După ce ani de zile mergeam în orașele și în magazinele lor ca la muzeu, cum a ajuns Ungaria sub Viktor Orban să fie depășită de România / Un stat capturat
De când a revenit la putere în 2010, Viktor Orban a preluat controlul asupra tuturor pârghiilor de putere din Ungaria, transformând efectiv țara într-o autocrație electorală, spun criticii premierului. Candidatul AUR la alegerile prezidențiale din România, George Simion, a declarat că multe dintre pozițiile acestuia vor deveni politică de stat și în România.
„Îl respect pe președintele Fidesz și premierul Ungariei, Viktor Orban, și tocmai de aceea multe din pozițiile sale, nu toate, dar multe din pozițiile sale vor fi politică de stat și în România”, a declarat George Simion în dezbaterea electorală de joi organizată de Euronews.
Omul respectat de Simion, Viktor Orban, se află în acest moment la al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru la Budapesta.
În acest timp, spun criticii și observatorii din Ungaria și Europa, el și aliații săi au desființat mecanismele democratice de control și echilibru, au subordonat justiția, au preluat controlul asupra unei mari părți din presă și asupra universităților, au slăbit societatea civilă și au consolidat puterea pentru el și partidul său, Fidesz, favorizând în acest timp oamenii de afaceri apropiați de partid.
Ungaria a rămas în timp în urma vecinilor săi din grupul de la Vișegrad, Polonia sau Cehia
Oficialii de la Bruxelles au criticat și sancționat Budapesta în mai multe rânduri, inclusiv prin suspendarea fondurilor europene, acuzând nu doar dezmembrarea democrației din Ungaria, dar și corupția de la vârful statului.
Guvernul a fost contestat în stradă în numeroase rânduri, în special la Budapesta.
În același timp însă, alegătorii maghiari au continuat să îi ofere o majoritate în parlament, în repetate rânduri, iar aliații săi ideologici l-au aplaudat – printre aceștia, președintele SUA Donald Trump. Orban a devenit o inspirație pentru conservatorii din întreaga lume.
În vreme ce politicile economice ale lui Orban au mulțumit o parte importantă a populației, Ungaria a rămas în timp în urma vecinilor săi din grupul de la Vișegrad, Polonia sau Cehia în mod special, fiind ajunsă din urmă de România – cel puțin la unii indicatori economici.
Viktor Orban, admirat de o parte dintre români
De ce și-a exprimat Simion simpatia pentru Orban? Pe de o parte, pentru că Orban este admirat de electoratul AUR din România, a explicat pentru publicul HotNews profesorul Cristian Pîrvulescu.
O parte importantă a explicației este aceea că Simion ar vrea susținerea electoratului maghiar din România sau măcar demobilizarea lui în vederea votului din turul al doilea al alegerilor prezidențiale – „o aberație”, potrivit profesorului.
Orban l-a citat vineri pe Simion, într-un mesaj pe tema alegerilor din România, spunând că „românii pot conta pe maghiari în lupta lor pentru creștinism și suveranitate”.
Ulterior, după numai o zi, a ajuns la altă concluzie, susținând mesajul UDMR – care este unul ferm anti-Simion.
Dar mesajul inițial a fost taxat de Peter Magyar, liderul opoziției, care a spus că Orban i-a trădat pe maghiarii din România prin apropierea de George Simion, care „a dansat anterior pe mormintele maghiarilor din cimitirul de la Valea Uzului.
Magyar va porni pe jos de la Budapesta spre Oradea miercuri.
Presa, țintită cu prioritate
Controlul asupra puterii din Ungaria a fost construit treptat de Orban, iar totul a început cu o majoritate confortabilă obținută la alegerile din 2010, după un mandat complicat al guvernării conduse de socialisti, încheiat dezastruos, din punct de vedere economic și politic.
