„E uimitor să vezi că guvernul maghiar acționează ca un canal media sub controlul Kremlinului”. Alegerile din Ungaria, văzute din postul de radio lăsat fără licență de guvernul Orbán

„Aș spune că 95% din presa din Ungaria este controlată sau deținută de guvern”, afirmă într-un interviu pentru publicul HotNews Mihály Hardy, editor la Klubrádió, care în 2021 și-a pierdut licența, devenind un simbol al ceea ce criticii au denunțat ca fiind atacul guvernului Orbán asupra presei incomode din Ungaria.

În 2021, ultimul post de radio independent din Ungaria, Klubrádió, critic la adresa guvernului, a fost scos din emisie de instituția de reglementare, autoritățile invocând o serie de nereguli pentru a refuza reînnoirea licenței.

Klubrádió a continuat să emită online, iar după cinci ani, în februarie anul acesta, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că Ungaria a încălcat legislația UE atunci când a refuzat licența postului.

Autoritățile maghiare trebuie să se conformeze acum hotărârii – dar nu au făcut-o deocamdată, a explicat pentru publicul HotNews Mihály Hardy, editor la Klubrádió, fost redactor-șef adjunct al postului.

Cazul Klubrádió, care în urmă cu cinci ani a stârnit proteste de stradă și critici din partea Comisiei Europene, a devenit simbolic pentru ceea ce criticii au numit atacul guvernului Orbán asupra presei incomode – acuzație pe care executivul o respinge. 

După 16 ani cu Orbán, în pragul alegerilor din 12 aprilie, în Ungaria mai există încă o mână de instituții media independente, dar când este întrebat care este starea presei, Mihály Hardy are o poziție clară.

„Nu este absolut deloc liberă. Este controlată în totalitate de guvern sau de cercurile comerciale care sunt deținute de guvern sau foarte apropiate de acesta”, a spus el.

„Ungaria a încălcat libertatea de exprimare și de informare”

Problemele invocate de autoritatea de maghiară în 2021 țineau de depunerea cu întârziere a rapoartelor privind conținutul programelor. Klubrádió a admis aceste întârzieri, dar a observat că greșeli similare comise de alți radiodifuzori nu au dus la retragerea licențelor acestora.

În orice caz, hotărârea Curții de Justiție a UE din 26 februarie 2026 a fost clară: „Decizia de invalidare a licitației a fost disproporționată, la fel și excluderea automată a reînnoirii drepturilor de utilizare a frecvențelor”.

Autoritățile maghiare „au încălcat, de asemenea, libertatea de exprimare și de informare consacrată în Carta drepturilor fundamentale a UE”, a mai stabilit instanța UE.

Mihály Hardy a explicat pentru HotNews că problemele Klubrádió cu guvernul începuseră deja de ani buni, când publicitatea companiilor de stat, din care se finanța parțial postul de radio, a fost anulată.  

Ulterior, a spus el, „agenții de publicitate privați au înțeles mesajul și au încetat și ei să mai facă publicitate la Klubrádió.

Postul a continuat, bazându-se pe sprijinul ascultătorilor, dar în 2021 a venit momentul reînnoirii licenței de emisie.  

„Klubrádió avea o opțiune automată de reînnoire a licenței, iar guvernul sau autoritatea guvernamentală pentru mass-media a decis să anuleze utilizarea frecvenței de către Klubrádió.

„Totul a fost ilegal. Conform avizului Curții Europene. Și, desigur, și conform opiniei noastre”, a spus jurnalistul.

„95% din presa din Ungaria e controlată sau deținută de guvern”

Ungaria s-a prăbușit în ultimii ani în clasamentul libertății media, conform organizațiilor internaționale. 

Presa a fost una dintre primele ținte ale guvernului Fidesz, al premierului Orbán, după preluarea puterii în 2010.

Unul dintre primele proiecte de lege a fost unul menit să redeseneze sistemul de reglementare în mass-media, apoi guvernul a schimbat structura instituțiilor media publice, epurând criticii și numind doar loialiști.

În al doilea mandat, extinderea controlului asupra presei a fost foarte relevantă, a explicat într-un interviu pentru HotNews de anul trecut Róbert László, expert al think-tank-ului Political Capital. 

„Vorbim despre închiderea Népszabadság, care din 1956 era cel mai cunoscut și relevant ziar. Și la fel s-a întâmplat și cu alte portaluri de știri. Unele dintre ele au fost închise, altele au fost capturate, și pur și simplu au reproiectat politica editorială”, a spus László. 

„Guvernul a vrut să pună mâna pe toate mijloacele de informare în masă, ceea ce, apropo, a reușit destul de bine. Pentru că în acest moment, și așa stau lucrurile din 2018, aș spune că 95% din mijloacele mass-media din Ungaria sunt controlate, fie deținute de guvern”, a spus și Mihály Hardy. 

