Generatia de rezerva

ZIUA de Cluj incepe o serie de articole in care va va prezenta cativa “juniori” din politica locala, despre care singuri veti decide daca fac sau nu parte din “generatia de rezerva”, in masura sa schimbe radical destinul Romaniei, sa ridice natiunea de pe “banca de rezerve” si s-o trimita in terenul marilor competitii europene.

Se va repeta experienta generatiei pasoptiste, generatia tinerilor care au determinat Romania sa se modernizeze accelerat si sa intre in clubul select al democratiilor europene?

Miza este aceeasi, atunci si acum. Difera doar conditiile istorice. Am omis din analiza noastra politicieni care s-au facut deja remarcati pe scena politica nationala si nu mai pot fi considerati ca facand parte din “generatia de rezerva”.

Este vorba de primarul Emil Boc (39 de ani), presedinte al PD la nivel national, si de senatorul PSD Vasile Dincu (44 de ani), strategul “grupului de la Cluj” din fostul partid de guvernamant.

Daniel Buda…

… are 36 de ani, este presedintele interimar, dar cu mari sanse de a deveni presedintele ales al democratilor clujeni si deputat. A intrat in PD o data cu Emil Boc, dupa ce s-au sfatuit sa faca impreuna acest pas. Este de profesie jurist, dar are si studii de agronomie. I-a cunoscut pe sotii Funar, pe vremea cand avea nevoie de o slujba.

Era „copilul nimanui” in Cluj, isi aminteste el, asa ca a ajuns sa se angajeze, in primii ani, la Primaria Cluj-Napoca. Provine dintr-o familie de tarani din Zalau, este ambitios, dar ambitia ii este cizelata de bunul simt specific educatiei primite la tara.

Ca atare, Daniel Buda nu a dat, in acesti primi ani de cariera politica, semne ca i s-ar fi “urcat puterea la cap”. Spre deosebire de alti colegi de partid, Buda are relatii corecte si amiabile cu presa si, lucru important, are, in principal, o relatie de colaborare, si abia apoi de subordonare, cu seful lui de partid.

Pentru un politician aflat la inceput de cariera, acest lucru este esential. Ce putem remarca la Buda este relativa independenta pe care si-o aroga fata de maestrul Boc, realizand performanta sa para detasat de el, fara ca, prin aceasta atitudine, sa-i lezeze acestuia demnitatea sau imaginea.

Urmarind cu atentie declaratiile publice ale lui Daniel Buda, se poate lesne observa ca a ales cateva teme de dezbatere parlamentara, continuand in Camera Deputatilor politica promovata de Emil Boc in legislatura 2000 – 2001.

Asa s-a intamplat in chestiunea statutului minoritatilor, unde Buda a fost primul care a declarat ca se va opune formulei cerute de UDMR, urmand astfel politica adoptata de democrati in relatia cu Uniunea. Stia ca o astfel de interventie ii va aduce sustinerea romanilor ardeleni. A si castigat, in parte, simpatia lor, ceea ce este foarte important pentru un ales din zona.

A facut o miscare buna si atunci cand l-a aparat pe ministrul Hardau. Partidul lui a putut sa vada ca este un om de nadejde, pe care te poti bizui, solidar la nevoie, iar efectul a fost de coagulare, la Cluj, a partidului in jurul lui Buda. A fost o miscare tactica inteligenta, mai ales acum, cand statutul sau de presedinte al democratilor clujeni sta inca sub zodia interimatului.

Fireste ca asteapta sa fie ales si-si calculeaza cu grija miscarile. Democratii spun ca deputatul si-ar dori sa ajunga ministrul Justitiei, mutare ce ar fi posibila in momentul in care Monica Macovei ar fi trimisa, ca raportor, la Bruxelles.

Traseul ascendent al lui Buda este invidiat de unii colegi de partid, care-l percep ca pe un rival demn de luat in considerare in competitia pentru staff-ul central al PD. Usor retinut, exponent al unei generatii mai potolite, Daniel Buda nu va fi, pe viitor, un personaj usor de neglijat.

Pe de alta parte, in cazul in care, la preconizatele alegeri anticipate din primavara anului viitor, “oamenii lui Basescu” vor reusi sa preia ca vioara intai actul guvernarii, iar Emil Boc va alege, totusi, calea Bucurestilor ca premier, Daniel Buda ar putea fi un excelent candidat al democratilor la Primaria Cluj, pozitia pentru care se va bate, insa, cu colegul sau de partid Sorin Apostu, si cu inca functionarul public Alin Tise.

Adrian Popa…

… are 34 de ani si este presedintele PNL Cluj-Napoca si viceprimar. A fost consilier local si in 2000-2004, perioada in care a facut parte din grupul de opozanti ai lui Gheorghe Funar. Tocmai de aceea, nici astazi, fostul primar nu l-a iertat, insultandu-l, in stilul lui caracteristic, de cate ori se iveste ocazia si, mai ales, de cate ori il baga cineva in seama.

Adrian Popa este de formatie matematician, fiu de profesori de matematica. Se va casatori in aceasta vara. Asemeni tinerilor lui colegi liberali Ovidiu Turdean si Ciprian Paun, modelul sau de atitudine este o combinatie intre spiritul liber si nonconformist propriu tinerilor de azi si cel conservator, familist, insuflat probabil de familia de dascali cu traditie din care provine.