Când Fidesz a preluat puterea, „prima sa țintă a fost presa”, a explicat pentru postul american NPR jurnalistul de investigație Andras Petho, de la site-ul Direkt36, care a subliniat că unul dintre primele proiecte de lege a fost unul menit să redeseneze sistemul de reglementare în mass-media.
În scurt timp, guvernul a schimbat structura instituțiilor media publice, epurând criticii și numind doar loialiști. Presa publică, acuză criticii, este acum frecvent o portavoce a guvernului, cu atacuri la adresa opoziției și a „rețelei Soros”.
A urmat presa privată. Cercurile de afaceri legate de partid au creat noi instituții media și le-au achiziționat pe cele existente, care au fost apoi sprijinite financiar prin publicitate de stat – împingând spre faliment publicațiile independente, care nu au mai putut supraviețui într-un mediu neconcurențial.
Fundația Central European Press and Media (KESMA), înființată în 2018 și condusă de persoane apropiate de Fidesz, a achiziționat multe instituții media și, în cele din urmă, a adus la un loc 28 de companii care cuprindeau aproximativ 500 de publicații.
Acest conglomerat a fost exceptat de la legislația privind concurența, care ar fi trebuit să împiedice formarea unui monopol. Guvernul a declarat achizițiile de „importanță strategică națională”.
Ce a mai rămas din presa independentă luptă pentru supraviețuire, dar situația este complicată. Acum câțiva ani, spre exemplu, autoritățile au revocat licența Klubradio, un post critic la adresa guvernului care mai emite acum doar pe Internet.
În 2021, jurnaliștii de investigație au dezvăluit că aproximativ 300 de cetățeni maghiari, inclusiv mulți jurnaliști, au fost monitorizați cu Pegasus, un software de spionaj dezvoltat de compania israeliană NSO Group.
Guvernul Orbán este acuzat că a acordat mai mult de un miliard de euro sub formă de subvenții ilegale presei pro-guvernamentale. Acuzația alimentează temerile că sprijinul statului este folosit pentru a consolida puterea liderului maghiar.
Două instituții de presă maghiare – Magyar Hang (Vocea maghiară) și o a doua care a solicitat anonimatul – au declarat pentru Financial Times că intenționează să depună luni o plângere la Comisia Europeană.
Consolidarea puterii
Super-majoritatea efectivă primită de Fidesz în 2010 i-a permis lui Orban să pună puterea legislativă în serviciul executivului, să adopte și să modifice orice lege și chiar să rescrie regulile constituționale ale jocului democratic.
În aprilie 2011, după numai un an la putere, majoritatea guvernamentală a adoptat așa-numita Lege fundamentală, noua constituție a Ungariei, fără nicio consultare cu partidele de opoziție sau cu publicul.
După cum a spus însuși Orban, „trebuie să câștigăm o singură dată, dar trebuie să câștigăm bine”. Chiar așa s-a întâmplat.
Pentru a se menține la putere, guvernul maghiar a modificat periodic legea electorală, a observat un raport al influentului think-tank european ECFR (Consiliul European pentru Afaceri Externe).
Guvernul a început cu o revizuire în 2011, care a redus dimensiunea parlamentului la 199 de membri și a redesenat harta electorală, stârnind îngrijorări cu privire la felul în care aceste modificări afectează circumscripțiile și rezultatele din acestea.
Adoptată unilateral, fără consultări cu partidele de opoziție, reforma a consolidat elementele majoritare în detrimentul celor proporționale, sporind importanța circumscripțiilor uninominale și favorizând în cele din urmă cea mai puternică forță politică – adică Fidesz.
Din cele 199 de locuri, 106 provin acum din circumscripții uninominale, iar 93 sunt alocate proporțional.
Noua lege a permis, de asemenea, cetățenilor maghiari fără adrese înregistrate în țară să voteze prin corespondență, în beneficiul celor care au obținut cetățenia prin procesul simplificat de naturalizare al Fidesz din 2010.
Modificările ulterioare înainte de alegerile generale din 2018 și 2022 au favorizat, de asemenea, partidele aflate la guvernare.
