Fondurile Europene, pe hartie si in realitate – Cum s-au cheltuit banii europeni si cum se impart dupa culoarea politica proiectele contractate de autoritati
Rata de absorbtie a fondurilor europene in Romania variaza de la 9,73% in cadrul Programului Operational Regional (POR), gestionat de Ministerul Dezvoltarii, pana la 19,1% in cadrul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), potrivit studiului „Fondurile structurale – de la oportunitate de dezvoltare la buget de prada. Sansele redresarii Romaniei prin fonduri structurale” prezentat marti, 12 iulie, de catre Institutul pentru Politici Publice (IPP).
- Vezi mai jos in articol cati bani s-au absorbit de fapt, in ce regiuni si ce judete, care sunt primariile si consiliile judetene cu cele mai mari proiecte castigate, care sunt firmele care au castigat proiecte cu bugete insemnate, cate milioane costa softurile in proiectele europene si ce culoare politica au autoritatile publice locale care au contractat proiecte
Din start, trebuie precizat ca studiul IPP a fost realizat pe baza informatiilor publice obtinute despre proiectele si banii gestionati de catre 3 Autoritati de Management din cele 7 existente pentru cele 3 programe aferente fiecarei autoritati: Programul Operational Regional (POR), Programul Operational pentru Dezvoltarea Capacitacii Administrative (PODCA) si Programul Operational pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. (POSDRU)
Descarca de aici studiul realizat de catre Institutul pentru Politici Publice
Programul Operational Regional (POR) – cat s-a contractat, cat s-a cheltuit
Programul Operational Regional (POR), program in gestiunea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Tursimului (MDRT), urmareste, pe scurt, reducerea diferentelor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate ale tarii.
Bugetul total alocat Romaniei pentru acest program in perioada 2007-2013 este de aproximativ 3,7 miliarde de euro. Potrivit IPP, pana in luna mai 2011, in cadrul acestui program se aprobasera 1.387 de proiecte, adica 3.5 miliarde de euro, adica s-au aprobat practic 94% din alocarea financiara totala a programului pentru cei 7 ani.
Cu toate acestea, rata efectiva de absorbtie a banilor (adica platile deja efectuate de beneficiari si rambursate de Comisia Europeana) este de doar 7,37%.
Cei mai multi bani din POR au mers spre regiunea Nord-Est, de altfel si cea mai saraca regiune din tara, urmata de regiunea Sud Muntenia, a treia pe lista regiunilor celor mai sarace din tara.
Ca si valoare efectiva a investitiilor relizate prin POR pe cap de locuitor, cei mai multi bani s-au investit in regiunea Sud-Vest (534 lei per capita) – a doua ca nivel de saracie din tara. Urmeaza regiunea Nord-Est, cea mai saraca, cu 505 lei/capita. Pe locul 3 se afla regiunea Vest, desi aceasta este cea mai dezvoltata din punct de vedere economic dupa Bucuresti-Ilfov.
Pana la data realizarii studiului IPP, cei mai multi bani din POR, prin proiectele accesate de autoritatile locale, dar si sectorul privat, au mers, in ordinea sumelor catre judetele: iasi, Dambovita, Dolj, Hunedoara. La coada clasamentului se situeaza judetele: Ialomita, Covasna, Vrancea.
Cele mai scumpe proiecte contractate: Primaria Iasi, CJ Mehedinti si CJ Teleorman
La nivelul autoritatilor locale, in ce priveste cele mai scumpe proiecte contractate, se gaseste Municipiul Iasi, Consiliul local Mehedinti si Consiliul Judetean Teleorman, acolo unde presedintele judetean de consiliu este PSD-istul Liviu Dragnea, implicat intr-o serie de scandaluri si controverse cu fonduri europene. Vezi aici cum a evoluat problema fondurilor europene si scandalul in care este implicat presedintele Consiliului Judetean Teleorman, Liviu Dragnea
Cele mai multe proiecte aprobate in POR, 529 la numar, au fost pe Axa 4 care vizeaza sprijinirea mediului de afaceri, valoarea medie a unei finantari acordate pe aceasta axa fiind de 258.000 euro.
