Fața nevăzută a valului de gripă și viroze: pacienții care vin la spital crezând că au o banală răceală și ajung să fie internați cu forme grave de tuberculoză sau astm

​Valul de infecții respiratorii care a pus stăpânire pe România de câteva săptămâni are și o față mai puțin cunoscută – există pacienți care ajung la spital cu simptome respiratorii și tuse puternică, crezând că au de-a face cu o viroză sau gripă specifică sezonului, însă medicii ajung să le pună diagnosticul de tuberculoză sau astm, declară, într-un interviu acordat HotNews.ro, dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București.

O parte dintre pacienții care trec acum prin infecții respiratorii și rămân cu sindroame de tuse restantă își descoperă o afecțiune cronică pe care fie au neglijat-o, fie aveau de ceva timp simptomatologie, dar nu s-au preocupat foarte mult să ajung în cabinetul unui medic, explică dr. declară Beatrice Mahler.

O infecție respiratorie la un pacient cu tuberculoză nediagnosticat îl aduce mai repede către spital, în această perioadă, spune managerul Institutului Marius Nasta: „Sunt pacienți cu tuberculoză, dar care nu știau că suferă de tuberculoză, care ajung la noi doar din cauză că au contactat și o infecție virală care grăbește sau crește intensitatea simptomelor și pacientul vine din cauză că a răcit sau se simte răcit. Acești pacienți de multe ori sunt atât de imunosupresați încât nu mai fac nici măcar febră atunci când ajung la spital. Organismul lor nu mai are resurse să mai lupte.”

„Încercăm să găsim locuri pentru pacienții cu tuberculoză în spitale din afara Bucureștiului”

Managerul Institutului Marius Nasta mărturisește că, în acest moment, medicii de la spitalul pe care îl conduce sunt în căutare de locuri pentru pacienții cu tuberculoză în spitale din afara Bucureștiului, deoarece la ușa spitalului ajung tot mai mulți pacienți cu forme grave, care nu se pot trata acasă, spune Beatrice Mahler.

Dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București

„Încercăm să găsim locuri pentru pacienții cu tuberculoză care sunt cazuri grave și care acceptă să plece din Institutul Marius Nasta la spitalele pentru tuberculoză din afara Bucureștiului, pentru că nu mai avem locuri pentru pacienții cu tuberculoză. Problema nu este atât de capacitate – Institutul Marius Nasta a închis sediul Zerlendi, care va fi reconstruit de la zero cu fonduri din PNRR – pentru că avem și ambulatoriu TB, dar sunt forme atât de severe de tuberculoză la pacienți care se prezintă inițial la spital crezând că au viroză, încât nu pot fi tratate acasă. Este un moment specific iernii, adică ne așteptăm să depășim momentul acesta când intrăm în primăvară, dar este oarecum specific sezonului rece”, explică Beatrice Mahler, managerul spitalului.

Principalul motiv din cauza căruia se ajunge în astfel de situații este acela că oamenii stau acasă cu tuberculoza până târziu: „Oamenii vin târziu la control la spital. Ar fi bine ca oamenii să înțeleagă că au nevoie să meargă la control dacă tușesc. Deși sunt simptomatici, nu vin la control. Ar trebui să se gândească, în cazul în care au făcut o gripă sau o viroză, că au făcut-o și din cauză că au imunitatea scăzută. Aici este problema – vin acum, după gripă și după viroză, cu o tuse restantă și găsim astm, găsim bronșectazii, mai fac sindroame sinobronșice. Vorbim despre pacienți care nu prea s-au dus la doctor – este adevărat că a fost și pandemie – dar au evitat să ajungă la medic.

Gripă / Foto: Paulus Rusyanto – Dreamstime.com

Pacienții ajung la spital trimiși de simptomele care persistă sau de oboseala extremă

În multe cazuri, oamenii au simptome de ceva timp, dar amână vizita la medic, spune Beatrice Mahler: „O parte dintre pacienții care trec acum prin infecții respiratorii și rămân cu sindroame de tuse restantă, de cele mai multe ori își descoperă o afecțiune cronică pe care fie au neglijat-o, fie aveau de ceva timp simptomatologie, dar nu s-au preocupat foarte mult să ajung în cabinetul unui medic – pentru că știți cum e, amânăm până până când nu mai putem – și atunci ajung acum la spital, trimiși de o infecție intercurentă sau o infecție virală, nu neapărat diagnosticată ca fiind gripă. Uneori, nici măcar nu se pune diagnosticul de gripă, pentru că multă lume bolnavă se tratează acasă, simptomatologia trenează, oamenii rămân cu o stare de oboseală extremă și, în cele din urmă, din cauză că nu se simt bine, ajung la medic. Și ajungem să descoperim forme de boli pulmonare de care aceste persoane nu știau că suferă.”