Modificările de ultim moment din 2022, de exemplu, au perturbat strategia partidelor de opoziție, care au fost forțate să prezinte o listă națională comună pentru a putea avea o șansă împotriva Fidesz.
Din cauza acestor ajustări legislative, la care se adaugă finanțarea inegală a campaniilor, utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice și accesul restricționat al opoziției la mass-media, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa a considerat că alegerile din Ungaria din 2014 sunt libere, dar nu corecte.
Controlul justiției
În 2010, o modificare legislativă esențială a permis ca judecătorii Curții Constituționale să fie aleși cu o majoritate parlamentară de două treimi, înlocuind modelul anterior care urmărea obținerea unui consens cu privire la nominalizări între toate forțele parlamentare, explică tot raportul ECFR.
Numărul judecătorilor a crescut de la 11 la 15, mandatele acestora au fost prelungite de la 9 la 12 ani, limita de vârstă pentru pensionare a fost eliminată, iar dreptul de a alege președintele Curții Constituționale a fost transferat de la Curte la Parlament.
Aceste schimbări au permis numirea unor judecători loiali Fidesz și, până în 2013, judecătorii pro-guvernamentali au căpătat majoritatea.
În plus, autoritatea Curții de a revizui legile referitoare la buget a fost anulată, permițând guvernului să pună în aplicare politici economice fără supraveghere judiciară în timpul crizei economice și financiare din Ungaria.
În 2011, guvernul Fidesz a adoptat noi reforme care au reconfigurat sistemul judiciar.
Cel mai important, a desființat Consiliul Judiciar Național, care supraveghea ramura judiciară, și l-a înlocuit cu două noi organisme: Consiliul Judiciar Național, un organism autonom compus din judecători care exercită funcții de supraveghere asupra sistemului judiciar, și Oficiul Național al Justiției, responsabil de administrarea centrală a instanțelor din țară, al cărui șef a fost ulterior ales de parlament.
Această reformă a asigurat numirea în această funcție a unui loialist.
De asemenea, guvernul a redus vârsta de pensionare a judecătorilor la 62 de ani, forțând îndepărtarea a 274 de judecători și permițându înlocuirea lor.
Curtea Europeană de Justiție a considerat revocarea judecătorilor ilegală, însă situația nu a fost inversată. În 2020, a avut loc o nouă centralizare prin reforme care au consolidat Curia, cea mai înaltă instanță din Ungaria.
Preluarea universităților și cultivarea unei societăți civile ”a statului”
O altă țintă a guvernului Orban a fost rețeaua universitară.
Universitatea Central Europeană (CEU) de la Budapesta, proiect lansat de miliardarul american de origine ungară George Soros, a fost forțată să își mute programele de studii din Budapesta într-un nou campus din Viena, după ce guvernul Orban a promovat o lege prin parlament în 2017, care a schimbat regulile pentru universitățile străine care operează în Ungaria.
Prorectorul CEU Budapesta Laszlo Kontler a explicat însă pentru NPR că după sosirea la putere, Orban a preluat și universitățile de stat prin numirea unor rectori care aveau o mare autoritate asupra finanțelor instituțiilor.
A fost, a explicat acesta, un pas „împotriva autonomiei academice a instituțiilor”.
Un alt pas, a spus el, a fost că, sub conducerea lui Orban, universitățile de stat „au fost privatizate într-un mod foarte special” – plasate sub conducerea unor consilii care erau pline de indivizi apropiați de partidul Fidesz al lui Orban.
„(Universităților) li s-a promis că vor fi puse pe o poziție mai viabilă din punct de vedere financiar în schimbul acceptării practic a controlului sau supravegherii de către o combinație de indivizi și forțe apropiate de guvern”, a explocat acesta.
Printre instituțiile care au acceptat acest control guvernamental se numără unele dintre cele mai vechi și mai mari universități din Ungaria, precum Universitatea Corvinus, Universitatea de Artă și Design Moholy-Nagy și Universitatea Semmelweis.
