Dr. Radu Badea, profesor universitar emerit, fondatorul Clinicii Badea MedLife: "Tehnologiile scurtează timpul de diagnostic, dar nu umanizează gestul medical. Pacientul are nevoie de empatie”

Cu o mare experiență, de peste 40 de ani, în medicină internă, gastroenterologie și ultrasonografie, prof. dr. Radu Badea este nu doar fondatorul Clinicii Badea MedLife, dar și profesor emerit al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca. Este autor și co-autor a peste 10 cărți în domeniul său de expertiză și responsabil pentru coordonarea curriculei naționale de ultrasonografie generală. Membru în comitetul de redacție al mai multor publicații medicale de prestigiu și membru titular în Academia de Știinte Medicale din România, profesorul Radu Badea și-a dedicat întreaga viață profesională, și continuă să o facă, promovării și dezvoltării ultrasonografiei în țara noastră – inovând proceduri ecografice și mai ales educaționale în domeniu și având o importantă preocupare în domeniul formării studenților și tinerilor specialiști. Profesorul Radu Badea este un practician cu o atenție și o grijă constantă față de pacienți, cărora le oferă acces și orientare către cele mai noi tehnici de diagnosticare. Și mai mult decât atât, le oferă sprijin moral, grijă și un dialog plin de empatie.

Cu o carieră care atinge valențe de top în cercetare și educație, prof. Dr. Radu Badea revine deseori în timpul discuției la ceea ce rămâne principala sa misiune: aceea de a le oferi pacienților șansa la diagnosticul optim și la tratamentul de cea mai înaltă calitate, care să asigure o vindecare cât mai rapidă cu putință. Este nu numai crezul său profesional, ci spiritul unei întregi perioade de formare. Tatăl domnului profesor fiind, de asemenea, medic specializat în radiologie, i-a insuflat pasiunea de a-i ajuta pe cei aflați în suferință.

„Tatăl meu a fost adus în Cluj-Napoca de profesorul Iuliu Hațieganu“

Cu o perspectivă medicală multidimensională, dr. Radu Badea a parcurs un drum profesional excepțional și, totuși, firesc. „Pe versantul deciziei de a deveni medic, lucrurile nu au fost complicate în ceea ce mă privește, pentru că tatăl meu a fost medic – specializat în radiologie – ceea ce acum se numește radiologie și imagistică. În anul 1958 a fost adus de către profesorul Iuliu Hațieganu la Clinica Medicală III din Cluj-Napoca. Era o situație particulară, într-un context postbelic, era un tânăr radiolog, avea în jur de 30 de ani. A fost foarte emoționat, fascinat și devotat meseriei. Modelul acesta psiho-afectiv, de dragoste față de meserie mi l-a transmis și mie.”

Așa se face că prof. dr. Badea nu și-a pus vreodată problema că ar putea urma o altă carieră: „la vremea respectivă a fost o decizie de familie, un îndemn să ajung medic din partea tatălui meu, consens din partea mamei mele care era profesoară”. A intrat la Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca în 1973, al patrulea student dintre 1.800 de candidați. O perioadă definită atât de o competiție acerbă, mai ales în cazul băieților care, dacă nu promovau, erau obligați să parcurgă un stagiu militar lung.

„Medicina era percepută ca știință și conștiință. Era «încalzită», mai zicea profesorul Iuliu Hațieganu, de dragostea față de om, față de ființa umană. Eu și colegii mei ne-am format în acest spirit: profesorii ne spuneau că medicina este cel mai minunat lucru, un har în care misiunea ta era să ai grijă de pacient, de un om aflat în suferință. Părinții mei susțineau la fel”, spune prof. Dr. Badea.

