Ev. Zilei: Economie de piata second-hand

Raportul de tara dat publicitatii de Comisia Europeana este mai critic decit cel de anul trecut in privinta criteriilor politice: justitie independenta, presa libera, drepturile omului si, in general, tot ceea ce se intelege prin statul de drept.

Documentul afirma ca Romania indeplineste creiteriile politice necesare pentru intrarea in Uniunea Europeana, precizind in acelasi timp ca nu s-au facut eforturi pentru stirpirea marii coruptii, ca exista in continuare presiuni asupra justitiei, iar libertatea presei este subordonata intereselor economice.

Potrivit Raportului Uniunii Europene, Romania continua sa indeplineasca criteriul politic, “consolidind-si si stabilizindu-si serios institutiile care garanteaza democratia, suprematia legii, drepturile omului si respectarea drepturilor minoritatilor”.

Aceasta concluzie din Raportul de tara al Comisiei Europene, precum si unele formulari apreciative referitoare la progresele din ultima perioada sint puse de analistii politici atit pe seama tranzitiei din interiorul UE, cit si pe seama lobby-ului intens facut de cabinetul Nastase la Bruxelles.

Documentul UE consemneaza faptul ca situatia politica este stabila in Romania, dar subliniaza folosirea in exces a ordonantelor de urgenta emise de cabinetul Nastase prin care “limiteaza pozitia parlamentului in procesul legislativ”.

In acelasi timp, Comisia Europeana isi exprima ingrijorarea cu privire la fenomenul migratiei politice, mai ales cel din rindul primarilor: “La alegerile locale din 2000, 30 la suta din primari apartineau partidului de guvernamint. Pina la sfirsitul anului 2003, peste 65 la suta din primari faceau parte din acest partid”.

Raportul Comisiei Europene nu amendeaza explicit puterea pentru blocarea legii antimigratie, dar mentioneaza ca “multe rapoarte independente au observat corelatia dintre migratia primarilor si alocarea fondurilor nationale si comunitare”.

Judecator “fara experienta” in fruntea justitiei

Raportul UE apreciaza progresul facut de Romania prin adoptarea celor trei legi privind asigurarea independentei justitiei.

Renate Weber, expert in probleme juridice si presedinte al Fundatiei pentru o Societate Deschisa, observa: “Cine se uita din afara cu buna credinta mai ales la titlurile unor legi poate sa creada ca se afla in fata unei reforme autoentice, dar noi, care sintem aici, stim ca exista destule semnale ca in sistemul judiciar nu s-au facut schimbari majore”.

Numirea favoritului presedintelui Iliescu in fruntea justitiei autohtone este taxata explicit in documetnul UE: “In iulie 2004, un candidat care nu avea experienta practica de judecator, dar care lucrase multi ani pe post de consilier politic la nivel inalt a fost numit presedintele Curtii Supreme”.

Renate Weber crede ca “e foarte grav pentru Romania sa existe o mentiune expresa cu privire la felul in care sint numiti magistratii, judecatorii la ce mai inalta Curte din tara” si declara: “Cineva ar trebui sa fie responsabil si sa-si asume numirea lui Nicolae Popa in fruntea Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.

In plus, presedintele Fundatiei pentru o Societate Deschisa aduce in discutie chestiuni de data recenta care nu au avut timp sa fie analizate de expertii europeni: “Acest raport nu a avut cum sa ia in considerare ultima ordonanta de urgenta promovata acum o saptamina, prin care procurorii ierarhic superiori au voie sa faca ce vor ei in dosarele celor care le sint subordonati din acelasi

Parchet sau din Parchetele subordonate, deci se asigura un control care va capata o conotatie politica sau de acoperire, si nu de rezolvare a unor cazuri de coruptie”.

Documentul Comisiei argumenteaza intr-un fel temerea respectiva printr-un sondaj oficial facut anul acesta din care rezulta ca “majoritatea judecatorilor au fost supusi unor presiuni politice in exercitarea functiei”. Expertii europeni noteaza insa si faptul ca “este o practica obisnuita ca executivul sa propuna persoane pentru pozitiile importante din magistratura”.