Guvernul a înființat de asemenea Universitatea Națională a Serviciului Public, bine finanțată, însărcinată cu formarea următoarei generații de funcționari publici, inclusiv ofițeri de poliție și militari.
În acest timp, diverse think-tank-uri și centre de cercetare care au legături cu Fidesz, cum ar fi Szazadveg, Institutul Nezopont, Institutul Secolului XXI, Institutul Dunării și Centrul pentru Drepturi Fundamentale, au oferit justificare intelectuală pentru agenda guvernului.
Lupta împotriva vocilor critice
În vreme ce una dintre țintele declarate ale lui Orban a fost fundația Soros, guvernul a adoptat mai multe măsuri împotriva societății civile din țară.
În 2018, spre exemplu, pachetul de legi „Stop Soros”, adoptat de partidele aflate la guvernare, a incriminat ajutorarea solicitanților de azil.
În 2023, Ungaria a adoptat legea privind „protejarea suveranității naționale”, o inițiativă a Fidesz, despre care Orbán a spus că va împiedica interferențele politice străine.
Legea a înființat o nouă agenție, „Biroul pentru Protecția Suveranității” care va supraveghea și va investiga interferențele străine în politică care pot influența rezultatul alegerilor.
SUA, sub administrația lui Joe Biden la acel moment, au spus că legea „oferă guvernului ungar instrumente draconice ce pot fi folosite pentru a intimida şi pedepsi persoane ale căror opinii nu sunt împărtăşite de partidul la putere”.
În toamna lui 2024, Comisia Europeană a anunțat că dă în judecată Ungaria pentru această lege, pe care o consideră că încalcă valorile democratice și drepturile fundamentale ale Uniunii.
Inițiativa partidului Fidesz, au spus criticii, a fost copiată după legea „agenților străini” din Rusia. Aceasta prevede că organizațiile care se angajează în activități politice și primesc finanțare străină trebuie să se înregistreze ca „agenți străini”.
Legislația a dus la dispariția aproape completă a opoziției față de Vladimir Putin.
„Noi” împotriva „lor”
Crucială pentru succesul lui Orban, observă raportul ECFR, a fost retorica sa populistă și nativistă, prin care oferă o justificare ideologică pentru capturarea statului.
Deja după înfrângerea electorală din 2002, când Orban a proclamat că „țara nu poate fi în opoziție”, și mai ales după discursul premierului de atunci, Ferenc Gyurcsany, care a recunoscut că a mințit în campania pentru alegerile parlamentare din 2006, Fidesz a promovat o narațiune de tipul „noi” împotriva „lor”, atacând coaliția socialist-liberală aflată la putere și poziționându-se pe sine și pe liderul său, Orban, ca adevărați reprezentanți ai poporului maghiar.
Pe măsură ce criticile UE la adresa măsurilor antidemocratice ale guvernului maghiar au crescut la începutul anilor 2010, Fidesz a început să prezinte UE, „Bruxelles-ul”, „elita liberală” și politicienii critici drept dușmani ai poporului maghiar.
Guvernul și mass-media pro-guvernamentală au descris adesea ONG-urile naționale și organizațiile societății civile care criticau guvernul ca fiind agenți plătiți – adesea de George Soros – care servesc interese străine.
În plus, în 2015, retorica guvernului a luat o întorsătură clară spre dreapta și a început să se concentreze pe „migranții ilegali” ca amenințări la adresa Ungariei și a culturii creștine.
Acest lucru a plasat în special ONG-urile care militează pentru drepturile omului, cum ar fi Comitetul Helsinki din Ungaria, în vizorul guvernului. Într-o manifestare a presiunii crescânde asupra vocilor critice și disidente, în 2018, o revistă pro-guvernamentală a publicat o „listă neagră” a persoanelor despre care susținea că lucrează pentru a pune în aplicare voința lui George Soros în Ungaria.