Cele mai scumpe proiecte aprobate sunt cele din domeniul infrastructurii regionale si locale de transport (Axa 2), cu o finantare medie pe proiect de peste 7,3 milioane euro.
Sursa foto: Institutul pentru Politici Publice
Potrivit studiului, exista judete unde nu s-a castigat pana acum niciun proiect pentru planuri integrate de dezvoltare urbana. Vorbim de 16 judete si Municipiul Bucuresti. ( Arad; Bacau; Bihor; Calarasi; Caras Severin; Galati; Giurgiu; Ialomita; Ilfov; Maramures; Mures; Satu Mare; Sibiu; Salaj; Tulcea; Vrancea; Bucuresti)
Cum s-au impartit proiectele dupa culoare politica
In ceea ce priveste culoarea politica a conducatorilor institutiilor publice care au contractat proiecte, subiect de controverse politice intre opozitie si Ministerul Dezvoltarii Elena Udrea, se observa un echilibru intre numarul de proiecte contractate de partide.
1.PDL – 271 proiecte; Valoare toala: 1,37 mld euro
2.PSD – 236 proiecte; Valoare totala: 967 milioane euro
3.PNL – 83 proiecte, Valoare totala: 270 milioane euro
4.UDMR – 44 proiecte; Valoare totala: 146 milioane euro
5.PC – 1 proiect; Valoare totala: 1,25 milioane euro.
Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PODCA) – cat s-a contractat, cat s-a cheltuit
Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PODCA) isi propune consolidarea proceselor de luare a unor decizii eficiente precum imbunatatirea calitatii si eficientei in furnizarea de servicii publice, cu accent asupra procesului de descentralizare dinc ateva sectoare cheie.
Bugetul total alocat PODCA este de aproximativ 208 milioane euro pentru perioada 2007-2013. La finalul lunii mai 2011, potrivit raportului IPP, se aprobasere 325 proiecte, adica 135,2 miliaone euro, reprezentand 65% din alocarea financiara pe cei 7 ani.
In ceea ce priveste rata efectiva de absorbtie a banilor (adica platile deja efectuate de beneficiari si rambursate de CE) este de doar 12%, platile efective reprezentand doar 15,95 milioane de euro.
Alocarea financiara s-a facut mai mult in Bucuresti (77%) pentru proiecte majore ale ministerelor sau institutiilor subordonate acestora.
Potrivit raportului IPP, daca avem in vedere exclusiv proiectele castigate de administratia publica centrala, in proportie de 50% banii au mers catre Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), alaturi de structurile subordonate acestuia.
La o distanta considerabila de banii alocati institutiilor din Capitala, cei mai multi bani au fost alocati catre judetele: Bacau, Constanta, Brasov. Cei mai putini bani alocati au fost in judetele: Mehedinti, Olt, Buzau. Mai mult, judetele Neamt si Salaj nu au accesat niciun ban din PODCA.
Ministerul Administratiei si Internelor, cei mai multi bani contractati
Dintre toti beneficiarii fondurilor din PODCA, MAI este cel mai mare cu un total de 174 milioane euro de la UE. Trebuie precizat ca MAI este si gestionarul fondurilor din PODCA.
Proiectele cu bugetele cele mai mari sunt, valoare medie a unui proiect depasind 300.000 euro, sunt in curtea institutiilor centrale, cum ar fi Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale (sub Ministerul Muncii), Ministerul Muncii, Ministerul Afacerilro Externe.
„Remarcam sumele de ordinul milioanelor de euro pentru toate proiectele avand in plan central dezvoltarea de diferite aplicatii si programe IT. Niciun proiect aprobat nu este sub 3 milioane de euro. Asteptam cu mare interes sa le vedem rezultatele, mai ales ale celui castigat de Casa de Pensii care va schimba radical statul la cozi si in general relatia pensionarului cu institutia”, se arata in raportul IPP.
