele Colegiului Medicilor.

„Mutarea la țară nu se poate face niciodată forțat” – Mihail Marcu, șeful celei mai mari rețele de sănătate privată din România

În noiembrie anul trecut, într-un interviu publicitar, CEO Medlife, Mihail Marcu, a spus că în opinia lui „nu poți să muți medicii la țară. Asta este o absurditate a diverselor guvernări”. 

Ca și la profesori sau alte meserii din mediul rural, dezvoltarea ține de o dezvoltare mai amplă. E ca în principiul vaselor comunicante. E nevoie de infrastructură și acces către orașe, a mai spus CEO-ul rețelei private MedLife: „Medicul, ca orice om, își dorește ca copilul lui să învețe la un liceu bun, iar el să aibă acces la un aeroport, să poată merge din când în când, într-un city break într-un oraș european”.

„A învățat 25 de ani, de ce?”

„Un medic învață 25 de ani ca să ajungă un medic. A învățat 25 de ani, de ce? Ca să aibă o viață profesională cu împliniri și o viață personală bună. Iar tu ca pacient vrei să te duci la un spital în care să întâlnești acești medici și să poți avea o echipă multidisciplinară care îți găsește rapid de ce boală suferi”, a argumentat Marcu ideea că alegerile medicilor țin și de nivelul de performanță la care își pot exercita profesia. 

Rezidenții fără post „nu pot fi îngrădiți”

Cătălina Poiană a mai explicat că, în ceea ce îi privește pe medicii care fac rezidențiat fără post, aceștia au la dispoziție trei variante pentru a se angaja:

1. Așteaptă ca spitalele să scoată locuri la concurs.
2. Se angajează în sistemul privat de sănătate
3. Pleacă să lucreze în afara țării. 

„Medicii care au făcut rezidențiat fără post nu cred că pot fi îngrădiți”, afirmă Cătălina Poiană. 

În plus, spune Cătălina Poiană, mulți dintre tinerii medici care au „specialități care se pretează” preferă să meargă să lucreze în sistemul privat, „în regim de policlinică, unde activitatea nu presupune gărzi și unde își pot asigura acel echilibru între viața profesională și cea personală pe care și-l doresc”. 

„Soluții pertinente”

E foarte ușor, explică ea, „să găsești un loc de muncă într-o policlinică privată aflată în relație contractuală cu CNAS. Pentru că se presupune că, la început de drum, nu ești atât de cunoscut încât să te poți duce la o policlinică care nu are contract cu CNAS. Dar dacă mergi la o policlinică aflată în contract cu CNAS, acolo vin suficienți pacienți”. 

„Sunt foarte multe situații, nu putem generaliza. Numai înțelegând toate situațiile care duc la acest rezultat, putem să venim cu soluții pertinente pentru rezolvarea lor”, este concluzia președintelui Colegiului Medicilor.

Bolojan: „Ai o obligație față de țara aceasta”

Premierul Ilie Bolojan a declarat, marți, că absolvenţii facultăţilor de Medicină de stat ar trebui să rămână să lucreze în România pentru o perioadă de cel puţin câţiva ani după absolvire.

„Dacă beneficiezi, în ţara noastră, de o pregătire medicală pe toată durata parcursului – studii făcute la buget, rezidenţiat plătit de statul român – ai o obligaţie faţă de ţara aceasta”, a declarat Bolojan, la dezbaterea cu primarii organizată de Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România.

„Şi cel puţin câţiva ani de zile – doi, trei, patru, cinci ani de zile – trebuie să lucrezi undeva în România. Dar haideţi să punem asta în practică”, a adăugat premierul, citat de Agerpres.

Bolojan a afirmat că din 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de Medicină din România, aproximativ 4.000 devin rezidenți și doar 1.000 ajung să fie angajaţi, într-un an, în sectorul public. Pe de altă parte, spune el, există mulţi medici români care ajung să lucreze în alte ţări.

HotNews a solicitat, marți, Ministerului Sănătății să comunice numărul medicilor care au încheiat rezidențiatul și au devenit medici specialiștii în anii 2023, 2024 și 2025 și numărul celor angajați în sistemul public de sănătate în fiecare dintre anii respectivi. Vom publica aceste cifre în măsura în care le vom primi.