Fidesz a intrat din ce în ce mai mult în domeniul politicilor identitare și al războaielor culturale.
Pe măsură ce presiunea imediată a crizei refugiaților și a migrației a dispărut, guvernul a identificat o nouă „amenințare” la adresa familiilor și copiilor maghiari: minoritățile sexuale.
În 2021, acesta a adoptat o așa-numită lege antipedofilie care a căpătat un puternic caracter homofob atunci când, prin introducerea unor amendamente referitoare la minoritățile sexuale, legea a confundat homosexualitatea și pedofilia.
Aceste amendamente au interzis portretizarea și „promovarea” homosexualității și afișarea de conținut care „promovează” homosexualitatea și schimbarea de sex în rândul minorilor. Spre exemplu, legea a fost utilizată pentru a impune amenzi librăriilor care expuneau cărți pentru copii cu personaje LGBT+.
Anul acesta, guvernul a interzis efectiv marșul PRIDE, cea mai vizibilă manifestație a comunitții LGBT, veche de 30 de ani.
Coflict cu UE, prietenie cu Putin
Budapesta și Comisia Europeană au intrat în conflict în repetate rânduri pe chestiuni precum forma și viitorul UE, dar și pe probleme punctuale, de la derapajele democratice ale Budapestei până la politica pro-rusă a guvernului, prietenia premierului cu Vladimir Putin și apropierea sa de China.
Cert este că dintr-un eurofil, Orban a devenit un eurosceptic. Transformarea a fost ilustrată de ieșirea Fidesz din Partidul Popular European, principala grupare politică din UE.
Fidesz a ajuns în cele din urmă acum în grupul „Patrioți pentru Europa”, alături de partidul lui Marine Le Pen.
În schimb, Orban nu a renunțat la prietenia cu Putin nici după invazia declanșată de Moscova în Ucraina, a continuat să importe gaze naturale din Rusia și să susțină discursul liderului de la Kremlin, inclusiv la masa Consiliului European.
Ungaria a fost în mod frecvent criticată de Bruxelles pentru acțiunile sale împotriva statului de drept, a societății civile și a drepturilor minorităților, dar Orban și-a făcut din asta un motiv de mândrie.
În cele din urmă, Comisia Europeană a trecut la acțiuni mai concrete, suspendând parte din fondurile europene destinate Ungariei, din cauza unor presupuse acte de corupție legate de achizițiile publice, precum și a lipsei de control și transparență.
De la 1 ianuarie 2025, Ungaria a pierdut definitiv finanțări europene de aproximativ 1 miliard de euro. În total aproximativ 19 miliarde de euro rămân deocamdată blocate însă.
Fondurile UE ar putea rămâne blocate până la alegerile din 2026, niciuna dintre părţi nefiind dispusă să cedeze în ceea ce consideră a fi chestiuni fundamentale, inclusiv măsurile anti-corupţie, independenţa justiţiei şi tratamentul aplicat minorităţilor şi solicitanţilor de azil de către Ungaria.
„Oricine susține că românii trăiesc mai bine decât noi ar trebui să se mute acolo”
Analiștii spun că modelul economic al lui Orban și corupția care i-a favorizat pe oamenii de afaceri din jurul guvernului au avut un efect vizibil asupra țării, care a rămas în urma vecinilor din grupul Vișegrad.
Creșterea economică a fost inegală, inflația a mușcat puternic în ultimii ani, afectând puterea de cumpărare, salariile au rămas mici, medicii și profesorii sunt nemulțumiți și nu numai ei, sprijinul pentru Orban scăzând în sondajele de opinie.
Blocarea fondurilor UE a lovit Ungaria într-un moment în care guvernul său are foarte puţin spaţiu de manevră. Deficitul bugetar din acest an se ridică la peste 4,5% din PIB, ceea ce sporeşte tensiunile politice.