Cum s-au impartit proiectele PODCA dupa culoare politica
In cazul autoritatilor publice locale (consilii judetene si consilii locale), beneficiare de proiecte din PODCA, cele mai multe proiecte au fost depuse si castigate de catre politicieni apartinand:
1. PSD – 69 proiecte; Valoare totala: 8,5 milioane euro;
2. PNL – 40 proiecte; Valoare totala: 4,7 milioane euro;
3. PDL – 37 proiecte; Valoare totala: 4,3 milioane euro;
4. UDMR – 15 proiecte; Valoare totala: 1,9 milioane euro;
5. PC – 4 proiecte; Valoare totala: 573.331 euro;
6. Independenti: 5 proiecte; Valoare totala: 543.664 euro.
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) – cat s-a contractat, cat s-a cheltuit
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) are ca obiectiv general dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii, precum si prin asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare pe o piata a muncii moderna, flexibila si inclusiva pentru 1.650.000 de persoane.
Bugetul total alocat POSDRU este de aproximativ 3,476 miliarde euro pentru perioada 2007-2013, iar la finalul lunii martie 2011, potrivit IPP, se aprobasere 2006 proiecte, adica 2,794 mld euro. Practic, s-au aprobat 80% din alocarea financiara totala a programului pe cei 7 ani.
In ceea ce priveste rata efectiva de absorbtie a banilor, aceasta este de 19,10%.
Regula de depunere a proiectelor la POSDRu este primul venit-primul servit, iar depunerea proiectelor se face online. Potrivit IPP, regula primul venit-primul servit nu tine cont de calitatea proiectelor depuse, ci doar de capacitatea de a raspunde cerintelor minime din Ghiduri si de a incarca intr-un timp record proiectul in aplicatia electronica, aplicatie care se si blocheaza de multe ori la deschiderea cererilor de proiecte datorita numarului mare de utilizatori.
Pana la momentul realizarii studiului IPP, in Municipiul Bucuresti au fost accesati cei mai multi bani, prin autoritatile locale, anume aproximativ 16 milioane de euro, suma ce reprezinta 37,5% din banii accesati de autoritatile locale.
Sursa foto: Institutul pentru Politici Publice
Cei mai multi bani atrasi de ONG-uri
Dupa Capitala, judetele in care autoritatile locale au accesat cei mai multi bani din POSDRU sunt, in ordine, urmatoarele: Cluj, Iasi, Alba.
Per total, prin natura sa, POSDRU a fost mult mai atractiv pentru firme si ONG-uri decat pentru autoritati locale, cei mai multi bani, la nivelul tarii, fiind atrasi de catre ONG-uri (665 milioane euro), de catre firme (342 miliaone euro) si, in cele din urma, de catre autoritati locale (43 milioane euro).
Sursa foto: Institutul pentru Politici Publice
La acest moment, potrivit IPP, din POSDRU cei mai multi bani au mers catre 2 dintre regiunile geografice cel mai putin sarace din tara (Bucuresti-Ilfov cu 1,65 mld euro si Nord-Vest cu 272,3 mil. euro). Regiunile cnsiderate cele mai sarace, Sud Vest si Sud, sunt ultimele in ce priveste fondurile atrase din POSDRU.
Firmele de consultanta – adevaratii castigatori ai banilor POSDRU
Pentru fondurile gestionate de POSDRU, potrivit IPP, s-au specializat deja retele de firme de consultanta care stiu cum si cand sa scrie proiecte, si care stiu cum sa castige la minut.
Dintre firmele care au accesat bani din POSDRU, se remarca SC Crivas Consult SRL, care a
castigat, pana la acest moment, nu mai putin de 6 proiecte in valoare totala de 116.663.681,89 lei (27.777.067 euro), fiecare proiect avand o valoare de aproximativ 19 mil lei (4,5 mil euro), de altfel si cea mai mare valoare a unui proiect la nivelul firmelor.
SC Ernst & Young SRL este o alta firma care a accesat fonduri semnificative din POSDRU, tot pentru furnizare cursuri de formare precum si asistenta in domeniu managerial – antreprenorial pentru mici si viitori intreprinzatori, manageri si angajati din cadrul IMM-urilor. Proiect in valoare de aproximativ 18 mil lei (4,28 mil euro).
