Epidemiolog: „Atenție la insecte și bolile ce pot fi luate din piscine”. Cele mai grave probleme de sănătate ale copiilor vara și măsurile care trebuie luate

Vacanțele de vară nu sunt doar despre joacă, relaxare și multă înghețată. Departe de școală și de teme, cei mici petrec multe ore pe zi în soare, de unde și pericolul deshidratării, arsurilor și înțepăturile de insecte. Nu sunt singurele neplăceri de care cei mici trebuie feriți. Bazinele cu apă nu tocmai curată pot fi și ele surse de îmbolnăvire. Ce sfaturi au medicii pentru astfel de situații și care sunt măsurile care trebuie luate.

Pe timpul verii, copiii sunt mai expuși riscului de a contracta boli și infecții pentru că bacteriile se dezvoltă la căldură și în mediul umed. 

Bazinele cu apă sunt foarte atrăgătoare, mai ales când afară temperaturile sunt tot mai înalte. Iar celor mici le place să se bălăcească. Dacă apa din bazine nu este foarte curată, riscul de enteroviroze răspândite prin contaminarea cu materii fecale din apă este maxim. Dar aceasta nu este singura sursă de enteroviroze. Ele pot infecta, de asemenea, băuturile și alimentele, dar pot fi transmise și de o persoană infectată.

O problemă majoră, pe perioada verii

„Una dintre problemele majore pe perioada verii în special sunt enterovirozele. Ele sunt cauzate de enterovirusuri. Dintre ele fac parte și virusurile poliomielitice. Cele non-poliomielitice sunt în jur de 70, dintre care 12 generează boală la om, inclusiv la copil”, explică prof.dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.

Simptomatologia este foarte variată. „Începând de la simpla febră care poate dura trei zile, după care febra se remite și atât. Și rămâne doar prezumția că a fost vorba despre o enteroviroză. Febra poate să fie și în «cocoașă de cămilă», mai spune medicul.

Adică, o creștere febrilă, urmată de o scădere și apoi, din nou, creștere febrilă – însoțită și de simptome de toate felurile. „Pentru că aceste enterovirusuri pot afecta un număr important de organe și sisteme ale organismului. În general, când vorbim de enterovirusuri ne gândim la afectarea digestivă. Dar nu este numai ea, în mod obligatoriu.”

Se poate întâmpla, ca pe lângă afectarea digestivă, să existe și una respiratorie: „Depinde de statusul imun al persoanei respective și de cum răspunde organismul la agresiunea virală”, punctează profesorul. 

Prevenția se face cu apă și săpun

Împotriva enterovisururilor – cu excepția celor care produc poliomielită – nu există vaccinare, însă măsurile de prevenție sunt relativ simple, atrage atenția prof. Popovici: „Se rezumă la spălatul pe mâini cu apă și săpun, în mod regulat, pentru a reduce riscul de transmitere a enterovirusurilor prin contact direct sau indirect, evitarea contactului cu persoanele bolnave de enteroviroză și evitarea consumului de alimente și băuturi care pot fi contaminate. Aceste trei măsuri pot ține enterovirusurile la distanță.”

Specialistul recomandă părinților să-i ferească pe cei mici de contactul cu persoanele infectate cu enteroviroze: „De asemenea, este foarte importantă igiena mâinilor după ce schimbă scutecele copiilor. Sunt măsuri simple, dar care, luate, pot evita lucruri care nu sunt dorite de nimeni.

Neîngrijirea piscinelor pot fi și o sursă de boli de piele. Infecțiile microbiene – declanșate de stafilococi patogeni lăsați în apă de pe pielea persoanelor bolnave – găsesc în mediul cald și umed condiții prielnice de dezvoltare. Rezultatul poate fi cuantificat în micoze și ciuperci, dar și în furuncule și alte afecțiuni purulente ale pielii.

Tot în urma îmbăierii în apa din bazine persoanele alergene, dar mai ales copii, pot dezvolta alergii la substanțele folosite pentru dezinfecția apei. Alergiile de acest fel se manifestă prin apariția de mici pete roșii însoțite de mâncărimi intense.

Albine, viespi și păianjeni

Vara este și vremea insectelor, iar zonele cu multă verdeață atrag țânțarii, albinele, viespile și alte insecte. În cazul înțepăturilor de albine și de viespi, punctează prof.dr. Emilian Popovici, avem un set de măsuri pe care trebuie să le aplicăm. Alt set, vizează mușcătura de păianjen. Și alt set în cazul în care agresiunea vine de la căpușe sau țânțari. „Înțepăturile de albină și de viespe sunt cele mai importante. Diferența ar fi că atunci când înțeapă, acul rămâne la locul înțepăturii, pentru că are un fel de cârlig care-l împiedică să mai iasă. Și în general, albina moare după ce înțeapă. Viespea însă poate înțepa în serie. Vezi diferența de venin care i-a rămas după numărul de înțepături. Următoarele, după prima, sunt din ce în ce mai reduse ca semne locale. Deci, aceasta este diferența dacă nu suntem siguri ce ne-a înțepat: o viespe sau o albină”, explică medicul epidemiolog.

