Europa nu mai e la fel. Nu mai e Europa pe care o cunoșteam cu toții, un continent unde domnea pacea

Suntem în a cincea zi de când Europa nu mai e la fel. Nu mai e Europa pe care o cunoșteam cu toții, un continent unde domnea pacea, cel mai important bun câștigat de Uniunea Europeană.

Ucraina a fost atacată în dimineața zilei de joi, 24 februarie, iar arhitectura de securitate în Europa s-a schimbat fundamental. Deși în prima fază liderii UE au părut că sunt la fel de șocați ca noi toți, au reacționat în cele din urmă cu sancțiuni ferme precum și cu măsuri istorice, fără precedent. Analizăm în acest articol ce măsuri a luat Uniunea Europeană, dar mai ales ce înseamnă agresiunea Federației Ruse în Ucraina pentru viitorul Uniunii Europene și al nostru, al tuturor.

Ucraina se află în a cincea zi de rezistență absolut eroică în fața unui inamic cu mult mai bine înzestrat militar decât e armata ucraineană. Asta este într-o anumită măsură și prima lecție pentru toți cei care privim ce se întâmplă la Kiev, Harkov, Hostomel sau Insula Șerpilor. E necesar în primul rând să ai voința de a lupta pentru țara ta care îți oferă puterea de a rezista în fața unui inamic care pare copleșitor. Atunci le vei permite aliaților tăi să se mobilizeze pentru a te salva.

Rezistența admirabilă a armatei și cetățenilor din Ucraina a permis Uniunii Europene și Statelor Unite ale Americii să prezinte o serie de sancțiuni care lovesc deja extrem de puternic în economia Rusiei. Dar a fost nevoie de timp pentru ca Uniunea Europeană și Statele Unite să ia aceste decizii fără precedent. În prima fază, părea că liderii occidentali au fost prinși pe picior greșit de magnitudinea invaziei rusești, iar pachetul de sancțiuni pregătit inițial era total inadecvat. Sub presiunea societății civile europene, care s-a coalizat la unison în fața amenințării venite de la Kremlin, Uniunea Europeană și Statele Unite au luat unele măsuri extrem de dure, măsuri care au trimis deja rubla rusească la un minim istoric și promit să paralizeze economia rusească. Aceasta este o altă lecție a ultimelor zile. În timp ce la Moscova și Sankt Petersburg oamenii din societatea civilă, care nu sunt de acord și protestează împotriva deciziilor luate la Kremlin, sunt arestați și reduși la tăcere cu miile, în Uniunea Europeană există flexibilitatea de a recunoaște greșeli și de a repara decizii. Este în fond diferența dintre dictatură și democrație.

Dar despre ce sancțiuni și decizii vorbim? Ce a făcut Uniunea Europeană până acum în acest conflict?

În primul rând, în ultimele 2 zile a decis, în tandem cu Statele Unite, dar și cu alte state aliate, sancțiuni economice fără precedent. Decuplarea unor bănci importante din Rusia de la sistemul SWIFT este una dintre aceste acțiuni. Însă aceasta a fost completată de înghețarea activelor Băncii Centrale a Rusiei, ce va pune sistemul financiar rusesc într-o gravă problemă, aruncând rubla în irelevanță.

SWIFT este o tehnologie de mesagerie între bănci care asigură transferul sigur și rapid al fondurilor dinspre o parte spre cealaltă. Este o formă de a garanta că banii ajung unde trebuie. Probabil mulți dintre noi ne-am întâlnit cu acest sistem, atunci când am transferat sau primit bani din străinătate prin bancă. A fost nevoie să dăm pe lângă IBAN-ul nostru și codul SWIFT al băncii folosite de noi. Ei bine, de ieri un număr de bănci foarte importante din Rusia, printre care Sberbank și VTB, cele mai mari, nu mai au acest cod valid, iar transferurile dintre aceste bănci și conturi din străinătate nu se mai pot realiza.

Ce înseamnă acest lucru pentru economia Rusiei?

