Embargou pe țițeiul rusesc. Șeful diplomației ungare acuză Bruxellesul că orchestrează blocada impusă de Kiev

Bruxellesul nu poate accepta faptul că Ungaria nu cedează, în ciuda tuturor presiunilor, a afirmat sâmbătă Peter Szijjarto, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, el fiind de părere că decizia de la Kiev de a nu permite livrările de ţiţei ale companiei Lukoil către Ungaria şi Slovacia a fost coordonată de la Bruxelles, informează agenția ungară de presă MTI.

Șeful diplomației de la Budapesta a adăugat că această măsură afectează o treime din importurile de ţiţei ale Ungariei şi 40-45% din importurile Slovaciei, ceea ce reprezintă un risc semnificativ pentru securitatea aprovizionării cu energie, scrie News.ro.

Acestui embargou i s-a adăugat oferta Croaţiei pentru transportul prin Adriatică, astfel încât ţara din Balcani – profitând de situaţie – a majorat de mai multe ori taxa de tranzit şi este dispusă să încheie doar contracte pe termen scurt, a explicat Peter Szijjarto.

Ministrul a subliniat că Ungariei nu trebuie să i se dicteze de la Bruxelles sau din Zagreb pe ce rute să achiziţioneaze resursele energetice, deoarece nici Budapesta nu dictează altora.

În timp ce termenul de solidaritate este cel mai folosit cuvânt în discursul politic european – a adăugat șeful diplomației ungare -, acum, o țară candidată la aderare încearcă să pună în dificultate două state membre ale UE, în timp ce un al treilea (Croația) profită de pe urma acestei situaţii şi „Bruxellesul nu reacţionează deloc”.

Vorbind despre țara devastată de război, ministrul ungar a afirmat că orice critică legată de atitudinea corectă faţă de ucraineni trebuie respinsă atunci când, în ciuda embargoului de ţiţei şi „a suprimării drepturilor minorităţii maghiare din Ucraina Subcarpatică”, Ucraina primeşte din Ungaria 42% din necesarul său de energie electrică, iar Ungaria a primit peste 1,3 milioane de refugiaţi şi aproximativ 1.500 de instituţii sunt frecventate de copiii refugiaţilor.

Peter Szijjarto a adăugat că, atâta timp cât această situaţie persistă, nu poate fi vorba de plata a miliarde de euro în Instrumentul european pentru pace.

„Este mai degrabă tragic decât amuzant că se numeşte astfel” – a mai spus el, pentru că din acest fond „statele membre ale UE, care furnizează armament Ucrainei, îşi pot recupera o parte din costul acţiunilor lor eroice din banii contribuabililor”.

Potrivit lui Szijjarto, în ultimii doi ani şi jumătate, aliaţii occidentali au „cărat” arme în Ucraina în valoare de sute de miliarde de euro, însă Kievul nu a obţinut succese pe linia frontului, „iar ruşii avansează zi de zi”.

„Cred că, fiind printre puţinii din Europa care pot vorbi cu toată lumea, sarcina noastră este să ajutăm la redeschiderea canalelor diplomatice şi la reluarea dialogului”, a mai declarat șeful diplomației ungare.

„Condiția” numită Donald Trump

Ministrul a mai afirmat că îşi doreşte o relaţie bună între Ungaria şi America, „dar acest lucru are în mod evident o condiţie personală de cealaltă parte a oceanului, iar această condiţie personală se numeşte Donald Trump”.

Dacă Donald Trump câştigă alegerile prezidenţiale din SUA, relaţiile dintre Ungaria şi America ar putea ajunge din nou la un punct culminant, a susținut el.

Dacă democraţii continuă, „nu ne putem aştepta la prea multe lucruri bune”, nu doar în ceea ce priveşte relaţiile dintre Ungaria şi America, „ci şi în ceea ce priveşte pacea sau războiul”, a mai spus ministrul.

Peter Szijjarto consideră că cel mai mare succes al politicii externe ungare este că „în afara bulei transatlantice”, Ungaria este „identificată peste tot cu raţionalitatea, bunul simţ, respectul reciproc şi abordarea raţională”, iar ungurii sunt „priviţi favorabil în lume”.