Eginald Schlattner: Cultura minoritatii germane este in maini bune – o pastreaza tinerii romani

Imaginea bisericii goale din Rosia dupa exodul sasilor transilvaneni l-a inspirat pe Eginald Schlattner sa scrie romane, insa de la debutul sau literar incoace, salile in care sustine lecturi publice sunt arhipline… La serata literara care s-a desfasurat pe 10 noiembrie la Siegburg, sala s-a dovedit a fi neincapatoare, iar numerosii cititori au fost nevoiti sa se mute impreuna cu autorul in sala cea mai mare din muzeul orasului. In localitatea din apropiere de Bonn, s-a adunat un public foarte numeros si eterogen, de la sasi si romani stabiliti de mult in Germania pana la iubitori ai literaturii din Republica Federala, care auzisera de Eginald Schlattner si datorita numeroaselor articole consacrate autorului in presa germana.

Printre cititorii incantati de cartile preotului din Transilvania se numara si Klaus Hardung, directorul muzeului orasului Siegburg, care a declarat: „Literatura lui Schlattner m-a apropiat de Romania. Am citit recent romanul „Pianul in ceata” si am fost impresionat deja de la primele pagini de maiestria descrierii structurilor sociale, a mediului complex in care se desfasoara actiunea, dar mai ales de emotionanta poveste de dragoste si de autenticitatea acestei carti cu caracter autobiografic.”

Cu verva si elocventa sa impresionanta, scriitorul in varsta de 75 de ani a reusit sa familiarizeze si publicul mai putin avizat cu spatiul multicultural al Transilvaniei, tematizat in trilogia sa „Chipuri ascunse”. Schlattner a citit fragmente din cele trei romane cu caracter autobiografic, „Cocosul decapitat”, „Manusile rosii” si „Pianul in ceata”, lansate de prestigioasa editura vieneza Zsolnay, editura care a publicat deja operele lui Thomas Mann si Hermann Hesse.

Serata literara cu Eginald Schlattner a fost organizata in cadrul programului cultural intitulat „intalnire cu Romania la Siegburg”, care a debutat in septembrie si se va incheia in mai 2009, organizat de orasul Siegburg si de Consulatul General al Romaniei de la Bonn.

• „Convietuirea etniilor in Romania: Un model pentru Europa”

In cadrul discutiei cu publicul, cunoscutul reprezentant al minoritatii germane din Transilvania a explicat ca Romania aduce o contributie deosebita la Uniunea Europeana:

„In primul rand, prin modelul acesta al convietuirii etniilor: poti sa-ti traiesti identitatea ta, de la limba materna pana la cultura specifica, ne-romaneasca, fiind totusi cetatean roman si traind in Romania. Celalalt aspect, la fel de important, este spiritualitatea ortodoxa: prezenta fireasca a lui Dumnezeu in viata romanilor, increderea in El. Eu traiesc acum aceasta dimensiune ortodoxa, petrecand sarbatorile si praznicele mari in manastirile ortodoxe.”

Schlattner considera ca aceasta coexistenta pasnica a minoritatilor in Romania poate fi un model pentru intreaga Europa, explicand:

„Am ajuns la aceasta concluzie prin insasi biografia mea. Am 75 de ani, m-am nascut inca sub rege, in 1933, si am trait toate fracturile si catastrofele istoriei in Ardeal si in Romania putand sa-mi pastrez identitatea. Cand m-a vizitat ministrul german de interne Otto Schily la Rosia si i-am daruit cele trei romane, cele trei biografii romantate, i-am explicat ca activitatea mea de scriitor se datoreaza patriei mele Romania, in care nu mi s-a interzis niciodata limba materna. Din contra, prin scoli si prin toate institutiile legate de limba mea materna germana, eu am avut ocazia sa o cultiv.”

Preotul luteran a inceput sa scrie romane in germana sa materna dupa ce si-a gasit biserica goala in Ajunul Craciunului din 1990, in urma plecarii celor mai multi sasi transilvaneni in Republica Federala. In prezent, au mai ramas doar cinci etnici germani la Rosia – toti in varsta de peste 60 de ani. Cu toate acestea, cultura germana are un viitor in Romania, considera Schlattner:

„Cultura germana cu o traditie de peste 850 de ani in Ardeal este in maini foarte bune: in mainile tinerilor romani care au frecventat scolile germane si reusesc prin limba sa aprofundeze si sa pastreze si alte aspecte ale culturii minoritatii noastre.”

Acest fenomen se reflecta chiar si in domeniul literar: de pilda, un grup de tineri scriitori, majoritatea de origine romana, care au absolvit liceul german „Nikolaus Lenau” din Timisoara, sunt activi in cercul literar „Die Stafette” si publica in limba germana…