Lupta impotriva coruptiei, blocata “in sinul institutiilor care trebuie sa combata coruptia”

“Coruptia ramine o problema serioasa si raspindita, care afecteaza aproape toate sectoarele societatii”, se arata in Raportul Comisiei Europene.

Valerian Stan, expert la Institutul pentru Politici Publice, avertizeaza ca absenta vointei politice in rezolvarea problemei coruptiei ar putea duce la aminarea primirii Romaniei in UE: “Actuala situatie nu este batuta in cuie, iar in Parlamentul European sint tot mai multe voci care cer obligarea Romaniei, Bulgariei la respectarea cit mai stricta a criteriilor cerute de UE, deci nu exclud

ca Romania sa riste foarte mult atunci cind nu vrea sa elimine marile cazuri de coruptie, iar termenul de primire a tarii in comunitatea europeana sa fie aminat”. Expertii europeni arata in Raportul de tara din acest an ca “perceptia nivelului de coruptie nu s-a modificat, iar numarul cazurilor judecate cu succes ramine scazut, in special pentru coruptia la nivel inalt.

Lupta impotriva coruptiei este impiedicata de probleme de integritate chiar in sinul institutiilor care trebuie sa aplice legea si sa combata coruptia”.

Eradicarea coruptiei la nivel inalt pare a fi insa marea problema a cabinetului Nastase mentionata in Raportul de tara: “In pofida suspendarii din functiile de partid a mai multor politicieni regionali si locali de frunte, nici unul dintre aceste cazuri nu a dus deocamdata la sanctiuni legale.

De la infiintarea PNA, investigatiile sale au dus la 86 de pedepse cu inchisoarea, dar putine dintre ele pot fi considerate cazuri de coruptie la nivel inalt”. Raportul arata ca: “PNA trebuie sa se concentreze asupra misiunii sale principale, care e coruptia la nivel inalt, in loc sa se ocupe de un numar mare de cazuri de coruptie marunta.

Obligatia PNA de a raporta in fata parlamentului a fost inlaturata in mai 2004, in urma insistentelor sefului PNA ca acest lucru i-ar garanta independenta politica. Decizie limiteaza insa transparenta PNA si raspunderea sa in fata opiniei publice si a parlamentului”.

“Functia publica influenteaza politica editoriala”

Raportul de tara privind Romania atentioneaza asupra slabiciunilor presei autohtone si a insecuritatii jurnalistilor de investigatie: “Multe trusturi de presa nu sint viabile din punct de vedere economic, si existenta lor poate depinde de sprijinul unor cercuri politice sau de afaceri”, iar “in ultimul an a crescut numarul agresiunilor grave asupra jurnalistilor.

Ziaristii de investigatie pentru ziarele locale au devenit o tinta predilecta. Aceasta tendinta e ingrijoratoare si, pina acum, anchetele au avut rezultate limitate”. Documentul UE precizeaza, de asemenea, ca “relatarile jurnalistilor pot fi adesea influentate de aspecte financiare, ducind la autocenzura”.

Vina pentru aceasta autocenzura invocata de expertii de la Bruxelles o poarta statul care “a tolerat acumularea unor datorii mari neplatite de catre multe trusturi de presa, inclusiv majoritatea televiziunilor private.

Aceasta situatie ar putea compromite independenta editoriala si studii de monitorizare au observat ca buletinele TV sint mult mai putin critice fata de guvern decit presa scrisa”.

Documentul dat publicitatii ieri de catre Comisia Europeana noteaza existenta “unor relatari credibile potrivit carora oficiali locali folosesc functia publica pentru a influenta politica editoriala a presei locale, prin acordarea selectiva a contractelor de publicitate. Un recent raport independent sugereaza ca aceeasi politica este dusa la nivel national”.

Renate Weber, presedintele Fundatiei pentru o Societate Deschisa: „Un raport soft”

“UE este intr-o perioada de acomodare cu membrii care au intrat anul acesta in Uniune, apoi e un moment de tranzitie la propriu pentru ca in aceasta perioada s-au schimbat si Parlamentul European, si Comisia, fiind o perioada mai ingaduitoare. O alta explicatie a Raportului soft prezentat de UE se poate gasi in lobby-ul intens facut de guvernul roman la Bruxelles.