„Aș putea spune că parcursul meu profesional a fost asemenea competițiilor de atletism la ștafetă. Când unul dintre alergători îl ajunge pe altul, îi predă ștafeta și celălalt continuă cu aceeași viteză. O perioadă de timp, însă, ei merg în paralel. Eu am mers în paralel cu tatăl meu în primul rând pentru că el s-a transpus în persoana mea. În partea a doua a carierei lui a investit toată energia lui psiho-afectivă și mult din experiența lui profesională ajutându-mă chiar să merg cu o viteză mai mare pentru că, sigur, eram tânăr și aveam energia corespunzătoare”, ne-a mărturisit dr. Radu Badea, amintindu-și cu emoție de toate momentele petrecute alături de tatăl său.

Începuturile ecografiei în România și primele aparate aduse în țară

„Pe atunci, medicii nu erau neapărat niște favorizați sub aspectul informației. Totuși, foarte mulți dintre ei, mai ales din mediul academic, primeau informații prin niște sisteme speciale de recoltare de articole științifice, niște caiețele mici care erau răspândite, cumpărate pe valută greu obținută. În acest mod, tatăl meu a «descoperit» că exista o nouă metodă de diagnostic, în afară de radiologie, dar care era utilizată tot de radiologi, și care se numea ecografie sau ultrasonografie. A trimis multe cereri în limba engleză către autori, s-au întors răspunsuri, în felul acesta el a fost sensibilizat la această metodă de diagnostic. Această sensibilizare s-a soldat cu o mare pasiune pe care tatăl meu a transferat-o dinspre radiologia convențională – pe care o practica la nivel de maestru – înspre ultrasonografia care se afla la început de drum. Eu înțelegând limba engleză, făceam echipă cu el – seara, acasă citeam articole despre ecografie, le analizam. Fără dubiu, datorită lui am ajuns la rezultatele actuale.”

Apoi, când tatăl său a reușit să convingă autoritățile să achiziționeze un aparat medical destinat metodei ecografice (fiind unul dintre cei doi fondatori ai metodei ecografice din România, alături de profesorul Gheorghe Jovin, la București), dr. Radu Badea petrecea seri la rând analizând aparatul: „Învățam ce face fiecare buton, ce vedeam pe ecran, mă chema să îi fiu alături când examina pacienți. Mulți ani de zile am lucrat împreună. Tatăl meu mi-a înmânat niște valori care mi-au rămas și astăzi, pe care încerc și eu să le transfer fiului meu, care este tot medic.”

Un medic cercetător la patul bolnavului, apoi un medic practician devenit cadru didactic și mentor

Din 1981 până prin 1991, dr. Radu Badea a fost medic cercetător la Institutul de Igienă și Sănătate Publică din Cluj-Napoca. S-a specializat în medicină internă, apoi în gastroenterologie. În permanență a practicat medicina în calitate de cercetător la Clinica Medicală III și ulterior de cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca. Și-a desfășurat activitatea practică „la patul bolnavului, cum se spunea pe vremea aceea”.

„Nu mai există mentoratul în forma relației dintre magister și elev“

Știind că atunci când faci nominalizări riști să uiți oameni importanți, prof. dr. Radu Badea ne-a mărturisit că întreaga școală de clinică din perioada de formare a avut un rol de mentorat asupra sa și nu poate decât să fie recunoscător pentru un astfel de privilegiu.

„Cu o mare considerație, îi pot aminti pe profesorul Gheorghe Jovin de la București, după aceea, întorcându-mă la Cluj-Napoca, primul care a avut o privire extrem de blândă, ca un fel de maestru care își îngrijește tinerii ca să trăiască pe termen lung, profesorul Sabin Cotul – un om deosebit, unul dintre cei care au introdus Medicina Nucleară în Cluj și în România. Apoi, pe parcurs, au apărut oameni din echipe, din anturaj, din clinică. În primul rând, cei din Clinica Medicală III. Medicii – la acea vreme – erau personalități complexe, profesioniști și concomitent oameni de cultură și înaltă spiritualitate. Exista un «transfer» al cunoașterii dinspre dascăl înspre medicul tânăr aproape natural, firesc. Astăzi, relația de «mentorat» nu mai există în forma «clasică» magister-elev. Există, în schimb, instituții mari care sunt creative, permisive, prietenoase față de tineri, în interiorul cărora acesta se poate dezvolta.”