O serie de alte firme se numara printre beneficiarele celor mai mari proiecte din POSDRU si
anume: SC People Investment SRL (proiect de 17.987.975,17 lei), S.C.BLOKBUSTER
MEDIA SRL (proiect de 17.624.670,32 lei), SC OREADE SRL (proiect de 17.281.566,12 lei),
ALSIM SOLUTIONS & CONSULTINGS SRL (17.062.491,38 lei).
ONG-uri care gestionau 4.000 de euro pe an, au ajuns sa gestioneze 4 milioane de euro
Si organizatiile neguvernamentale au beneficiat substantial de fonduri structurale prin
POSDRU (23,38%), urmate de administratia centrala si autoritatile administratiei publice locale.
Potrivit IPP, O buna parte dintre aceste fundatii care isi propun recalificarea somerilor realizeaza activitati ce ar intra in fisa postului angajatilor de la Agentiile Judetene de Forta de Munca sa le faca.
„Experienta fondurilor de pre-aderare ne-a aratat ca ONGurile gestionau, in medie, bugete de cateva zeci de mii de euro perproiect si acum acestea au ajuns sa administreze proiecte de peste 3 milioane de euro (ex: Asociatia Sanse Egale pentru Fiecare, organizatie cu venituri de in anul 2009 de 17.265 lei/aproximativ 4.000 de euro a castigat un proiect de peste 18 milioane de lei). Va fi interesat de urmarit ce rezultate vor obtine toate organizatiile care au accesat proiecte din fonduri structurale, in special proiecte strategice finantate prin POSDRU”, sustine Institutul pentru Politici Publice.
Cum s-au impartiti proiectele POSDRU dupa culoarea politica
In cazul autoritatilor publice locale (consilii locale si consilii judetene), cele care au depus si castigat cele mai multe proiecte au fost cele conduse de politicieni apartinand, in ordinea valorii finantarilor:
1. PDL – 13 proiecte; Valoare totala: 10,65 mil euro
3. PSD – 12 proiecte; Valoare totala: 4,506 mil euro
4. PC – 3 proiecte; Valoare totala: 10,302 mil euro
5. PNL – 6 proiecte; Valoare totala: 2,306 mil euro
6. Independenti – 3 proiecte; Valoare totala: 1,966 euro euro
7. Partidul National Democrat Crestin – 2 proiecte; Valoare totala: 940.357,7 euro
Concluziile Institutului pentru Politici Publice:
- „Rata de absorbtie, adica banii efectiv cheltuiti in Romania pana la acest moment din fonduri structurale este in continuare foarte mica: ea variaza intre putin peste 7% la POR si aproape 20% la POSDRU”.
- „Inca de la momentul negocierii continutului Programelor Operationale (anii 2004 – 2007), dar si pe parcursul implementarii acestora, se constata o lipsa grava de viziune si, corelativ, o incapacitate de negociere a bugetelor adecvate obiectivelor de dezvoltare in sectoarele – cheie, de unde si preocuparea exclusiva pentru a cheltui cat mai mult, nu conteaza cum, pentru ce si cu ce rezultate.
-
Asa se face ca avem strategii de dezvoltare finantate cu sute de mii de euro – ex: Consiliul Judetean Bacau (1,4 milioane de lei), terenuri de golf la tara sau proiecte de milioane de euro castigate de ONGuri care pana mai ieri declarau la administratiile financiare venituri de doar cateva zeci de mii de lei. La polul opus, sectoare in care este notorie lipsa de resurse – ca sa dam un singur exemplu in sanatate (reabilitarea de spitale), sunt mult subfinantate fata de alte domenii”, mai arata IPP in raport.
- Exista o lipsa majora de transparenta la nivelul autoritatilor de management in ceea ce priveste informatiile privind modul efectiv in care se cheltuiesc in prezent fondurile structurale, scuza cea mai des invocata fiind aceea ca „asa ni se cere de la Bruxelles”.
