Fostul primar al Clujului, Sorin Apostu, a primit castig de cauza la CEDO din cauza conditiilor de detentie si a scurgerilor de informatii din dosar in presa

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat incalcarea unor drepturi in cauza Sorin Apostu vs. Romania, insa nu a condamnat statul roman la despagubiri deoarece a inaintat actiunea in afara termenului legal. Un comunicat CEDO dat publicitatii azi anunta ca judecatorii Curtii au retinut incalcarea articolului 3, referitor la interzicerea tratamentelor inumane si degradante din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si incalcarea articolului 8, referitor la viata privata si secretul corespondentei. Apostu a reclamat conditiile proaste de detentie si scurgerile unor informatii in presa (stenograme) in presa din viata sa privata care nu aveau legatura cu cauza.

• Citeste integral decizia CEDO in documentul atasat (eng)

Si Catalin Voicu a castigat la CEDO anul trecut tot din cauza conditiilor din inchisori dar si din cauza incalcarea scurgerilor de informatii din dosar. Condamnarile pentru conditiile din inchisori vin de altfel pe banda rulanta.

Trebuie precizat ca la CEDO nu se judeca fondul procesului, ci numai daca pe durata investigatiilor sau judecatii, statul a asigurat respectarea drepturilor fundamentale. Altfel spus, CEDO nu se pronunta asupra vinovatiei sau nevinovatiei inclulpatului.

• Comunicatul CEDO din 3 februarie 2015

„Plangeri, procedura si componenta Curtii

Pe baza Articolului 3 (interzicerea tratamentului inuman sau degradant), dl. Apostu s-a plans in special in legatura cu conditiile detentiei sale la centrul de detentie al sectiei de politie din Cluj, intre noiembrie 2011 si ianuarie 2012, precum si la inchisorile Gherla si Rahova, pe parcursul mai multor perioade scurte in ianuarie-martie 2012. El a sustinut, in special, ca a fost supus supraaglomerarii, precum si conditiilor neadecvate de incalzire, iluminare si igiena. Conform Articolului 8 (dreptul la respectarea vietii private si de familie, a domiciliului si corespondentei), dl. Apostu s-a plans ca pasaje din rechizitoriul procurorilor impotriva sa – in special discutiile sale telefonice private interceptate de autoritati – s-au scurs in media si au fost publicate, apoi, in noiembrie si decembrie 2011.

Cererea a fost depusa la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului in data de 13 aprilie 2012. Completul a fost format din sapte judecatori, dupa cum urmeaza:

Josep Casadevall (Andorra), Presedinte,

Luis López Guerra (Spania),

Ján Šikuta (Slovacia),

Dragoljub Popović (Serbia),

Johannes Silvis (Olanda),

Valeriu Griţco (Republica Moldova),

Iulia Antoanella Motoc (Romania)

precum si Stephen Phillips, grefier.

Decizia Curtii

Articolul 3

Curtea a constatat ca a existat o incalcare a Articolului 3 din Conventie in ceea ce priveste conditiile detentiei dl. Apostu. Spatiul personal pe care l-a avut l-a dispozitie a fost, cel mai adesea, adecvat. Totusi, dl. Apostu a fost lipsit de posibilitatea de a avea conditii adecvate de igiena personala in inchisoare. Mai mult, Curtea nu a fost convinsa ca celulele din inchisorile Rahova si Gherla, unde dl. Apostu a fost tinut timp de cateva saptamani la inceputul lui 2012, au fost incalzite in mod adecvat. Drept rezultat, Curtea a constatat ca conditiile fizice ale detentiei sale i-au produs daune ce au depasit nivelul inevitabil de suferinta inerent in conditii de detentie si, astfel, au atins nivelul minim de gravitate necesar pentru a constitui un tratament degradant, in intelesul Articolului 3.

Articolul 8

Curtea a observat ca publicarea in presa a unor conversatii inregistrate a dezvaluit informatii despre relatiile private ale dl. Apostu, ce l-au pus intr-o lumina nefavorabila si au lasat impresia, inainte sa fie analizat cazul, ca el comisese actele penale. Mai mult, unele conversatii publicate aveau continut exclusiv privat si nu aveau legatura – sau aveau legaturi minime – cu acuzatiile penale impotriva dl. Apostu.

Curtea a luat nota ca esenta plangerii a fost faptul ca autoritatile au permis scurgerea de informatii catre presa, in locul publicarii ulterioare a acestora. Drept urmare, Curtea nu a considerat ca trimiterea facuta de guvern la posibilitatea unei plangeri impotriva jurnalistilor sau a companiilor media este relevanta in acest caz. Curtea a luat nota ca, dupa publicarea informatiilor, dl. Apostu nu a avut mijloace pentru a actiona imediat in apararea reputatiei sale, intrucat stadiul dosarului nu era in curs de examinare in instanta si, astfel, acuratetea sau interpretarea conversatiilor inregistrate nu puteau fi contestate. El nu a avut nic mijloacele sa depuna plangere impotriva autoritatilor pentru scurgerea de informatii si, in absenta unei surse clar identificate a scurgerii, ar fi fost prea impovarator pentru solicitant sa depuna o plangere civila.

Curtea a luat nota ca publicarea informatiei din rechizitoriul procurorilor nu a produs la un progres in urmarirea penala si nici nu a raspuns unei nevoi sociale presante. Scurgerea a fost, drept urmare, nejustificata. Curtea a observat ca dosarele penale sunt supuse, pe buna dreptate, controlului judiciar, dar acest control se pierde daca informatia este scursa in presa.

Curtea a concluzionat ca Statul nu si-a indeplinit obligatia de a pastra in siguranta informatia aflata in posesia sa pentru a-i asigura dl. Apostu dreptul la respect pentru viata sa privata si, de asemenea, nu a oferit niciun mijloc de redresare dupa ce incalcarea drepturilor sale s-a petrecut. Curtea a constatat, drept urmare, ca a existat o incalcare a Articolului 8.

Satisfactia echitabila (Articolul 41)

Curtea a respins pretentia dl. Apostu pentru satisfactie echitabila, intrucat a depus pretentia in afara limitei de timp stabilite de Curte.”

Avocatul lui Apostu, Gheorghita Mateut, a declarat pentru CLUJUST ca interesul nu a fost sa obtina despagubiri, de aceea nu a fost în termen. ”Nu ne-a interesat despagubiri. Ne-a interesat punerea în libertate a clientului, care atunci era arest preventiv. Aceste violari de la articolul 3 erau evidente: detentia în conditii rele si transpostul într-o cusca, pe frig, fara hrana, apa. Ne referim si l aRahova si la Arestul IPJ Cluj. Eu cred ca autoritatile terbuie sa se sesizeze si sa ia masuri de îmbunatatire a conditiilor de detentie în conformitate cu standardele europene”, a spus Mateut.

Fostul primar al Clujului, Sorin Apostu, a fost condamnat definitiv la data de 7 iulie 2014 la 4 ani si 6 luni de inchisoare cu executare. Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie l-au condamnat pentru luare de mita de la omul de afaceri Calin Stoia, pentru complicitate la spalare de bani, in forma continuata si pentru complicitate la fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata. (Vezi in sectiunea Dosare Anticoruptie tot parcursul dosarului Apostu)