In ultimele zile, Romania a trimis patru-cinci ministri la Bruxelles pentru a sta pe capul europenilor. Sint convinsa ca s-a “negociat” limbajul multor pasaje din raport.

In plus, cei care lucreaza la raport nu traiesc in Romania si nu simt apasarea pe care o populatia din Romania o resimte in ce priveste controlul excesiv care exista din partea guvernului in toate sectoarele, cind se uita la o presa din care, de cele mai multe ori, nu se inteleg decit trimbitele laudative.

Noi sintem cei care ne confruntam zilnic cu coruptia mica si mare, noi sintem cei care pina la urma platim pretul unei justitii care nu are un fundament modern si european, in asa fel incit sa fie perceputa de oameni ca facind dreptate. Toti acesti factori concura la un raport soft”.

Romania, monitorizata in urmatorii doi ani

Romania si Bulgaria vor fi monitorizate de Comisia Europeana in perioada care a ramas pina la aderare, 1 ianuarie 2007, a declarat potrivit AFP, Gunter Verheugen, comisarul european pentru extindere. In acest fel Bruxelles-ul vrea sa se asigure ca ca cele doua tari isi indeplinesc angajamentele asumate in vederea aderarii.

Daca se constata ca Romania sau Bulgaria derapeaza de la principiile si standardele europene intrarea in Europa va fi aminata, potrivit lui Veruheugen: “In cazul in care in aceasta perioada de doi ani de zile se va considera ca una dintre aceste tari sau chiar amindoua nu indeplinesc conditiile cerute, exista o clauza de siguranta potrivit careia procesul de aderare poate fi aminat cu un

an”.

Incheierea negocierilor in 2004, sub semnul intrebarii

Adrian Nastase a promis ca Romania va incheia negocierile de aderare cu Uniunea Europeana pina la sfirsitul anului. Bucurestiul mai are insa patru capitole de incheiat. Trei dintre ele sint capitole propriuzise iar al patrulea se intituleaza diverse. Capitolul mediu este aproape finalizat, dar sint ramase in urma cele mai importante: Justitie si Afaceri Interne plus capitlol Concurenta.

Comisarul pentru extindere Gunter Verheugen a declarat ieri in fata Parlamentului European ca trebuie privita cu prudenta posibilitatea Romaniei de a incheia negocierile pina la sfirsitul acestui an: “sintem constienti ca va fi dificil, dar acest lucru nu e exclus”. In raportul de tara sint exprimate nemultumiri exlicite cu privire la cele doua capitole dificile ramase in suspensie.

“Neincheierea negocierilor pina la sfirsitul anului reprezinta un esec al guvernarii Nastase, care ar trebui asumat ca atare” ne-a spus analistul politic Cristian Preda.

Aceasta asumare ar trebui sa mearga in viziunea presedintei Fundatiei pentru o Societate Deschisa, Renate Weber, pina la demisia primului ministru: “Promisiunea facuta in mai multe rinduri de primul ministru Adrian Nastase ca va incheia negocierile cu UE pina la sfirsitul acestui an ar trebui sa duca demisia de onoare a dlui.

Nastase daca nu se termina aceste negocieri.”

Premierul Adrian Nastase a fost mai optimist, ieri, spunind ca raportul de tara “deschide calea incheierii de catre Romania a tuturor negocierilor cu Uniunea Europeana pina la sfirsitul acestui an.”

Raportul de anul acesta ia de pe sufletul puterii o piatra de moara. Romania a primit recunoasterea statutului economiei functionale de piata, conditie esentiala pentru incheierea negocierilor de aderare. Bulgaria a primit acest statut cu un an in urma.