- Aparatul administrativ din aceste institutii este un masiv consumator de resurse financiare din fondurile europene: asistenta tehnica pentru aceste autoritati se ridica la aproape 450 milioane de euro, bani care sunt folositi in cea mai mare parte pentru a externaliza aproape toate atributiile catre firme sau pentru a plati personalul (cum este cazul multora dintre proiectele finantate prin POAT).
- Multe autoritati publice – in special Ministere – acceseaza proiecte europene de milioane de euro pentru a duce la indeplinire ceea ce in mod legal ar trebui sa faca prin statutul de functionare, cel mai relevant exemplu in acest sens fiind proiectele accesate de Ministerul Administratiei si Internelor pentru a scrie legi. Ne intrebam ce ii va mai motiva pe functionarii din Minister sa mearga la serviciu dupa incheierea acestor proiecte?
- „Generozitatea” fondurilor structurale a generat distorsiuni absurde pe piata serviciilor de IT: practic, in majoritatea proiectelor finantate din fonduri structurale, toate produsele software costa milioane de euro, acesta fiind pragul de eligibilitate stabilit prin Ghidul de finantare. In acelasi timp, Romania nu are specialisti, nici la nivelul Autoritatii de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice (ANRMAP), nici la nivelul Curtii de Conturi, care sa auditeze daca intr-adevar valorile acestor softuri sunt cele reale sau preturile sunt mult exagerate pentru a facilita intoarcerea comisioanelor catre beneficiari. Mai mult decat atat, in marea majoritate aceste softuri nu sunt folosite niciodata sau sunt deja depasite in maxim 1 – 2 ani.
- S-a creat un automatism in scrierea de proiecte pe banda, „la minut”, singura preocupare fiind aceea de a depune proiectul cat mai repede, indiferent de calitatea interventiilor prevazute a fi implementate in proiect. Acest fenomen se intalneste la proiectele finantate prin POSDRU, unde principiul de evaluare este „primul venit, primul servit”, regulament care a determinat aparitia unor adevarate retele de firme de consultanta care s-au specializat in livrarea de proiecte standard, cu doar cateva informatii minimale, care sa poata fi incarcate rapid in sistemul electronic ActionWeb.
- O informatie care nu a putut fi obtinuta de la niciuna dintre Autoritatile de Management este cea privind evaluatorii proiectelor. Sub diverse argumente care au variat de la neasumarea riscurilor unor presiuni asupra evaluatorilor si pana la declaratiile ca acesta este un serviciu externalizat si ca evaluarea cade in sarcina tertilor, AMurile au refuzat sa puna la dispozitie lista cu numele persoanelor care evalueaza proiectele. IPP considera ca aceasta este o informatie fundamentala pentru a preveni sau a identifica eventualele conflicte de interese
IPP: „Solutia ar fi crearea unei singure entitati care sa raspunda de ceea ce se intampla si care sa fie condusa de un tehnocrat”
„Exista mitul absorbtiei de orice fel a banilor europeni, doar pentru a raporta mai departe la Bruxelles sau la presedinte o rata de absorbtie cat mai mare. Dar problema noastra este ce efecte vor produce sau produc in tara acei 19 miliarde de euro bani europeni, ce schimbam in tara. Asta e tinta pe care nu o vad la nici un politician. Sunt foarte multi indicatori, dar toata lumea intreaba cat la suta este rata de absorbtie. Nimeni nu intreaba ce indicatori s-au atins. Adica avem, ca un indicator de exemplu, 877 km de drum de modernizat, iar noi ne laudam ca am modernizat 300 km de drum cu aceeasi bani”, a declarat Adrian Moraru, Director adjunct al IPP.
„Solutia agreata de IPP ca fiind cea mai buna este crearea unei singure entitati care sa raspunda de ceea ce se intampla. O entitate care sa fie dublata de o transparenta intitutionala si de o baza de date comuna cu informatii detaliate despre proiectele finantate, beneficiari si altele. O structura unica, la varful careia sa fie un tehnocrat cu experienta„, a sustinut Violeta Alexandru, Director al Institutului.
INTERVIURILE HotNews.ro