Factori de risc mai puțin cunoscuți pentru boli de inimă, pe lângă fumat și alimentație

Despre bolile de inimă se discută adesea în contextul obiceiurilor alimentare nesănătoase sau al fumatului, însă există factori mai puțin evidenți care pot afecta sănătatea cardiovasculară. Constipația de exemplu, mai ales în combinație cu hipertensiunea arterială, poate crește de aproape trei ori riscul de infarct, potrivit studiilor recente. În plus, și alte motive precum depresia sau moștenirea genetică pot afecta grav sănătatea inimii.

În ultimii ani, cercetătorii au identificat o legătură evidentă între microbiomul intestinal și sănătatea inimii, determinându-i să exploreze modul în care constipația ar putea influența această relație.

Un studiu din 2023, a scos la iveală „asocieri cauzale sugestive” între constipație și fibrilația atrială – cel mai frecvent tip de aritmie cardiacă. Cu toate acestea, nu s-a găsit initial o legătură între constipație și insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral sau bolile coronariene.

În cadrul altei cercetări, din același an, oamenii de știință au observat însă că la pacienții de peste 60 de ani, spitalizați, care sufereau atât constipație, cât și de hipertensiune arterială, riscul pentru toate evenimentele cardiovasculare era mai mare.

Așadar, au decis să investigheze mai amănunțit interacțiunea dintre constipație și afecțiunile cardiace. În cadrul celui mai recent studiu – publicat în American Journal of Physiology-Heart and Circulatory Physiology – au fost analizate date de la peste 400.000 de persoane cu vârste între 40 și 69 de ani.

Constipația poate crește de aproape trei ori riscul de infarct

Rezultatele au indicat că persoanele care se confruntau cu constipația au avut un risc de două până la trei ori mai mare de a suferi un infarct sau un accident vascular cerebral, în comparație cu cei care aveau obiceiuri intestinale normale. Studiul a arătat, de asemenea, că în cazul pacienților hipertensivi, constipația crește de aproximativ 1,7 ori riscul unui eveniment cardiac major.

Specialiștii au luat în considerare factori precum vârsta, sexul, indicele de masă corporală, fumatul și afecțiunile preexistente pentru a ajunge la aceste concluzii.

Dr. Francine Marques, autoarea studiului, a explicat că legătura dintre constipație și sănătatea inimii ar putea avea la bază influențele microbiomului intestinal asupra inflamației. Marques a subliniat că un aport crescut de fibre îmbunătățește funcția intestinală, prevenind constipația și ajută, de asemenea la menținerea tensiunii arteriale în limite sănătoase, reducând riscul de boli cardiovasculare.

Aceleași gene, implicate în circulația sângelui și activitatea intestinului

Cercetătorii au mai descoperit că există o suprapunere semnificativă între factorii genetici care contribuie la constipație și cei care influențează riscul de boli cardiovasculare. Între 21% și 27% dintre acești factori sunt comuni, o posibilă explicație a asocierii dintre constipație și problemele cardiovasculare. Conform autorilor studiului, genele pot provoca perturbări ale sistemului nervos autonom, care coordonează funcțiile vitale, inclusiv cele cardiovasculare și gastrointestinale. Aceste perturbări ar putea influența atât circulația sângelui, cât și activitatea intestinului.

O altă teorie a cercetătorilor ar fi că efortul depus în timpul defecației ar putea provoca o creștere a tensiunii arteriale, care, în timp, să declanșeze evenimente cardiovasculare.

Studiul are totuși câteva limitări, printre care includerea exclusivă a participanților de origine europeană. De asemenea, unele informații au fost auto-raportate, putând fi inexacte. Un alt aspect problematic a fost definirea vagă a constipației: „Oamenii foloseau laxative zilnic sau doar ocazional, o dată pe lună?”

Depresia și stresul cresc tensiunea

Un alt factor de risc cardiovascular mai puțin evident, dar semnificativ, este depresia. Persoanele care suferă de depresie sunt mult mai predispuse să dezvolte boli de inimă. Potrivit studiilor, stările prelungite de tristețe și stres pot duce la creșterea tensiunii arteriale și la inflamația sistemică, ambele fiind factori majori de risc pentru bolile cardiovasculare. În plus, depresia poate influența comportamentele zilnice. Persoanele afectate de depresie au tendința de a neglija activitatea fizică, de a mânca nesănătos și, în unele cazuri, pot apela la fumat sau alcool pentru a face față simptomelor.

În timp, acest cerc vicios crește semnificativ riscul de a dezvolta boli de inimă. Mai mult decât atât, depresia agravează adesea factorii de risc preexistenți, cum ar fi hipertensiunea arterială și colesterolul crescut, contribuind astfel la deteriorarea sănătății cardiovasculare.