Ambele tari vor trebui sa convinga in urmatorii trei ani ca economiile lor mai indeplinesc un criteriu: ca sint in stare sa faca fata presiunilor concurentiale din piata europeana. Cum vad europenii economia functionala in cazul Romaniei? Cu crestere economica solida in ultimii ani, inflatie in scadere, banci mai sanatoase, mai multe intreprinderi private, legi economice imbunatatite…

Haina de economie functionala e insa botita de o serie de neajunsuri pe care raportul le strecoara mai mult sau mai putin transant printre frazele despre progrese: privatizare neterminata, restructurare precauta de teama somajului, disciplina fiscala subreda, reesalonari prea multe si insuficient de transparente, piata de capital imatura.

De departe, haina la care rivnea guvernul pare noua si eleganta. La o privire mai atenta insa cutele ies rapid in evidenta, iar eticheta tradeaza ca ea a fost dusa mai intii la curatatorie de niste domni amabili care au vrut sa dea inca o sansa (a cita oare?) unui popor care asteapta imbracat modest ca Europa sa-i deschida pina la urma usa. (Ovidiu D. Popica)

Recunoasterea statutului de economie de piata functionala pleaca de la premisele stabilizarii macroeconomice si reducerii inflatiei. “Desi conditiile internationale au fost mai putin favorabile, din 2001 cresterea economica a ramas robusta, inflatia a scazut si chiar daca evolutia contului curent a fost o sursa de ingrijorare, vulnerabilitatea externa s-a redus in ultima perioada”.

Raportul sustine ca mentinerea somajului la un nivel “rezonabil” reflecta ceea ce europenii numesc “progresele limitate” in restructurarea economiei. Comisia remarca si ca, in ciuda cresterii economice solide, apropierea produsului intern brut de standardele UE a inceput abia in ultima vreme.

Ramin insa discrepante intre veniturile din diferite regiuni, iar puterea de cumparare, desi in crestere cu trei procente fata de acum sase ani, ramine totusi la doar o treime din media celor 25 de tari UE.

Agenda privatizarii, neterminata. Raportul remarca faptul ca majoritatea preturilor sint liberalizate si ca ajustarea tarifelor la utilitati (scumpiri la energie si gaze) s-a realizat. Un alt element care conteaza in recunoasterea statutului de economie de piata functionala este prezenta sectorului privat in economie.

“Sectorul privat a continuat sa creasca, dar proportia marilor intreprinderi publice in economie ramine ridicata”, se afirma in raport. Nici la capitolul privatizare, nu este loc pentru concluzii transante.

“Privatizarea s-a accelerat, dar agenda autoritatilor a ramas neterminata”.

Documentul arata ca privatizarea companiilor de la diverse ministere a inceput incet, procesul a fost insuficient de transparent, mai ales in privinta acordarii reesalonarilor pentru datorii, iar disputele postprivatizare au devenit un lucru comun, care a determinat reintoarcerea a numeroase intreprinderi in proprietatea statului.

Raportul spune ca privatizarea inreprinderilor energetice a inaintat decisiv abia in 2004, lucru important pentru restructurarea si imbunatatirea competitiei in acest sector.

Reesalonari in loc de faliment. “Falimentul este inca o procedura utilizata cu reticenta” se spune in document, care foloseste ca exemplu rau-platnicii cu datorii la taxe si impozite catre stat. Raportul arata cazul a 38 de datornici majori, din care doar 8 sint cu procedurile de faliment la poarta.

Doar 6a din cele aproape 550 de alte mari companii datoare se afla sub proceduri de faliment desi datoriile lor totale depasesc 5%din PIB (n.r. – mai mult decit ar trebui sa primeasca Educatia).

In schimb, mai mult de o treime din aceste companii au primit reesalonari, iar alte 8% s-au sustras falimentului pentru ca au fost plasate sub administrare speciala. Abia recent a fost declansata lichidarea a 16 intreprinderi de stat neviabile, mai reiese din raport.

Dilema arieratelor: 12 sau 34 la suta din PIB?

Din perspectiva economica, textul raportului de tara din acest an justifica in comentariile punctuale pe capitole concluzia esentiala: Romania are o economie functionala de piata, care nu este insa concurentiala.

Europenii amintesc toate problemele grave si nerezolvate ale economiei: arierate cit o halca din Produsul Intern Brut (PIB), lipsa de transparenta a acordarii ajutoarelor de stat, concurenta imperfecta.

