„Fabricat în România” înseamnă valoare adăugată și un rol real în reindustrializarea Europei. INTERVIU cu Roxana Pîntea, Director External Affairs, Philip Morris România

„Când vorbim despre dezvoltarea României, primul test este dacă impactul unei companii se vede în economie, nu doar în intenții”, declară Roxana Pîntea, Director External Affairs, Philip Morris România, într-un interviu pentru HotNews. România are un rol strategic în cadrul Philip Morris International (PMI) și este unul dintre pilonii principali ai transformării companiei către un viitor fără fum. Fabrica Philip Morris România din Otopeni, alături de unitățile de producție din Grecia și Italia, asigură 75% din producția globală PMI destinată alternativelor fără fum.

În acest context, „Fabricat în România devine o expresie cu greutate economică: înseamnă că România poate livra valoare adăugată și poate fi parte din reindustrializarea Europei prin producție competitivă, nu doar prin consum”, subliniază Roxana Pîntea. Mai multe, în interviul de mai jos.

Cum ați descrie contribuția economică a Philip Morris International în România?

Când vorbim despre dezvoltarea României, primul test este dacă impactul unei companii se vede în economie, nu doar în intenții. Studiul realizat împreună cu Strategic Thinking Group arată clar că amprenta Philip Morris International (PMI) a fost măsurată la un nivel care contează macroeconomic, nu doar „în industrie”.

Doar în 2023, impactul total al PMI în economia României, prin cele două companii care activează pe plan local, a fost de 10,1 miliarde RON, echivalent cu 0,63% din PIB, ceea ce ne poziționează printre cei mai mari contribuabili din țară. Am generat 1,27 miliarde RON valoare adăugată direct în economia României și am plătit taxe și accize de aproximativ 4 miliarde RON, adică 1,6% din veniturile fiscale ale statului. PMI operează în România prin două entități: Philip Morris Trading și Philip Morris România.

Contribuția noastră, însă, nu se oprește la linia de buget. Studiul arată foarte clar că, pentru fiecare 1 RON de valoare adăugată directă, se mai generează încă 3,87 RON în restul lanțului economic, prin furnizori, servicii, logistică și, foarte concret, prin consumul pe care îl alimentează veniturile din muncă. Cu alte cuvinte, nu vorbim doar despre un impact „pe hârtie”, ci despre un efect de propagare care pune în mișcare economia locală. Așadar, amprenta economică este una tangibilă. Aceste cifre reflectă valoare și impact reale, precum sprijin pentru ecosistemul de afaceri și pentru comunități. Înseamnă, totodată, și „capital cognitiv”: competențe, productivitate și know-how industrial care rămân aici, în România.

În plus, susținem competitivitatea României prin exporturi de produse inovatoare fără fum, care au depășit 1 miliard RON în 2023, cu un impact direct în consolidarea balanței comerciale. Suntem Angajator de Top, certificat pentru al unsprezecelea an consecutiv, avem peste 1.500 de angajați direcți și am creat un ecosistem care susține aproximativ 9.000 de locuri de muncă prin efecte directe, indirecte și induse. Investim constant în dezvoltarea capitalului uman, în parteneriate cu peste 4.300 de furnizori locali și în tehnologii care transformă industria. În concluzie, contribuim la reindustrializarea României și la poziționarea țării noastre în lanțurile valorice globale.

Care este rolul României și al fabricii din Otopeni în rețeaua globală a PMI?

România are un rol strategic în rețeaua PMI, fiind unul dintre pilonii principali ai transformării către un viitor fără fum. Fabrica Philip Morris România din Otopeni, împreună cu unitățile de producție din Grecia și Italia, asigură 75% din producția globală PMI destinată alternativelor fără fum.

În spatele acestui rol strategic stă o schimbare de profil industrial, nu o simplă extindere de capacitate. Din 2017, am investit 730 milioane USD ca să transformăm fabrica din Otopeni într-o platformă de producție pentru consumabilele destinate produselor fără fum, cu tehnologie, automatizare și procese care cer disciplină operațională și competențe noi. Beneficiul pentru România este foarte concret: locuri de muncă specializate, inovație care se construiește aici, standarde de calitate care ridică ștacheta în lanțul de furnizori și o industrie locală care se conectează la cerințe globale. Iar „Fabricat în România” devine o propoziție cu greutate economică: înseamnă că România poate livra valoare adăugată și poate fi parte din reindustrializarea Europei prin producție competitivă, nu doar prin consum.

