FOTO Cum arată mica Transilvanie construită de unguri lângă Budapesta

La 20 de kilometri de Budapesta a fost creată o mică Transilvanie, cu case țărănești, dar și cu clădiri stilate, așa cum ar fi arătat la final de secol XIX și început de secol XX. Sunt și interioare luxoase, dar găsești acolo și jocuri interactive. Ce poți face în micul Ardeal din Ungaria? Ce se spune despre români?

Un muzeu viu

Skanzen se numește unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din acestă parte a Europei. Se află la 20 de kilometri de Budapesta, lângă un orășel turistic de la Dunăre: Szentendre.

Muzeul are sute de clădiri din diverse zone ale Ungariei, dar și din teritorii care în trecut au făcut parte din Ungaria. Nu sunt însă doar niște case înșirate, ci sunt recreate și sate cu ulițe, fântâni și grădini, dar și mici centre urbane cu clădiri administrative și de distracție.

Diferența față de multe muzee în aer liber din România este că aici sunt mult mai multe activități interactive. În unele căsuțe, poți mirosi ierburi uscate în coșuri, te poți juca cu o veche casă de marcat sau poți încerca jocuri de memorie deschizând diverse sertare. Asta face ca vizita să fie mai interesantă, mai ales pentru copii.

În plus, deși vorbim despre un muzeu al satului care arată cum era viața acum peste 100 de ani, nu lipsesc instalațiile electronice, proiecțiile, exponatele luminate prin tehnici de ultimă oră și camerele cu instalații audio.

Poți intra în aproape toate casele, iar în multe dintre ele ești întâmpinat de angajați ai muzeului îmbrăcați în costume de epocă.

Biletul de intrare la Skanzen costă 3.000 de forinți (aproape 40 de lei). La intrarea în muzeu poți alege să călătorești cu un vechi automotor MAV, care circulă pe o linie de 2 kilometri, are un interior superb și este operat de divizia denumită „Nosztalgia”, parte a MAV (Căile Ferate Ungare). Pentru biletul de tren plătești în plus.

Farmacia care vindea ceară pentru mustață și creme de față

La muzeul Skanzen există și o zonă întinsă cu clădiri din Transilvania, o sală uriașă cu proiecții despre regiunea istorică, dar și o imitație a fostei granițe dintre Republica Socialistă România și RP Ungară. O Dacie veche și un autobuz staționează lângă barierele de la vamă.

La Skanzen a fost recreat centrul unui oraș transilvan, mai exact din Ținutul Secuiesc, cu șase clădiri, între care poșta, un restaurant, o farmacie, un magazin de modă, o biserică unitariană. Poți intra în ele, fiind recreat și interiorul de final de secol XIX și început de secol XX. A fost recreată și o cafenea din Târgu Mureșul anului 1910, iar vizitatorii pot mânca plăcinte, prăjituri sau înghețată, într-un decor de început de secol XX.

Foarte frumoasă este clădirea poștei, cu mobilier în stilul celui pe care l-ar fi văzut un om ce ar fi venit să pună o scrisoare acum mai bine de 130 de ani. Există și mici jocuri în clădire, cu computere, monitoare, telefoane pe stil vechi și alfabetul Morse. Lângă intrare se găsește și o trăsură de poștă. Un muzeu nu trebuie să fie plictisitor.

În farmacie sunt rafturi cu sute de sticluțe cu poțiuni, iar angajați ai muzeului care poartă uniforme de farmaciști îți pot răspunde la întrebări, cu condiția să cunoști limba maghiară (pentru că nu vorbeau engleză). A fost recreată o farmacie din Cristuru Secuiesc, orășel ce avea un astfel de loc deschis la 1833, iar primul farmacist era un sas brașovean. Cei mai mulți farmaciști din Ardeal făceau în secolul XIX farmacia la Cluj, iar meșteșugul era transmis în familie.

După anul 1890, în farmaciile din Ținutul Secuiesc au apărut tot mai des produse de înfrumusețare și de igienă personală, de la pastă de dinți, apă de gură și antiperspirant, până la soluții de vopsit părul și pudre de față pentru doamne. Pentru bărbați se vindeau o mulțime de soluții de ceară pentru mustață.

Biserica unitariană construită în mica Transilvanie este din Gălești (județul Mureș), iar lângă ea este și clădirea unei școli (din comuna Turdeni, jud Harghita).

Despre români, în „micul Ardeal”

Cea mai veche clădire din această expoziție este din zona Ciucului (comuna Sânsimion). Îți sare în ochi o superbă casă albastră, din comuna Bălăușeri (județul Mureș), unde a fost instalată o expoziție despre cum a ajuns porumbul în Transilvania.

Sunt multe plăcuțe explicative (în maghiară și engleză), iar în versiunea în engleză sunt date numele românești ale localităților din Ardeal. Cele mai multe referiri istorice sunt la maghiari, dar există și o expoziție amplă cu obiecte ale sașilor transilvăneni.

Se vorbește în mai multe locuri despre români. Spre exemplu, într-o descriere a Munteniei se arată că românii crescători de oi din zona Sibiului și Brașovului coborau în timpul sezonului rece în zona câmpiilor de la Dunăre. Sunt descrise și legăturile comerciale dintre crescătorii români de oi și sașii din zona Brașovului.

Mai este notat și faptul că mulți oameni din zone precum Țara Bârsei, Ciuc și Trei Scaune, unde nu exista prea mult pământ arabil, lucrau din primăvară până în toamnă pe marile proprietăți agricole din Țara Românească. După unele calcule, între 1880 și 1900 au emigrat din Transilvania către România peste 50.000 de oameni, iar în primii 13 ani ai secolului XX, aproximativ 80.000.

Este descris și comerțul din Transilvania și România, cu mărfurile transportate de căruțașii unguri din zona Săcele (lângă Brașov) către România, uneori până la București. Se explică și faptul că după construcția căilor ferate, după anul 1880, mulți locuitori din zona Săcele s-au mutat în orașele din Muntenia, Dobrogea și Moldova care s-au dezvoltat rapid spre final de secol XIX: București, Ploiești, Galați, Constanța.

Este expusă și o casă din Săcele și sunt multe mențiuni despre viața din orașul de lângă Brașov, dar și despre Brașov. Se spune că românii cu „dare de mână” din Săcele și-au construit case mari, după modelul celor brașovene, dar cu o cruce pe acoperiș, ca simbol al ortodoxiei.

Planul pentru mica Transilvanie de la Szentendre a fost gândit acum peste 15 ani, iar lucrările au început în 2017 și s-au terminat în 2022. La inaugurare a particpat și președinta Ungariei. Finanțarea din partea guvernului ungar a trecut de 25 milioane euro și există o altă etapă a proiectului, ce prevede noi clădiri, dar vor fi gata după 2025.

Numele Skanzen vine din suedezul „Skansen”, care este primul mare muzeu în aer liber deschis în lume, la Stockholm. Numele a ajuns să desemneze în mai multe locuri din lume muzee întinse ale satului, în aer liber.