Cu alte cuvinte, economia in care se misca firmele romanesti functioneaza similar cu cele europene, pe baza unei legislatii aliniate la UE, dar problema se muta in pravalia firmelor care trebuie sa reziste competitiei. Acesta este in esenta, mesajul raportului.

Spre deosebire de anii trecuti, raportul este mai indulgent, multumindu-se sa compare situatia de azi cu aceea de acum patru-cinci ani, sa constate ca avem legile armonizate si sa recomande mici corecturi.

Maria Manolescu: “UE a apreciat eforturile noastre”

Printre dintre cele mai grave probleme ale economiei sint arieratele, care au atins nivele record, neindraznite in alte tari. Datoriile neplatite la timp Fiscului, se transforma in credite fiscale si fac, astfel o concurenta neloiala bancilor, care nu-si mai exercita rolul de imprumutator, spune totusi, printre rinduri, raportul.

Ei bine, in chestiunea datoriilor istorice ale firmelor de stat si private fata de bugetele statului, raportul se refera la arieratele fiscale, pe care le evalueaza la un nivel de 12-13% din PIB. Cu o zi inainte de publicarea raportului de tara, Maria Manolescu, secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice a dezvaluit insa cifre de 3 ori mai mari.

“Nivelul arieratelor se situa la inceputul acestui an la 40% din Produsul Intern Brut (PIB) si, urmare a unei mai bune colectari a coborit sub 34% din PIB in acest moment”, explica Manolescu marti.

“Uniunea Europeana si Fondul Monetar International au apreciat eforturile noastre de recuperare a banilor datorati bugetului si faptul ca actiunile nostre au dus la accelerarea decontarii intre firme. Noi am avut un istoric al arieratelor si esalonarilor, care se rezolva cu mari eforturi”, a spus Manolescu.

Acest comentariu sincer explica atitudinea intelegatoare a raportului de tara, care da note bune la mai toate capitolele si recomanda, cu bindete, multa atentie in gestionarea problemelor.

Economie functionala cu piata de capital infantila

In piata financiara romaneasca, banca centrala si-a facut datoria in ce priveste supravegherea si insanatoirea sistemului bancar, arata raportul. Dupa cum si-a vazut de treaba si in chestiunea temperarii inflatiei si in aceea a rezolvarii problemelor aparute din adincirea defictului de cont curent.

Avem economie functionala de piata, dar, paradoxal, piata de capital este inca imatura, iar piata asigurarilor nu are un dever prea vizibil, recunoaste raportul. Asa numitul sector ne-bancar, compus din piata de capital si aceea a asigurarilor, este inca infantil, arata raportul.

“Piata actiunilor are dimenisuni mici, iar capitalizarea comuna a Bursei de valori Bucuresti si a pietei Rasdaq atingea 12% din PIB in 2003. Volumul anual al tranzactiilor este la rindul sau modest,” arata raportul. Desi a aparut oferta de obligatiuni municipale, slaba reforema a sistemului de pensii a impiedicat dezvoltarea pietei de capital, spune raportul.

Nu se misca mare lucru nici in sectorul asigurarilor, suma tuturor politelor cumparate reprezinta 1,3% din PIB in 2003. Raportul nu scoate o vorba despre absenta institutiei ratingului local, care ar fi trebuit sa insoteasca aparitia obligatiunilor oferite, fara evaluare de risc, investitorilor locali.

In esenta, avertizeaza totusi raportul, capacitatea administrativa a autoritatilor de supraveghere trebuie imbunatatita.

In ce priveste sectorul asigurarilor, anumite modificari aduse legii cu privire la companiile specilaizate si supravegherea acestora au fost facute in luna mai a acestui an, ceea ce este un lucru bun, dar care nu reprezinta decit un pas partial in drumul spre alinierea cu Europa. “Intarirea supravegherii pietei asigurarilor este necesara.

Pentru a-si imbunatati activitatile de supraveghere, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) va avea nevoie de personal mai bun, de cresterea expertizei, de angajati suficienti, dar si de metode de supraveghere orientate catre riscurile pietei”, avertizeaza raportul.

