Drulă anunță „o schimbare de optică” pentru proiectele de infrastructură feroviară: „În ultimii 15 ani am investit masiv într-un singur coridor, în proiecte ample, de reconstrucție completă, dar am lăsat restul rețelei să se degradeze”
În Planul Național de Redresare și reziliență (PNRR), prin care România vrea să obțină peste 9 miliarde de euro bani europeni pentru proiecte de transport, ar putea fi cuprinse lucrările de reabilitare și de eliminare a restricțiilor pe rețeaua de cale ferată, a anunțat vineri ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă. „Ritmul de raparații nu ține pasul cu degradarea căii ferate. Cred că PNRR este o oportunitate să facem un salt și să investim până în 2026 în reabilitarea căilor ferate. Am face ce n-am făcut în ultimii 15 ani, să readucem calea ferată la viteza constructivă și să readucem călătorii pe calea ferată”, a spus Drulă.
„Ne concentrăm foarte mult pe autostrăzi, e partea cea mai vizibilă şi cea mai atrăgătoare – să deschidem noi segmente de autostradă, dar avem o reţea de drumuri naţionale, peste 16.000 km de drum naţional, peste 900 km de autostradă în exploatare, peste 10.000 km de cale ferată şi această reţea este scadentă la înreţinere”, a declarat vineri ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă.
„Asta ne doare foarte tare, pentru că nu circulăm doar pe noile autostrăzi în România, românii circulă foarte mult pe aceste căi ferate, pe aceste autostrăzi în exploatare. Îmi doresc să reducem acest decalaj, operaţiuni multi-anuale care nu s-au făcut”, a mai spus Drulă.
Potrivit ministrului, problema întreținerii deficitare revine la fondurile insuficiente care au tot venit doar de la buget.
„Din păcate, sursa de finanțare pentru aceste operațiuni trebuie să fie din bani naţionali. Aşa este împărțirea fondurilor: întreţinerea se face din bani naţionali, în timp ce construcţia de autostrăzi a trecut pe fonduri europene. Aici mă voi lupta, în bugetul de stat, şi asta e o miză mare, ca pe acest an să avem banii necesari ca să nu avem gropi, să nu avem macazuri stricate peste care se circulă cu 5 km/h”, a spus Drulă.
Până în 2030 reparații și reabilitări, trenuri de mare viteză după…
Ministrul a mai spus că dacă până acum investițiile pe calea ferată au fost în mare parte canalizate pe un singur și complex coridor feroviar – Constanța – București – Brașov – Arad – Curtici, pe următorul deceniu bani alocați rețelei feroviare ar trebui să meargă către reabilitări și aducere la zi a restul magistralelor, iar abia din 2030 România ar putea să se gândească la trenuri de mare viteză.
„Politica investițională a României din ultimii 15 ani a fost pe investiții mari, din fonduri europene, într-un singur coridor, pe coridorul 4 spre Curtici. Cu proiecte ample, de reconstrucție completă, în valoare de miliarde de euro, proiecte care durează 4-6-8-10 ani. Concentrarea pe un singur coridor a lăsat restul rețelei să se degradeze pentru că din bugetul de stat alocările au fost insuficiente an de an”, a spus Drulă.
„PNRR este o oportunitate foarte bună. Aș vrea să facem o schimbare de optică acolo, să nu ne gândim la partea feroviară din PNRR doar la aceste proiecte mari, enorme, de reconstrucție de la zero, ci să beneficiem de această șansă să facem ceea ce e și în numele programului, și anume o reformă. Să luăm bani pentru a face acele reînnoiri ale magistralelor, acele eliminări de puncte de restricții de viteză”, a spus Drulă.
„Ritmul de reparații de la Ministerul Transporturilor nu ține pasul cu degradarea căii ferate. Cred că PNRR este o oportunitate să facem un salt, să investim până în 2026 în reabilitarea căilor ferate – schimbare de șine, de traverse, de infrastructură de piatră spartă, terasament – am face ce n-am făcut în ultimii 15 ani, să readucem calea ferată la viteza constructivă și să readucem călătorii pe calea ferată, în momentul în care timpii scad și, de exemplu, nu mai faci 10 ore de la București la Timișoara”, a detaliat ministrul.
„Să ne gândim apoi în perspectivă, în următorul deceniu, în perioada 2030-2040 la trenuri de mare viteză, trenuri de peste 230 km/h”, potrivit lui Cătălin Drulă.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro