FOTO Cum arată buletinele de vot la alegerile locale și europarlamentare din 2024. De câte ori vor pune ștampila de vot românii
Românii vor primi la alegerile locale și europarlamentare de duminică, 9 iunie, cinci buletine de vot. Asta se întâmplă pentru că alegerile au fost comasate. Mai jos, lista buletinelor de vot.
Ce buletine de vot vor primii românii la vot pe 9 iunie
La alegerile de duminică românii care vor vota în România vor primi cinci buletine de vot:
- buletin de vot pentru alegerile europarlamentare;
- buletin de vot pentru alegerea primarului din localitate/de sector;
- buletin de vot pentru alegerea președintelui de Consiliu Județean/primarului general al Municipiului București;
- buletin de vot pentru alegerea Consiliului Județean/Consiliului General al Municipiului București;
- buletin de vot pentru alegerea Consiliului Local al localității/Consiliul Local de Sector.
Cum punem ștampila pe buletinele de vot
Ștampila trebuie pusă în interiorul unui singur patrulater pentru fiecare buletin de vot. Dacă un buletin de vot va avea, de exemplu, două ștampile în patrulatere diferite (adică pentru candidați diferiți), acesta se va declara nul.
Alegătorii trebuie să pună ștampila cu atenție, pentru a se vedea clar intenția de vot pentru un anumit candidat, astfel încât alegerea sa să fie clară la numărarea voturilor.
Ordinea pe buletinul de vot la alegerile europarlamentare 2024
Partidele și candidații independenți se află pe buletinul de vot pentru alegerile europarlamentare 2024 în următoarea ordine:
- 1. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);
- 2. Alianța Electorală PSD PNL;
- 3. Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER);
- 4. Alianța AUR;
- 5. Partidul Umanist Social Liberal (PUSL);
- 6. Alianța Dreapta Unită USR – PMP – Forța Dreptei;
- 7. România Socialistă;
- 8. Partidul România Mare (PRM);
- 9. Partidul Patrioților;
- 10. Partidul Alternativa Dreaptă;
- 11. Partidul S.O.S. România;
- 12. Partidul Diaspora Unită;
- 13. Candidat independent – Puala-Marilena Pîrvănescu;
- 14. Candidat independent – Vlad-Dan Gheorghe;
- Candidat independent – Nicolae-Bogdănel Ștefănuță;
- Candidat independent – Dumitru-Silvestru Șoșoacă.
Cum va arăta buletinul de vot la alegerile europarlamentare 2024
Iată cum va arăta buletinul de vot pentru alegerile europarlamentare 2024 pe care îl vor primii duminică românii în secțiile de vot:
Cum arată buletinele de vot în București. Pe ce poziții sunt candidații la Primăria Capitalei
Buletinele de vot la nivel local (pentru primar, consiliul local, consiliul județean și președintele de consiliu județean) se găsesc pe site-urile birourilor electorale județene sau locale, fiind diferite de la caz la caz.
În București, fiecare votant va primi 5 buletine de vot.
Potrivit Agerpres, ordinea candidaților pe buletinul de vot pentru alegerea primarului general va fi următoarea:
- poziţia 1 – Gabriela Firea (Partidul Social Democrat/PSD)
- poziţia 2 – Sebastian Burduja (Partidul Naţional Liberal/PNL)
- poziţia 3 – Mihai Adrian Enache (Alianţa pentru Unirea România/AUR)
- poziţia 4 – Dorin Iacob (Alternativa Dreaptă/AD)
- poziţia 5 – Diana Şoşoacă Iovanovici (Partidul S.O.S. România)
- poziţia 6 – Cristian Victor Popescu Piedone (Partidul Umanist Social Liberal/PUSL)
- poziţia 7 – Alexandru Pânişoară (Partidul Ecologist Român/PER)
- poziţia 8 – Nicuşor Dan (candidat independent)
- poziţia 9 – Filip Constantin Titian (candidat independent)
Care este ordinea pe buletinul de vot pentru CGMB
La Consiliul General, pe buletinul de vot ordinea este:
- poziţia 1 – Partidul Social Democrat (PSD)
- poziţia 2 – Partidul Naţional Liberal (PNL)
- poziţia 3 – Alianţa pentru Unirea România (AUR)
- poziţia 4 – Alternativa Dreaptă (AD)
- poziţia 5 – Partidul S.O.S. România
- poziţia 6 – Partidul Umanist Social Liberal (PUSL)
- poziţia 7 – Alianţa Dreapta Unită USR – PMP – Forţa Dreptei
- poziţia 8 – Partidul Ecologist Român (PER)
- poziţia 9 – Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER)
Unde pot vota la alegerile locale
Alegătorii pot vota unde sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau de reședință, dacă este cazul:
- în localitatea de domiciliu (adresa din cartea de identitate/buletin) dacă nu au altă reședință sau dacă nu au depus cerere pentru viza de flotant la birourile pentru evidența persoanelor pentru înregistrarea reședinței
- în localitatea de reședință (unde au viza de flotant)
- pe listele permanente, dacă au depus în prealabil o cerere la primăria respectivă cu 45 de zile înainte de data alegerilor (25 aprilie), dar doar dacă au obținut dovada reședinței cu 60 de zile înaintea datei alegerilor – adică până cel târziu pe 10 aprilie (inclusiv). În acest caz, vor fi radiați de pe lista permanentă din localitatea de domiciliu și îşi exercită dreptul de vot la scrutinul pentru care au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă numai în circumscripţia electorală unde îşi au reşedinţa.