Textul documentului face aceleasi recomandari similare, de imbunatatire a talentelor “tehnice” pentru angajatii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Deci in piata de capital avem legi, care trebuie insa completate cu numeroase masuri de implementare.

“Nivelul de pregatire al personalului si abilitatile profesionale ale acestuia trebuie imbunatatite”, insista raportul, care mai recomanda angajarea unor analisti financiari, si unui personal specializat in contabilitate, analiza financiara, tranzactii cu actiuni si controlul companiilor listate.

Ajutoarele fiscale, sub lupa

Economia romaneasca o fi functionala, dar in piata europeana este o competitie dura si raportul si-a exprimat temeri in ce priveste capacitatea firmelor romanesti de a rezista. Consiliul Concurentei este indemnat, totusi sa faca bilantul tuturor ajutoarelor de stat si sa verifice legalitatea celor fiscale.

Consiliul trebuie sa aibe un rol activ mai pronuntat, atit in ce priveste activitatile de control, cit si in cele de arbitru al competitiei. In acest scop, Consiliul trebuie sa-si foloseasca mai bine mijloacele investigative, inclusiv controalele neanuntate. Noua forma a legii ajutorului de stat este o baza corecta a controlului acestuia, arata raportul.

Trebuie insa sa fie confirmata de urgenta adoptarea finala a legislatiei de implementare, asa numitele norme si proceduri. “Romania are de asemenea nevoie sa se asigure ca toate proiectele de acordare a ajutoarelor de stat, inclusiv acelea sensibile, ale privatizarilor companiilor de stat, trebuie sa fie controlate cu strictete de Consiliul Concurentei…

Acum, legislatia nu este aplicata cu acuratete, iar analizele deciziilor statului de a acorda ajutoare trebuie imbunatatite semnificativ. Consiliul trebuie sa finalizeze evaluarea tuturor masurilor existente in urma carora s-a acordat ajutor de stat si sa se asigure ca aceste ajutoare au fost date respectind legea, mai ales in domeniul ajutorului fiscal”, avertizeaza raportul. (Lidia Moise)

Contractul cu Bechtel, o bila neagra

“Lipsa de consistenta privind reteaua stabilita a coridoarelor europene de transport si decizia Romaniei de a construi autostrada Brasov-Bors“, astfel este caracterizata in Raportul de tara atribuirea directa a contractului de constructie a autostrazii Bucuresti-Bors companiei americane Bechtel.

Expertii europeni atrag atentia ca exista pericolul ca investitiile in autostrada sa limiteze posibilitatea Romaniei ca, dupa integrare, sa contribuie, alaturi de toate tarile din UE, la Fondurile Structurale si de Coeziune deoarece va trebui sa plateasca ratele la imprumutul de 2,5 miliarde de dolari pentru autostrada.

“Dat fiind ca nu a existat o licitatie pentru atribuirea acestui contract, UE nu va putea oferi suport financiar pentru acest proiect”, arata raportul.

Hotarirea de guvern prin care contractul pentru autostrada a fost atribuit direct, fara licitatie, in noiembrie 2003, a suscitat reactii negative puternice din partea UE, care a solicitat expres ca acest contract sa fie reziliat si sa se faca licitatie.

Guvernul Nastase si Administratia Prezidentiala au ignorat cerintele UE si au mers mai departe, imprumutind de la diverse banci internationale banii pentru proiect. In acest moment, autostrada Brasov-Bors a intrat in lucru. Nici starea drumurilor nationale nu este apreciata in Raport.

Calitatea infrastructurii este in crestere, dar inca e nevoie de investitii masive, spune Raportul Comisiei Europene. Dupa ani in care investitiile au lipsit, starea infrastructurii atit de transport, cit si de energie si telecomunicatii s-a depreciat considerabil.

“Infrastructura de transport ramine inadecvata, desi drumurile au mai fost reabilitate si se fac investitii in constructia de autostrazi. Pentru a se asigura o buna folosire a banilor publici trebuie sa se ia in considerare proceduri transparente in atribuirea contractelor”, arata Raportul. (Iuliana Roibu)

Criticile vechi, transformate in recomandari

Raportul de tara prezentat ieri la Bruxelles transforma in “recomandari” o parte din criticile aduse in 2003 in materie de performante economice in domeniul energetic.