Cum influențează exporturile din România balanța comercială a României?

 Peste 90% din producția fabricii Philip Morris din Otopeni este destinată exportului către 54 de piețe de pe cinci continente, inclusiv Japonia, una dintre cele mai exigente piețe globale, iar valoarea exporturilor a ajuns la aproape 1 miliard de euro în 2024. Ca reper, vorbim de o valoare comparabilă cu aproximativ jumătate din exporturile naționale de grâu, unul dintre produsele tradiționale pe care România le exportă. Este un semn că România își poate diversifica mixul de export în favoarea produselor cu valoare adăugată.

Sigur, e ușor să vorbești despre exporturi, dar e mai greu să le susții, an după an, pe piețe exigente. Tocmai de aceea performanța aceasta e dublu relevantă: pe de o parte, contribuie la echilibrarea balanței comerciale a țării într-un context de deficit comercial structural; pe de altă parte, pune conținut real în eticheta „Fabricat în România”. Pentru că atunci când livrezi bine și constant, la standarde globale, România nu mai este doar o piață de consum, ci devine un furnizor credibil în lanțurile valorice internaționale. Aceasta este încredere câștigată prin performanță, iar pentru România se traduce printr-o poziționare mai bună într-o Europă care își caută din nou competitivitatea industrială.

Faptul că România joacă acest rol nu ține de noroc, ci de construcție. Volumul de exporturi este rezultatul unei platforme industriale dezvoltate în timp. Poziționarea României ca hub industrial a fost susținută de investiții care au depășit 1 miliard de dolari în peste 30 de ani, dintre care 730 milioane doar în ultimii nouă ani. Această infrastructură nu doar că sprijină exporturile, dar atrage și know-how, inovație, conversie tehnologică, disciplină de producție și un ecosistem local care poate livra la standarde globale.

Cum sprijină investițiile PMI la nivel global tranziția către produse fără fum și ce impact economic generează această schimbare?

Investițiile PMI la nivel global – peste 14 miliarde de dolari în cercetarea, fundamentarea științifică, dezvoltarea și comercializarea produselor fără fum – au accelerat tranziția către aceste produse. Rezultatul se vede în mixul de business: produsele fără fum au ajuns să genereze peste 40% din veniturile nete ale companiei, conform celor mai recente raportări ale companiei. Tranziția către un viitor fără fum nu este doar o ambiție, ci o realitate construită prin investiții, inovație și colaborare. Și totul are la bază știința. Impactul este atât economic, cât și social, prin reducerea efectelor negative asupra fumătorilor adulți și prin stimularea inovației.

Am menționat impactul în economia românească, dar aș vrea să mă refer și la impactul la nivelul Uniunii Europene pentru o imagine mai de ansamblu. Conform raportului de amprentă economică realizat cu EY-Parthenon, și în Uniunea Europeană, această tranziție are o amprentă economică majoră și este susținută de investiții masive: 43,4 miliarde de euro în ultimii cinci ani, dintre care 2,3 miliarde de euro în cercetare și dezvoltare. Între 2019 și 2023, PMI a generat un impact total de 289 miliarde de euro în economia UE, echivalent cu aproximativ 0,38% din PIB-ul Uniunii. În 2023, contribuția a fost de 65,8 miliarde de euro, inclusiv investiții directe, efecte indirecte și induse. În același raport sunt menționate și reperele sociale ale acestui ecosistem: aproximativ 1 milion de locuri de muncă susținute și circa 45.000 de furnizori, majoritatea IMM-uri, plus exporturi UE de peste 33 miliarde euro în perioada 2019–2023 și 8,4 miliarde euro în 2023.

Pentru România, miza acestui context european este foarte practică: când Europa își rearanjează lanțurile valorice și își reconstruiește competitivitatea industrială, contează cine produce, unde produce și cu ce competențe. Investiții de acest calibru se fac pe orizont de ani, nu de trimestre, iar aici predictibilitatea fiscală devine o condiție de bază pentru a păstra și a extinde platforme industriale care livrează export, productivitate și know-how – adică exact conținutul real al „Fabricat în România”, în sens economic, nu doar declarativ.