Pe listele suplimentare, alegătorii cu viză de flotant care nu au depus cererea de înscriere în Registrul Electoral cu adresa de reședință pot vota în localitatea de reședință pe liste suplimentare sau în localitatea de domiciliu, pe liste permanente.
Cum pot vota dacă nu sunt în localitatea din buletin
Persoanele care nu au documente care să dovedească șederea într-o localitate, nu pot vota pentru autoritățile locale din respectiva localitate, potrivit legii. Ei vor trebui să obțină reședința, prin viza de flotant, și, opțional, să se înregistreze în Registrul Electoral, potrivit Expert Forum.
Alegătorii care și-au stabilit reședința într-o altă circumscripție electorală înaintea alegerilor locale (localitate) pot face o cerere pentru a vota pe liste permanente în circumscripția respectivă.
La alegerile locale, fiecare localitate este considerată o circumscripție diferită, inclusiv sectoarele Bucureștiului sunt circumscripții diferite. În iulie 2023 a fost modificată Legea 115/2015, stabilind că alegătorii trebuie să își stabilească reședința cu șase luni înainte de ziua alegerilor, pentru a putea vota la o secție din localitatea respectivă.
Nu există un termen maxim pentru stabilirea reședinței, raportat la data alegerilor, dar există un termen de 45 de zile înaintea datei alegerilor în care alegătorii trebuie să se înscrie în Registrul Electoral.
Un alegător care s-a înscris în Registrul Electoral cu adresa de reședință nu mai poate vota la adresa de domiciliu pentru alegerile respective.
Cu toate acestea, un alegător poate vota și dacă și-a stabilit adresa de reședință dar nu s-a înscris în Registrul Electoral, ținând cont de perioada de înregistrare de 60 de zile.
Un alegător care are o nouă adresă de reședință înregistrată și nu s-a înscris în Registrul Electoral poate vota pe liste suplimentare în circumscripția respectivă (de reședință, unde are adresa din viza de flotant) sau pe liste permanente în circumscripția unde își are domiciliul (adresa din cartea de identitate / buletin). Din 2024, votarea la adresa de reședință pe liste suplimentare se poate face doar dacă alegătorul s-a înregistrat la primărie cu cel puțin 60 de zile înaintea datei scrutinului.
Alegătorul respectiv nu mai poate vota și la secția unde este arondat conform domiciliului dacă a votat deja la secția unde are reședința. Votul multiplu este infracțiune prevăzută de Codul Penal.
Alegătorii cu domiciliul în străinătate pot vota doar în țară și doar dacă și-au stabilit reședința în țară înainte de 11 aprilie 2024. Altfel, nu pot vota la alegerile locale. Dacă au făcut cerere la primărie până pe 25 aprilie pentru a fi înregistrați în Registrul electoral vor vota pe liste permanente, iar dacă nu au făcut această cerere vor vota pe liste suplimentare.
La alegerile europarlamentare, programate tot pe 9 iunie, se poate vota la orice secție de votare din țară sau din străinătate.
INTERVIURILE HotNews.ro