Anul acesta, oficialii europeni considera ca “s-au facut reforme economice profunde, iar angajamentele facute de autoritatile romane privind indeplinirea criteriilor economice pentru aderarea la UE au fost sustinute”.

Totusi, pentru ca economia romaneasca sa faca fata presiunilor competitiei de pe piata Uniunii, este nevoie de “implementarea viguroasa a programului de reforme structurale”, se arata in Raport. Pentru a atinge acest scop, considera oficialii Uniunii, Romania trebuie sa continue sa ajusteze pretul la energie si sa creasca performantele financiare ale intreprinderilor de stat.

Acestea sint doua masuri vitale, potrivit Raportului. Alinierea pretului la energie este una dintre conditiile asumate de statul roman in negocierile de aderare, aducerea pretului la nivelul costurilor reale fiind deja stabilita printr-un calendar anual.

Cresterea performantelor financiare ale intreprinderilor publice inseamna in esenta reducerea pierderilor, acolo unde ele exista, reducerea acordarii de ajutoare de stat, dar si o crestere a nivelului de incasare a facturilor. Aceste recomandari au fost printre principalele critici aduse in Raportul din 2003.

Procesul de privatizare trebuie incheiat, puncteaza documentul prezentat ieri la Bruxelles. Autoritatile romane au aratat, in ultimul an, o deschidere catre privatizarea societatilor din sectorul energetic. Pina acum au fost parafate contractele de privatizare pentru numai trei companii din acest domeniu: Petrom, Electrica Banat si Dobrogea.

Alte patru companii – Distrigaz Sud si Distrigaz Nord, Electrica Moldova si Electrica Oltenia – se afla in diferite stadii ale negocierilor pentru privatizare. Ramin insa de privatizat inca patru companii de distributie a electricitatii, termocentralele si societatile din minerit, adica societatile unde pina acum nu s-au inghesuit investitorii.

Una dintre cele mai dure recomandari continute de Raport se refera la inchiderea societatilor neviabile, recomandare pe care executivul de la Bucuresti a primit-o si din partea FMI, dar pe care nu a pus-o inca in practica. (Mihaela Balea)

Quinton Quayle, ambasadorul Marii Britanii: “ˆLupta anticoruptie trebuie sa fie campanie la nivel national”

Ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, Quinton Quayle, a apreciat ieri, conform Mediafax, ca problemele pe care Romania le are in procesul de aderare sint libertatea presei si lupta anticoruptie, care trebuie accelerata. “Felicit guvernul si poporul roman ca au facut din aderarea la Uniunea Europeana un obiectiv realizabil.

Evaluarea Comisiei Europene, potrivit careia Romania este considerata in prezent o economie de piata functionala, reflecta progresul inregistrat in procesul de liberalizare economica, un catalizator pentru noi investitii, noi locuri de munca si prosperitate”, afirma Quayle intr-o declaratie remisa ieri agentiei Mediafax.

Conform acestuia, “mai exista inca probleme, cum ar fi libertatea presei, subiect asupra caruia Comisia atrage in mod corect atentia”. De asemenea, in opinia sa, “lupta impotriva coruptiei trebuie accelerata si transformata intr-o campanie la nivel national, sprijinita in unanimitate”. (Oana Dobre)

Emma Nicholson: “ˆNu e in interesul nimanui ca Romania sa adere prematur”

Baroneasa Emma Nicholson, membru al Parlamentului European, a salutat ieri verdictul Comisiei Europene in legatura cu progresele facute de Romania in vederea aderarii la UE, dar a avertizat asupra riscurilor incheierii “premature” a negocierilor.

“Au raspuns bine recentului raport privind Romania al Parlamentului European, pentru care am fost raportor si care continea critici dure si cerea guvernului sa faca mai multe”, a afirmat Nicholson, citata de Mediafax.