Nu doar pacienții cu boli cronice nediagnosticate au probleme, ci și cei care știu că suferă de o boală cronică, dar ajung la spital în această perioadă cu acutizări. Este în special cazul celor care nu și-au luat tratamentul în mod constant, care renunță la tratament sau nu au aderență la tratament, spune Beatrice Mahler: „Aici este o problemă extrem de importantă pentru pacientul cu boală cronică din România, care înțelege mai puțin beneficiile tratamentului pe termen lung. Și eu cred că aici este o vină inclusiv a noastră, a oamenilor din sănătate, pentru că lipsesc astfel de programe de conștientizare a importanței tratamentului în bolile cronice. Pacientul cu hipertensiune este mult mai compliant, de exemplu, decât un pacient cu astm bronșic în stadiu inițial. Pacient cu astm bronșic devine compliant abia în formele severe.”

Pe fondul valului de infecții respiratorii, și Institutul Marius Nasta are, în aceste zile, un număr de pacienți în creștere, la fel ca celelalte spitale. O mare problemă o reprezintă pacienții cu tuberculoză, care își descoperă boala târziu. Cum numărul de pacienți cu tuberculoză severă, care nu poate fi tratată acasă, este în creștere, medicii de la Marius Nasta sunt în căutare de locuri pentru pacienți în spitale din afara Bucureștiului: „Sigur că există și posibilitatea de tratament la domiciliu a pacientului cu tuberculoză, doar că vorbim despre pacienți care vin cu forme atât de severe încât nu pot fi tratați la domiciliu. Sau vorbim despre persoane care nu au condiții să se trateze la domiciliu și necesită internare. Avem mamă și fiică internată din cauză că acasă nu are cine să le ajute, de exemplu, și atunci preferă internarea. Avem persoane fără adăpost, utilizatori de droguri, care și ei sunt puțin mai fragili și necesită internare. Sunt pacienți cu forme de tuberculoză atât de severe încât colegii mei, care sunt mult mai în vârstă decât mine, spun că nu au văzut decât în perioada lor de rezidențiat, ceea ce este extrem de dureros și pentru noi. Este un semnal de alarmă”, mărturisește Beatrice Mahler.

Tuberculoza evoluează către forme grave în doar câteva luni. Diagnosticarea și tratamentul sunt complet gratuite și nu necesită nici măcar bilet de trimitere

Managerul Institutului Marius Nasta avertizează că tuberculoza poate evolua foarte rapid, în doar câteva luni: „Sunt pacienți care se prezintă foarte târziu la medic, care au simptomatologie de 4-5 luni, tușesc, au început să scadă în greutate, dar nu vin, nu merg să-și facă un examen radiologic și ajung la spital cu forme cavitare. Forma cavitară înseamnă găuri în plămâni. Și nu una, ci multe. Înseamnă o formă de tuberculoză care nu rămâne doar la nivelul plămânului, ci afectează inclusiv laringele. Un caz extrem de impresionant pentru mine a fost o pacientă care a venit la Marius Nasta cu tuberculoză cavitară, adică cu găuri în plămâni. Ea a ajuns la noi la spital după ce a mers la medicul ORL din cauză că răgușise și nu știa din ce cauză este răgușită. Ulterior. s-a dovedit că de fapt avea o tuberculoză pulmonară care a afectat inclusiv laringele.”

Dr. Beatrice Mahler / Foto: HotNews.ro

Evoluția rapidă a tuberculozei depinde mult și de imunitatea pacientului. Actualul episod de viroze și gripă pe care îl traversăm arată, însă, că imunitatea noastră, a tuturor, a scăzut foarte mult, subliniază Beatrice Mahler: „Eu cred că aici e un cumul de factori care nu ține neapărat doar de medicație, ci ține și de modul în care ne trăim viața și de ceea ce înțelegem prin calitatea vieții și stil de viață sănătos.”

Partea cea mai tristă în toată această situație, subliniază Beatrice Mahler, este legată de faptul că diagnosticul și tratamentul sunt complet gratuite: „Nici măcar nu ai nevoie de bilet de trimitere. Te poți duce la oricare dispensar TB din București la orice oră în cursul săptămânii de dimineața până seara. Sunt medici care pot să te ajute cu un consult, să-ți facă o radiografie doar cu buletinul. Iar în formele incipiente ale bolii, nici măcar nu este nevoie de internare – se poate trata la domiciliu.”