Jurnalistul a amintit de asemenea de crearea în 2018 a unui uriaș conglomerat media care a achiziționat toate ziarele locale.

„Iar acum guvernul controlează, cu excepția unui singur post de televiziune național, toate posturile de televiziune, toate ziarele importante”, a spus el.

„Persoanele mai în vârstă vor înțelege cum funcționa presa sub Nicolae Ceaușescu. Același lucru se aplică acum și Ungariei”

Mai este presa din Ungaria liberă?

„Nu mai este absolut deloc liberă. Este controlată în totalitate de guvern sau de cercurile comerciale care sunt deținute de guvern sau foarte apropiate de acesta”, a spus Mihály Hardy.

O afirmație respinsă de autorități, dar confirmată de alte surse. În 2025, Ungaria s-a clasat pe locul 68 în Indicele mondial al libertății presei, în scădere față de locul 23 ocupat în 2010, când Orbán a devenit prim-ministru pentru prima dată.

Mihály Hardy a afirmat de asemenea că jurnaliștii de la instituțiile controlate de guvern „sunt simpli propagandiști”.

„Poate că persoanele mai în vârstă din România vor înțelege cum funcționa presa sub Nicolae Ceaușescu, cum arăta propaganda guvernamentală. Același lucru se aplică acum și Ungariei”, a spus el.

„Este exact propaganda lui Putin”

Lucrurile, a spus el, au fost vizibile în campania electorală, când guvernul a acuzat o colaborare între Kiev, Bruxelles și opoziția maghiară care ar avea scopul de a-l înlătura pe Orbán de la guvernare.

Campania a fost tensionată. Săptămânile trecute, jurnalistul de investigații maghiar Szabolcs Panyi a fost acuzat că desfășurat acțiuni de spionaj în coordonare cu o altă țară, a anunțat joi Gergely Gulyás, șeful de cabinet al premierului Viktor Orbán.

Jurnalistul a publicat investigații ample în care detaliază operațiunile de influență rusă în Ungaria, precum și relația dintre Moscova și ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto.

Scandalul a izbucnit după ce presa a relatat că ministrul de externe Peter Szijjarto a efectuat de ani de zile apeluri telefonice regulate în timpul pauzelor de la reuniunile UE pentru a-l informa pe omologul său rus, Serghei Lavrov, cu „rapoarte în direct despre ceea ce s-a discutat”

În acest timp, „presa controlată a preluat exclusiv mesajele guvernului. Și, apropo, aceste mesaje, mai ales în ceea ce privește problema ucraineană, sunt pe deplin în concordanță cu poziția Moscovei”, a spus Mihály Hardy.

„Este exact propaganda lui Putin. Așadar, este uimitor să vezi că guvernul maghiar acționează de parcă ar fi un canal media rus aflat sub controlul total al Kremlinului”, a adăugat el. 

„Toți oamenii din opoziție sunt numiți agenți ucraineni. Este o nebunie totală”, a continuat jurnalistul.

„E nevoie de o schimbare completă a sistemului politic”

Péter Magyar, liderul partidului de opoziția Tisza, a promis să suspende activitatea mass-mediei de stat până când independența acesteia va putea fi restabilită, în cazul în care va ajunge la guvernare după alegerile de duminică. 

De ce ar fi însă nevoie pentru ca Ungaria să își construiască un sistem puternic media? 

„În primul rând, nu este vorba doar de o schimbare politică, ci va trebui să fie o schimbare completă a sistemului politic, la fel cum a fost în 1989-1990”, a spus Mihály Hardy în discuția cu HotNews.

El a insistat că Ungaria va avea nevoie de foarte mult timp și de un proces îndelungat pentru a reveni la valorile democratice normale speculând că, „dacă Ungaria ar solicita aderarea la Uniunea Europeană chiar acum, cu siguranță nu i s-ar permite să adere, deoarece pur și simplu nu mai îndeplinim standardele democratice”.

El a avertizat însă că „totul trebuie schimbat, de la serviciul public până la proprietatea asupra mass-media”.

Deocamdată, guvernul a ignorat decizia Curții de Justiție a UE: „Ei nu înțeleg sau nu vor să înțeleagă că hotărârile Curții Europene sunt obligatorii pentru toată lumea”.

Klubrádió continuă să emită pe internet. 

„Radioul nostru este încă foarte popular în rândul oamenilor, deoarece spunem adevărul, iar estimarea noastră este că cel puțin 200.000 de oameni ascultă zilnic, fie pentru o scurtă perioadă, fie poate de dimineața până seara, Klubrádió”, a asigurat Mihály Hardy.