Pe de alta parte, ea a tras un semnal de alarma, mentionind, conform Mediafax, ca incheierea prematura a negocierilor va afecta Romania, lansind tara prea devreme in piata libera si afectindu-i astfel sansele de a beneficia de toate oportunitatile economice oferite de apartenenta la UE. “Recomand ca abordarea cea mai buna sa ramina “festina lente”.

Nu este in interesul nimanui ca Romania sa adere prematur, dar sper ca Romania va putea adera in 2007”, a spus Nicholson. (O.D.))

Ion Iliescu: “Un document echilibrat si obiectiv”

Presedintele Ion Iliescu considera ca Raportul de tara este “un document echilibrat si obiectiv”,a declarat, ieri, purtatorul de cuvint al presedintiei, Corina Cretu, citata de Mediafax.

“Integrarea europeana nu este doar sarcina si apanajul guvernului, ci rezultatul eforturilor conjugate ale tuturor cetatenilor”, a declarat Corina Cretu. Ea a adaugat ca “guvernul a aplicat cu fermitate reformele necesare incheierii negocierilor de aderare, chiar daca anul 2004 este un an electoral”.

Corina Cretu a adaugat ca statutul de economie de piata functionala reflecta atit cresterea economica sustinuta din ultimii cinci ani, cit si transformarile structurale ale aparatului productiv.

“Acest statut marcheaza ruptura definitiva de vechiul sistem al economiei etatizate, planificate si hipercentralizate, iar acest lucru trebuie apreciat la adevarata sa valoare”, a adaugat Cretu.

Cretu a mai spus ca PNA a demonstrat “clar” ca nu are retineri in a ancheta orice pesoana publica, indiferent de rangul ei, dovedind astfel ca dispune de “o independenta deplina”. (C.O.)

Alianta D.A.: “Raportul, un avertisment”

Alianta D.A. considera ca Raportul pentru Romania dat ieri publicitatii de Comisia Europeana, “prin concluziile sale, reprezinta un gest diplomatic de bunavointa fata de Romania si nu, asa cum incearca sa acrediteze guvernul PSD, o apreciere a politicilor sale din ultimii ani.”

“Raportul de tara acorda statutul de economie de piata functionala datorita, mai degraba, constringerilor privind indeplinirea calendarului de aderare decit ca o recunoastere a unei realitati. Neacordarea acestui statut ar fi scos Romania din calendarul de integrare prevazut pentru 2007. (…

) De altfel, Raportul de tara constata faptul ca economia romaneasca nu este capabila sa faca fata competitiei pietei unice”, se arata intr-un comunicat semnat de copresedintele Aliantei, Calin Popescu-Tariceanu.

Tariceanu mai afirma ca “Raportul de tara exprima neincrederea Comisiei Europene in capacitatea guvernului PSD de a avea performanta necesara respectarii calendarului de integrare. Din acest motiv, Comisia Europeana va introduce clauza de monitorizare, lansind ipoteza aminarii cu un an a aderarii Romaniei la UE”.

PRM: “Guvernul a trecut in sfirsit clasa”

Reactia PRM, exprimata printr-un comunicat de presa, se refera mai ales la faptul ca Romania a primit statutul de economie de piata functionala. “Dupa ce a fost repetent doi ani la rind, guvernul roman a trecut in sfirsit clasa, profitind si de indulgenta deosebita a examinatorilor”, afirma PRM.

PNTCD: “O singura veste buna”

PNTCD afirma ca primirea statutului de economie de piata functionala este “singura veste buna pe care o aduce acest Raport.”

“Ingrijorator insa este faptul ca Raportul va constata, pentru al doilea an consecutiv, o deteriorare in ceea ce priveste indeplinirea criteriului politic de catre Romania – criteriu care, daca nu este indeplinit, aduce dupa sine blocarea negocierilor de aderare”, afirma PNTCD intr-un comunicat remis ieri.

Conform acestuia, “Romania trebuie sa vada ce este de facut cu presiunile economice asupra mass-media, cu lupta anticoruptie care nu a adus nici un rezultat notabil, cu inchiderea celor patru capitole de negociere aflate inca in suspensie (dintre care cel privind justitia ridica numeroase semne de intrebare la nivel european).” (Oana Dobre)