Un mare număr de tranzacții, mai ales în domeniul energiei, vor fi imposibil de făcut sau vor dura foarte mult, având nevoie de opțiuni alternative, care pot fi alte sisteme de tip SWIFT (deja puse pe picioare de Rusia, în anticiparea unor astfel de sancțiuni) sau chiar trecerea la transferuri pe hârtie, foarte greoaie și costisitoare, mai ales din perspectiva timpului. Iar în acest moment, Rusia exact de timp are nevoie pentru a contracara cealaltă sancțiune foarte dură din domeniul financiar, și anume înghețarea activelor în dolari și euro ai Băncii Centrale a Rusiei.

Banca Centrală a Rusiei deține rezerve valutare uriașe, de nu mai puțin de 640 miliarde de dolari. Dar în afară de o cantitate însemnată de aur, aflat în depozitele Băncii (aproximativ 2300 de tone) marea majoritate a rezervelor băncii sunt în euro și în dolari. Dar acestea nu există efectiv în controlul Băncii Centrale a Rusiei, ci sunt sub controlul Băncilor Centrale din vest, respectiv Rezerva Federală din Statele Unite și Banca Centrală Europeană. Aceste rezerve sunt practic datorii ale Băncilor Centrale vestice către Banca Centrală a Rusiei.

Prin decizia de a îngheța aceste rezerve, Statele Unite și Uniunea Europeană nu mai permit Rusiei să folosească aceste rezerve pentru a garanta depozitele în dolari sau euro ale cetățenilor sau companiilor din Rusia. Ceea ce ar putea duce la panică bancară, mai ales în contextul deprecierii accentuate a rublei. Doar în această dimineață rubla a pierdut 28% din valoare și e în pericol să piardă și mai mult.

Acestor două sancțiuni li se adaugă și altele în domeniul economic, printre care înghețarea activelor oligarhilor ruși și embargo pentru o serie de exporturi spre Rusia – printre care componente electronice de ultimă generație și semiconductoare. Cumulat, aceste sancțiuni pot îngenunchea economia Rusiei în timp record și pot produce o subdezvoltare cronică a întregului stat pe termen mediu și lung.

Pe lângă sancțiunile economice, Uniunea Europeană a luat ieri o altă decizie istorică, anume înarmarea Ucrainei din fondurile Uniunii. Până acum, Ucraina a primit arme și ajutor militar doar din partea Statelor Membre (este de notat și decizia istorică a Germaniei de a oferi sprijin militar letal într-o zonă de conflict, acest lucru nu s-a întâmplat după cel De-al Doilea Război Mondial). Dar aseară, Uniunea Europeană a decis să ofere sprijin pentru înarmarea Ucrainei în valoare de 450 de milioane de euro, prin Facilitatea pentru Pace, un nou instrument creat în cadrul Politicii comune de apărare și securitate.

O altă decizie fără precedent a fost și interzicerea aparatelor de propagandă ale Federației Ruse în Europa, Sputnik și Russia Today, precum și interzicerea spațiului aerian european pentru avioanele înmatriculate în Rusia.

Pe lângă măsurile din domeniul economic, militar și politic, Uniunea Europeană se pregătește să primească un influx major de refugiați dinspre Ucraina. În acest sens e posibil ca Mecanismul de Relocare a Refugiaților, un mecanism încă nefolosit până acum.

Sunt măsuri fără precedent, pentru că discutăm despre o situație pe care Europa nu a mai întâlnit-o de la al Doilea Război Mondial. Războiul pe scară largă dintre două state de pe continentul european pune o serie de întrebări privind securitatea în Europa pe termen mediu și lung, precum și măsurile necesare pentru a readuce stabilitatea pe un continent care a cunoscut o perioadă îndelungată de relativă pace.

În fapt, agresiunea Rusiei asupra Ucrainei ar putea deschide aproape oficial un nou război rece pe continentul european. Europa va căuta să se desprindă cât mai rapid de o Rusie care până de curând furniza o mare parte din resursele energetice pe care se bazează o mare parte din economiile noastre. Europa va căuta să își asigure cât mai rapid o umbrelă de securitate și mai puternică decât are în acest moment.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

Europa nu mai e la fel. Nu mai e Europa pe care o cunoșteam cu toții, un continent unde domnea pacea

Dar despre ce sancțiuni și decizii vorbim? Ce a făcut Uniunea Europeană până acum în acest conflict?

Ce înseamnă acest lucru pentru economia Rusiei?

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”