Problemele cu dinții îmbolnăvesc inima

Bacteriile responsabile de parodontoză, o afecțiune inflamatorie cronică ce afectează țesuturile de susținere ale dinților – inclusiv gingiile, osul maxilar și ligamentele periodontale – pot ajunge în sânge și pot provoca inflamații ale arterelor. Acest proces duce la acumularea de grăsimi și dezvoltarea aterosclerozei. Conform cercetărilor, tratamentele pentru bolile gingivale pot contribui la scăderea nivelului proteinei C-reactive în sânge, un indicator al inflamației. Această analiză, împreună cu măsurarea colesterolului, este folosită de medici pentru a prezice evenimente cardiace, precum atacul de cord.

Alte afecțiuni care cresc riscul cardiovascular

Prezența altor afecțiuni cronice poate crește riscul dezvoltării bolilor de inimă.

• Diabetul: se estimează că persoanele cu diabet de tip 2 sunt de două ori mai predispuse să dezvolte boli de inimă sau să sufere un accident vascular cerebral comparativ cu persoanele care nu au diabet. Adulții cu diabet tind, de asemenea, să sufere de infarct la vârste tinere;
• Boli renale: persoanele diagnosticate cu boli renale sunt, de asemenea, expuse unui risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare. Rinichii au rolul de a filtra sângele, iar atunci când aceștia sunt afectați, deșeurile dăunătoare, inclusiv colesterolul și depunerile de calciu, se pot acumula în vasele de sânge, provocând blocaje în artere;
• Boli autoimune: afecțiunile autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă, boala Crohn sau lupusul, provoacă inflamație în organism. Pe măsură ce progresează, inflamația poate ajunge la inimă și poate afecta funcționarea vaselor de sânge. Potrivit cercetărilor, persoanele cu boli autoimune au și factori de risc tradiționali pentru afecțiunile cardiovasculare, cum ar fi diabetul și hipertensiunea arterială.

Factori de risc modificabili

În România se estimează că aproximativ 28% dintre decesele cauzate de bolile cardiace ischemice ar putea fi evitate, prin excluderea următorilor factori de risc:

• Fumatul, inclusiv cel pasiv – substanțele chimice din fumul de țigară afectează direct pereții arteriali, accelerând procesul de ateroscleroză;
• Obezitatea – persoanele obeze sunt mai predispuse să dezvolte boli de inimă deoarece riscă să aibă hipertensiune arterială, colesterol ridicat și diabet;
• Alimentația nesănătoasă – o dietă bogată în sare, zaharuri adăugate și grăsimi poate duce la obezitate, hipertensiune arterială și colesterol ridicat, crescând astfel riscul de boli de inimă;
• Stilul de viață sedentar – lipsa activității fizice poate crește riscul de boli de inimă. American Heart Association recomandă cel puțin 150 de minute de exercițiu moderat pe săptămână pentru a reduce riscul de boli de inimă;
• Consumul de alcool – consumul excesiv de alcool poate crește tensiunea arterială și poate slăbi mușchiul inimii;
• Lipsa somnului – somnul este important atât pentru nivelul de energie din timpul zilei, cât și pentru funcționarea inimii. Lipsa somnului poate crește riscul de hipertensiune arterială, diabet de tip 2 și obezitate, factori care sunt legați de o incidență mai mare a bolilor de inimă;
• Stresul – gestionarea deficitară a stresului poate duce la comportamente precum fumatul, consumul de alcool, alimentația excesivă sau sedentarismul. Aceste comportamente pot contribui la creșterea riscului de hipertensiune arterială, obezitate și colesterol ridicat, care, la rândul lor, pot crește riscul de boli de inimă.

Bolile de inimă se moștenesc

Dacă un părinte a suferit de boli de inimă, riscul de a dezvolta asemenea afecțiuni crește. Experții recomandă să afli istoricul familial al bolilor de inimă și să notezi vârsta la care au fost diagnosticați membrii familiei, pentru a monitoriza mai bine factorii de risc împreună cu medicul.

Bolile de inimă pot apărea la orice vârstă, dar, în general, cu cât îmbătrânești, cu atât crește riscul de a dezvolta astfel de afecțiuni. Majoritatea persoanelor care mor din cauza bolilor de inimă au peste 65 de ani.

Atât bărbații, cât și femeile pot dezvolta boli de inimă, dar bărbații au un risc mai mare de infarct și întâmpină probleme cardiace mai devreme în viață decât femeile. Cu toate acestea, riscul de boli de inimă la femei crește după menopauză, iar femeile sunt mai predispuse să moară mai devreme din cauza bolilor de inimă, dacă dezvoltă o astfel de afecțiune.

Sursa foto: Dreamstime.com