După ce a parcurs primii pași ai metodei ecografice alături de tatăl său, dr. Radu Badea a combinat medicina clinică cu ecografia.

Ultrasonografie clinică, o oportunitate istorică pentru medicii tineri și nu numai…

Metoda ecografică, de altfel marea sa pasiune, a beneficiat de numeroase inovații tehnologice în ultimii 30-40 de ani, iar ceea ce se numește azi ultrasonografie clinică a ajuns să stea la îndemâna studenților. „Echipamentele s-au miniaturizat, iar unele dintre ele le folosesc chiar rezidenții din secțiile clinice. Există universități de medicină în lume unde tinerii «poartă în buzunar» un mini-ecograf pe care îl aplică pe zona patologică, privesc display-ul telefonului sau pe o tabletă digitală și formulează diagnosticul. Este medicina viitorului care începe astăzi.”

„Există patru gesturi medicale deja cunoscute: inspecția (evaluarea vizuală a pacientului), palparea (mâna medicului se aplică pe zona care doare), percuția (o presiune intermitentă cu degetul în anumite zone) și auscultația (evaluarea sunetelor care provin din corp cu ajutorul stetoscopului). În prezent, datorită ultrasonografiei, se conturează și un al cincilea gest – sonovizualizarea. Acest al cincilea gest îl promovez acum la nivel de practică medicală curentă și la nivel de educație medicală. Scopul meu este acela de a arăta studenților și rezidenților cum poți realiza un diagnostic clinic mult mai exact, mult mai rapid, mult mai performant, mai eficient pentru pacient. O oportunitate istorică pentru medici… Îndemn colegii medici cu experiență să împărtășească experiența lor tinerilor specialiști de această manieră.”

Săne aducem aminte de medicina clinică: „Îndemnul adresat medicilor tineri: întotdeauna vorbiți cu pacientul!“

Deși pasionat de eficacitatea tehnologiei, prof. dr. Radu Badea le amintește constant studenților săi să nu uite, indiferent ce echipamente tehnologice au la îndemână, de cea mai importantă componentă a actului medical: relația directă cu cu pacientul.

„Tot timpul am «vorbit» cu pacientul, ceea ce le recomand și studenților: «Nu uitați să vorbiți cu pacientul întodeauna, este obligatoriu. Anamneza este – spuneau maeștrii medicinei clasice – 50% din diagnostic!». Îmi dau seama că tehnologiile moderne – CT-ul, IRM-ul etc. – sunt fascinante pentru tineri. Folosind exclusiv aceste tehnici se poate «sări» peste etape importante, uneori critice în formularea unui diagnostic corect. Medicul trebuie să rămână în conexiune directă cu pacientul pentru a fi cu adevărat un medic bun.“

Mai mult, deși consideră că toate progresele tehnologice realizate deja, precum inteligența artificială, și cele ce vor urma sunt și vor fi grozave și, în măsura în care le folosim în scopuri nobile, ne vor îmbunătăți calitatea vieții, prof. dr. Radu Badea le amintește celor pe care îi pregătește că instrumentele doar prelungesc simțurile umane.

„Mai ales medicilor tineri le spun: «Nu efectuezi o explorare ecografică, ci realizezi un gest clinic. Nu uita că ești medic și ai în mână un instrument, iar acel instrument este menit să îți prelungească simțurile umane». Iar gestul tehnologic trebuie să intervină mereu după examenul clinic. Examenul clinic este foarte important pentru că stabilește relația directă între omul în suferință și medic.”

Misiunea echipei Badea MedLife

Tot în jurul importanței relației medic-pacient s-a construit și Clinica Badea MedLife, unde prof. dr. Radu Badea a invitat în jurul său medici clinicieni de mare performanță, dar și cu caractere puternice.