Dacă impactul economic și social la nivel de economie este uneori mai dificil de remarcat, cel din comunitate, la nivel mai mic, nu. Cum vă implicați în comunitatea în care vă desfășurați activitatea? Care sunt cele mai relevante inițiative?

Pentru noi, implicarea în comunitate este o extensie firească a modului în care ne desfășurăm activitatea în România. Operăm pe termen lung aici, investim și deținem un rol strategic în ecosistemul PMI, iar asta vine la pachet cu responsabilitatea de a contribui concret la comunitățile locale în care activăm. Ne concentrăm pe inițiative care generează valoare adăugată reală, cu impact măsurabil, în câteva direcții clare.

În zona de educație, antreprenoriat și inovație, susținem proiecte care pregătesc competențele de mâine și conectează mediul academic cu economia reală. Un exemplu este parteneriatul cu Universitatea POLITEHNICA din București, prin evenimente precum Smart City Highlights, care aduce împreună mediul academic, companii și autorități publice pentru a discuta soluții concrete pentru orașe mai inteligente și mai sustenabile. Sprijinim, de asemenea, antreprenoriatul, în special cel feminin, prin programe precum Start Her Journey desfășurat de Impact Hub sau prin susținerea Forumului Național pentru Vocație Antreprenorială al CONAF, care a reunit mii de participanți din toată țara. Nu vorbim doar despre finanțare, ci despre acces la know-how, mentorat și rețele, lucrurile care fac diferența între o idee și un business sustenabil.

În plan social, susținem proiecte care adresează vulnerabilități reale, adesea mai puțin vizibile. Un exemplu este sprijinul acordat studiului realizat de Asociația „Niciodată Singur – Prietenii Vârstnicilor” privind singurătatea persoanelor în vârstă din mediul urban, un subiect delicat, dar cu implicații sociale profunde. Credem că rolul unei companii responsabile este și acela de a aduce pe agenda publică astfel de teme, bazate pe date, nu doar pe percepții.

Nu în ultimul rând, ne dorim să sprijim cultura, arta și mediul: de la susținerea unor proiecte culturale majore, precum Teatrul Grivița53, primul teatru privat construit de la zero în țara noastră în ultimii 80 de ani, sau evenimente artistice internaționale, cum este Gala Internațională de Balet „Balanchine’s Legacy”, până la programe dedicate inovației verzi și startup-urilor cu impact climatic, și aici menționez ClimAccelerator, proiect desfășurat de Impact Hub.

Toate aceste inițiative au un numitor comun: sunt proiecte care lasă ceva în urmă. Fie că vorbim despre competențe, infrastructură culturală, oportunități economice sau coeziune socială, ne interesează ca prezența noastră în comunitate să se traducă în valoare durabilă, nu doar în intervenții punctuale. Pentru noi, aceasta este forma cea mai autentică de impact.

Cum vedeți colaborarea cu autoritățile pentru a crea un cadru legislativ predictibil și favorabil inovației?

Dialogul constant cu autoritățile este esențial pentru menținerea unui cadru legislativ predictibil și favorabil inovației. România are aici un exemplu care funcționează și este deseori văzut ca un standard de bune practici inclusiv la nivelul UE: calendarul multianual de accize introdus prin modificările Codului Fiscal din 2022, care a adus vizibilitate asupra traiectoriei taxării. Când un astfel de calendar este respectat, statul își poate anticipa încasările, companiile pot angaja și investi cu un grad rezonabil de certitudine, iar piața evită șocurile fiscale bruște. Într-o economie cu deficit comercial structural, predictibilitatea e diferența dintre investiții care cresc exportul și investiții care se amână. Acest model demonstrează că dialogul constant și transparent între industrie și autorități poate genera beneficii economice și sociale semnificative.

Un cadru legislativ coerent trebuie să fie bazat pe trei principii-cheie. Primul este predictibilitatea: regulile trebuie să aibă continuitate, pentru că investițiile industriale și lanțurile de aprovizionare se construiesc pe ani. În al doilea rând, proporționalitatea: reglementările trebuie calibrate la obiectiv și la profilul de risc al produselor, în linie cu principiul proporționalității din dreptul european, nu pe reflexul de a trata totul la fel. Iar al treilea reper este un dialog constant, transparent și bazat pe date, astfel încât deciziile să fie bine fundamentate și implementarea să evite șocurile care destabilizează piața și, implicit, încrederea.

Articol susținut de Philip Morris România