Ca măsuri generale, adaugă acesta, prima ar fi de spălare a locului afectat cu apă și săpun, indică universitarul: „De două-trei ori pe zi, până la vindecare. Practic, se ține locul igienizat, curat. Se recomandă aplicarea locală, cât mai repede, de comprese reci, dacă avem, cu gheață, în funcție de evoluția problemei. Dacă vedem că, după prima aplicare, lucrurile se remit, nu mai e necesară a doua sau a treia aplicare. Pentru durere se poate administra Paracetamol sau Ibuprofen. Pot apărea și senzații de mâncărime care pot fi foarte deranjante și se pot administra antihistaminice orale, dar, doar la recomandarea medicului. Pruritul poate fi mai intens noaptea sau la atingerea cu hăinuțele. Aici e nevoie de consultul medicului care să verifice starea locului în care copilul a fost înțepat și să prezinte o schemă terapeutică eficientă.”

Șoc anafilactic de la anumiți paianjeni!

Mai contează și locul unde s-a produs înțepătura, subliniază medicul: „Pentru că sunt locuri de mare sensibilitate cum sunt gura, ochii, fața. În aceste cazuri, trebuie apelat serviciul de urgență. La fel, în cazul în care apar semne severe – precum respirația șuierătoare, greoaie, de apăsare la nivelul pieptului, gâtului, se umflă buzele, limba sau fața, apar amețelile – putem fi în fața unui posibil șoc anafilactic și atunci apelarea la 112 nu trebuie să întârzie.”

Atenție mare și la mușcătura de paianjeni! „În general, dacă părintele are confirmarea vizuală sau copilul îi relatează – și relatarea este de încredere – că l-a mușcat un păianjen, atunci este bine să se adreseze medicului. Pentru că lucrurile pot fi foarte complexe și chiar periculoase. Pentru că sunt specii de păianjeni – cum este, de exemplu, văduva neagră – care pot genera mușcături cu risc vital. Sau, oricum, cu probleme de sănătate serioase.”

„Pe căpușă nu pui spirt”

În privința mușcăturii de căpușă, foarte important este ca, în momentul reperării ei, să se încerce extragerea ei, punctează medicul: „Nu pui pe ea spirt sau alte lucruri, pentru că, în momentul în care pui pe ea ceva ce o deranjează, ea varsă. Și varsă în plagă, adică acolo unde a penetrat pielea. Deci, nu facem așa ceva sub nicio formă. Dacă avem la îndemână o pensetă, prindem capătul care se vede al căpușei și se întoarce ușor, în sensul invers al acelor de ceasornic. Și iese ca un șurubel. După ce am extras căpușa, trecem la dezinfectarea locului cu alcool dacă avem la dispoziție. Este singura metodă indicată.”

Insolație și arsuri solare

Expunerea intensă la soarele verii îi pot pune pe cei mici în situația de a face insolație.

Copilul cu insolație este foarte fierbinte la atingere, are limba uscată, este dezorientat și iritat. În cazuri extreme, insolația poate duce la stare de inconștiență. Cea mai simplă metodă de a preveni insolația este de a-i ține pe copii la umbră și de a-i hidrata corespunzător.

Arsurile solare sunt, la rândul lor, un risc pentru copiii care se joacă ore întregi când afară e cald. Expunerea excesivă provoacă înroșirea pielii, inflamație și, în cazuri severe, vezicule urmate de descuamare. Pentru a evita arsurile solare, medicii recomandă aplicarea cremelor de protecție solară și reaplicarea lor frecventă, precum și evitarea expunerii între orele 11.00 și 16.00, când temperaturile sunt extrem de crescute.

Toate aceste riscuri nu înseamnă că trebuie să-i ținem pe cei mici încuiați în casă. Ci doar să avem grijă să fie bine hidratați cu apă, mai ales – preferabil fiartă- și sucuri făcute în casă, să poarte hainuțe cu mâneci lungi și pantaloni, de asemenea, lungi, din materiale ușoare și naturale, atunci când ieșim cu ei la iarbă verde și există riscul să fie mușcați de căpușe.

De asemenea, verificăm calitatea apei din locurile de îmbăiere și nu le cumpărăm produse alimentare a căror calitate și proveniență este dubioasă, oricât de apetisante ar fi.

„Arsurile solare repetate la vârsta copilăriei cresc riscul de melanom”

Prof. dr. Emilian Popovici le oferă părinților un sfat legat de expunerea la soare: „15 minute de expunere la soare asigură pentru un copil necesarul zilnic de vitamina D! Și nici aceste 15 minute nu trebuie să reprezinte o expunere într-o singură repriză. Fiindcă arsurile solare – datorită intensității actuale a radiației solare – pot să apară pe pielea copilului chiar și în cazul unei expuneri care trece cu puțin peste 15 minute!”
Copilul ar trebui îmbrăcat ușor, în culori deschise și țesături naturale și să poarte pălărie. „Părinții să învețe copilul ca ori de câte ori are prilejul să stea la umbră, să îl învețe să poarte ochelari de soare, în cazul expunerii prelungite, și să folosească loțiuni protective!”
Arsurile solare repetate la vârsta copilăriei, adaugă medicul, pot predispune, mai târziu, la o incidență mai crescută a melanomului malign!