„Relația de tip medical poate fi de multe ori imperfectă pentru că medicii sunt și ei tot oameni, cu «bune si rele». Medicii noștri, cei care fac parte din echipa clinicii Badea MedLife, sunt oameni de mare caracter. Iar caracter în medicină înseamnă să înțelegi suferința pacientului. Tehnologiile scurtează foarte mult timpul de diagnostic, dar nu umanizează gestul medical. Pacientul are nevoie de empatie, de înțelegere din partea medicului. Rolul medicilor, în general, și al celor care fac parte din echipa Badea MedLife este acela de a îmbina toate aceste elemente, folosind cât se poate de bine tehnologiile pentru ca pacientul să plece cât mai bine gestionat atât din punct de vedere, medical cât și din punct de vedere uman“, explică Prof. Badea.

O școală de ecografie la nivel occidental datorită relației cu clinica

„Împreună cu colegii mei am contribuit la crearea unei școli medicale românești care – din punctul de vedere al ecografiei – este, cu siguranță, la fel de bună ca a altora din Europa”, ne-a menționat prof. dr. Radu Badea. „Mai mult, am creat, alături de prieteni și colegi, o platformă educațională denumită Eduson, prin care se împărtășesc informații ecografice cât mai accesibile. Pentru că medicii nu apucă să participe la toate congresele, ei trebuie să lucreze, totuși, să stea lângă pacienți. Ca urmare, platforma Eduson îi ajută să intre în contact mai rapid cu informația specifică, cu efort minim, la o calitate maximă.”

„Chirurgii nu pot opera fără un diagnostic foarte bine pus“

Orice medic practician are cazurile lui memorabile, consideră dr. Radu Badea, și uneori i se întâmplă să audă pacienți spunându-i: „Mi-ați salvat viața!”. Domnia sa nu a perceput niciodată în felul acesta situațiile trăite.

„Există succese diagnostice, succese terapeutice, relații empatice cu pacienții. Nu cred că le-am salvat viața! Cred, în schimb, că am făcut o treabă responsabilă și sunt foarte bucuros. Altfel, sunt o mulțime de medici care salvează vieți, pentru că medicina modernă se face în echipă. Tot timpul vedem la televizor chirurgi și bine facem că vedem materiale despre ei, doar că, de fapt, ei nu pot opera fără un diagnostic foarte bine pus în prealabil, de exemplu, de un radio-imagist, uneori chiar și de un ecografist.”

Ce înseamnă să fii un medic bun?

Pentru prof. dr. Radu Badea, un medic bun este cel care, în primul rând, își atinge ținta reprezentată de „sănătatea pacientului” de o manieră rapidă și eficientă. Apoi, dacă reușește să stabilească și o relație sufletească cu pacientul, el devine un medic foarte bun.

„Un medic bun, în termeni pragmatici, este un medic care rezolvă repede afecțiunea, de așa natură încât pacientul să aibă o stare de sănătate care să îi permită să se reintegreze în viața familiei și în activitatea socială. Noțiunea de medic foarte bun conține însă și o formă de empatie, pentru că dezvoltă o relație sufletească cu pacientul. O relație directă dintre doi oameni, dintre care unul are o abilitate – medicul, iar celălalt are o suferință – pacientul, și atunci cele două trebuie să meargă împreună”, concluzionează profesorul Badea.

***

Articolul face parte din campania “Oameni fericiți, Medici buni”.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură, ne inspiră și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni care știu să se apropie de pacienți, să îi trateze cu grijă și empatie, să inspire încredere. Experimentați, parte din cea mai mare platformă de diagnostic și tratament din România și ajutați de cele mai noi tehnologii, ei nu uită nicio clipă să fie, la rândul lor, oameni. Și asta pentru că dincolo de talent, vocație, experiență și abilități profesionale, ei sunt ghidați de două lucruri esențiale: iubirea față de oameni și fericirea lor, care le oferă satisfacția misiunii împlinite cu succes la finalul fiecărei zile.

Iubim să vedem oameni fericiți, iar asta ne face medici buni.

Articol susținut de MedLife