Economia Ungariei s-a contractat cu 0,7% în al treilea trimestru al anului trecut — a doua scădere consecutivă — aruncând economia în recesiune tehnică, pe fondul unei cereri slabe în sectoarele auto, electronic şi farmaceutic, care domină baza sa de producţie, potrivit ZF.ro.
Veștile neplăcute se adună.
Proporția companiilor germane care intenționează să majoreze investițiile în Ungaria a scăzut la cel mai scăzut nivel de când Orban a venit la putere în 2010, pe fondul cererii scăzute și al perspectivelor economice incerte, a declarat camera de afaceri germană, potrivit Reuters.
Sondajul său realizat pe 236 de companii germane din Ungaria a arătat că încrederea scăzută a mediului de afaceri indică o perspectivă economică slabă după doi ani de aproape stagnare, în contradicție cu speranțele lui Orban că economia ar putea crește cu 2,5% în acest an.
În ultimul deceniu, companiile germane au investit anual 2-3 miliarde de euro în Ungaria, potrivit sondajului, adăugând că aproape trei din patru companii intervievate au semnalat cererea slabă ca fiind un risc cheie pentru următoarele 12 luni.
Ungaria se confruntă, de asemenea, cu o hemoragie de oameni educați. În timp ce investițiile străine au creat, fără îndoială, locuri de muncă, acestea nu au oprit un exod semnificativ al creierelor, lucrătorii calificați emigrând în căutarea unor salarii mai mari și a unor condiții de viață mai bune.
Există, de asemenea, nemulțumiri din partea micilor întreprinzători, care nu sunt mulțumiți de modul în care guvernul Orbán a acordat prioritate investițiilor străine directe din partea marilor corporații globale, inclusiv giganților din industria auto, precum Audi, BMW și Mercedes-Benz, scrie site-ul Emerging Europe.
Anul trecut, Orban a fost nevoit să se apere de acuzațiile unor oficiali ai opoziției, care i-au spus că România a ajuns și a început să întreacă Ungaria la unii indicatori economici.
România a stat în urma Ungariei timp de decenii, dar în ultimii ani datele au arătat că țara noastră a recuperat decalajul în ceea ce privește produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor și puterea de cumpărare – și, potrivit Eurostat, a depășit Ungaria la unii indicatori ai PIB.
Orban nu a fost mulțumit de această afirmație. „Oricine susține că românii trăiesc mai bine decât noi ar trebui să se mute acolo”, a spus el.
„Am devenit a doua cea mai săracă și cea mai coruptă țară din UE. Ce realizare!”
În acest timp, Péter Magyar, un fost aliat al lui Orbán devenit adversar, al cărui partid, Tisza, a egalat sau chiar a depășit Fidesz în sondajele de opinie, așteaptă alegerile din 2026.
Una dintre marile sale teme este corupția din jurul guvernului Orban. Presa străină a scris și ea despre marea corupție din Ungaria, alimentată cu fonduri europene.
Le Monde a relatat anul trecut despre castelul și uriașul domeniu al familiei lui Orban din Felcsut, simbol al corupției din Ungaria.
„Această țară a primit de două ori mai mult decât a primit Germania după cel de-al Doilea Război Mondial în cadrul Planului Marshall, dar am devenit a doua cea mai săracă și cea mai coruptă țară din UE. Ce realizare!”, a spus Magyar anul trecut, la o discuție cu suporterii.
În ianuarie, SUA, sub adminisrația Biden, au impus sancțiuni împotriva unui aliat apropiat al lui Orban, șeful său de cabinet Antal Rogan, care controlează serviciile de informaţii şi de comunicaţii.
Acestea este acuzat că „a orchestrat scheme de corupţie pentru a controla sectoare strategice ale economiei maghiare şi a deturna veniturile către el şi către loialiştii partidului său politic”.
Sosirea administrației Trump a dus la ridicarea acestor sancțiuni.
„Magia” lui Viktor Orban
În cartea „Embedded Autocracy: Hungary in the European Union”, observă revista Foreign Policy, politologii maghiari Andras Bozoki și Zoltan Fleck au explicat că Ungaria lui Orban nu este o dictatură de modă veche, care a preluat puterea printr-o lovitură de stat sau care întemnițează figurile opoziției.
Ungaria, au spus ei, afișează toate semnele democrației, inclusiv alegeri regulate și monitorizate, o opoziție pluripartită și, până în prezent, un transfer pașnic al puterii.
În prezent, primari care nu fac parte din Fidesz conduc mai multe orașe, inclusiv Budapesta. Pentru majoritatea maghiarilor, aceasta este o dovadă suficientă că țara lor este o democrație, indiferent de diagnosticul politologilor.
Această realizare, au explicat cei doi autori, este „magia” lui Orban, care nu se bazează pe vrăji, ci mai degrabă pe folosirea nemiloasă a puterii.
În opinia celor doi politologi, geniul lui Orban a fost că a intuit exact vulnerabilitatea societății maghiare.
Țara, spun ei, nu a avut aproape nicio tradiție democratică înainte de 1989. După zdrobirea brutală de către sovietici a revoltei din 1956, atunci când ungurii au contestat regimul stalinist, ei au acceptat din nou regimul, spre deosebire de polonezi, care au luptat constant împotriva forțelor comuniste.
Aceste „atitudini adânc înrădăcinate” au continuat și în secolul XXI și au contribuit la capacitatea lui Orban de a consolida regimul autoritar, au explicat cei doi.
De ce își manifestă Simion simpania pentru Orban? „Explicația e simplă: electoratul maghiar din România”
Succesul lui Orban în rămânerea la putere a inspirat numeroși politicieni din întreaga lume – iar în lumea MAGA, a lui Donald Trump, Orban este o vedetă.
”Influencerii maghiari spuneau că singurul politician român compatibil cu Orban este Călin Georgescu”
Profesorul Cristian Pîrvulescu a amintit că George Simion și-a mai manifestat simpatia față de Orban într-un interviu acordat în presa maghiară în 2021, în speranța că va putea coopera cu premierul maghiar.
„Nu a reușit, la momentul respectiv, pentru că problema rămâne naționalismul pe care îl manifestă”, a observat profesorul, în discuția cu HotNews.
Referirea la Orban, a spus Pîrvulescu, vine pentru că premierul maghiar este simpatizat de o bună parte din electoratul de extremă-dreapta din România. „Cred că atunci când se referă la Orban, Simion se referă la acest conservatorism afișat de Orban care frizează fascismul”, a adăugat el.
Dar de ce face Simion asta într-un moment electoral? E simplu, a explicat profesorul.
„Deja după 24 noiembrie, influencerii maghiari spuneau că singurul politician român compatibil cu Orban este Călin Georgescu”, a spus Pîrvulescu.
El a subliniat că este vorba despre „încercarea de a prelua electoratul maghiar, care este electorat orbanist, și de a izola UDMR-ul de acest electorat, pentru că UDMR nu-și poate permite să intervină foarte mult în zona asta”.
„Deci, ca efect imediat este încercarea ori de a demobiliza electoratul maghiar, ori de a atrage votul maghiar. Ceea ce-i aberant pentru că naționalismul lui Simion este incompatibil cu interesele maghiarilor. Dar știți, când discutăm despre radicalism, extremă dreapta, rațiunea este ultimul lucru care contează”, a spus Pîrvulescu.
Profesorul a subliniat de asemenea că nu vede o relație bună posibilă între Orban și un eventual președinte Simion.
„Nu aș vedea-o. Dacă Orban ar fi vrut să aibă o relație cu Simion, s-ar fi afișat deja cu el. Pentru Orban este important totuși să asigure protecția drepturilor maghiarilor din România. Ca urmare, va fi mai degrabă o relație rece. Vedeți că nu fac parte nici măcar din același partid european”, a spus el.
INTERVIURILE HotNews.ro