Foarte legati de oras si de cartierele in care au crescut, ei nu concep sa traiasca in alta parte. Adrian Popa s-a remarcat prin faptul ca elaboreaza, de ani buni, bugetul municipiului, s-a ocupat de inventarul domeniului public si privat al orasului, de proiecte ce tin de buna functionare a Primariei.

Considera ca intalnirea cu oamenii este esentiala pentru a lua pulsul orasului si a vedea cum arata el in realitate.

„Vicele” vrea sa vada cu ochii lui gropile de pe strazi, ca sa stie mai bine ce are de facut. Acesta este si punctul lui tare, la fel ca Emil Boc fiind perceput ca un ins popular. A initiat un proiect de locuinte sociale in zona fostului Oser; inca un motiv sa fie perceput astfel.

Popa si-a exprimat dorinta de a candida la functia de primar daca va fi posibil, ceea ce, in mod firesc, i-a atras rivalitati. Daca le va face fata cu bine, atunci se poate vorbi in cazul lui Popa de un viitor om politic de succes.

Depinde de el si de echipa din care face parte, de aliatii pe care se bazeaza, precum si de cate sacrificii este dispus sa indure pentru a face fata unei competitii ce se anunta de pe acum extrem de dura. Un punct in minus pentru el poate fi, insa, lipsa de atitudine, in ultimii doi ani, in relatia cu Emil Boc, sub a carui “influenta” inca se afla.

Practic, viceprimarul Popa nu a intrat in conflict deschis cu superiorul sau din punct de vedere administrativ, si nici cu adversarii sai din PSD, motivand ca nu doreste sa readuca Consiliul Local si Primaria in blocajul din perioada administratiei Funar.

Remus Lapusan…

… are 35 de ani si este lider al PSD Cluj-Napoca din 200 Conduce sucursala Unita de la Cluj, a absolvit Universitatea Tehnica si este consilier local.

Impus de “grupul de la Cluj” sa conduca acest partid imediat dupa alegeri, el a avut si rolul de a da un exemplu celorlalte filiale din tara ca in PSD se face un schimb real de generatii, ceea ce, de altfel, nu a insemnat si o schimbare de fond la nivel national.

De teama ca sustinatorii lui Stefan Dimitriu, fostul lider, ar fi putut destabiliza atunci filiala, Remus Lapusan a fost pus sa se prezinte asa cum l-ar fi numit Dincu, adica „Micul Dimitriu”. Cu aceasta sintagma, strategii clujeni au reusit schimbarea de generatie, la nivel de imagine, fara mari convulsii, facand legatura intre oamenii lui Dimitriu si oamenii lui Dincu.

Remus Lapusan reuseste mai greu “sa iasa la lumina”. Prins intre sfaturile strategilor PSD si forta unor politicieni cu nume din “grupul de la Cluj”, Lapusan isi cauta inca locul pe scena politica locala.

Are, insa, potential. Face conferinte de presa, dar atrage atentia cu greu, presa “cautandu-i inca din ochi” pe “greii” PSD (Rus, Dincu, Puscas, Dimitriu). Starea de opozitie ii poate fi prielnica, dar trebuie sa se strecoare printre tezele lui Dincu si actiunile concepute de Ancuta Abrudan.

PSD-ul a lansat zvonul ca el ar fi candidatul acestui partid pentru Primarie, in 2008, probabil nu doar ca sa testeze reactia publicului. Este ca structura un tanar de bun simt, nu a fost subiect de scandal in nici un fel si reprezinta tipul de politician ardelean calculat si de caracter.

Evolutia lui Remus Lapusan ar putea sa “explodeze” mai incolo, s-ar putea ca acum sa invete de la cei din jurul lui, si abia mai tarziu sa iasa in fata. Lapusan poate fi “elementul surpriza” in viitoarele alegeri, multi dintre clujeni putandu-se identifica cu tanarul politician, in multe privinte.

Petru Calian…

… are 38 de ani si este liderul Partidului Conservator de la Cluj, dupa ce a fost presedinte al PRM si a candidat pe listele acestui partid la Camera Deputatilor. Calian a purtat un indelungat razboi de culise cu Gheorghe Funar, razboi fara invingatori sau invinsi.

Ostilitatile s-au declansat in perioada cand Calian era consilier local, iar primarul Funar obstructiona sistematic activitatea legislativului local. Calian, cu viziunea sa de om de afaceri, ar fi vrut ca administratia sa fie mai eficienta, sa-l aprecieze colegii din alte partide, sa poata lega relatii de prietenie si de afaceri cu ei.

Or, Petru Calian s-a trezit oarecum izolat, pentru ca seful sau reusise sinistra performanta de a impune ostilitatea ca stare permanenta de spirit in viata publica a “orasului blandetii”, cum era considerat Clujul inainte vreme.

Miscarea pe care a facut-o Calian, dupa ce PRM a pierdut alegerile, retragandu-se din partid la timp, si faptul ca a mers la PC, singura formatiune locala care-i putea oferi functia de presedinte, demonstreaza fie ca are un mentor inteligent, fie ca a reusit sa inteleaga pe deplin regulile nescrise ale pragmatismului politic. Din pozitia de deputat, a avut cateva initiative remarcate de presa.

S-a opus infiintarii fundatiei Gojdu, a trecut o lege prin Parlament, cea a vanzarii locuintelor nationalizate, si a propus reducerea numarului de membri in consiliile de administratie ale regiilor. Prin urmare, a facut cateva valuri si s-a pliat, prin initiativele sale, pe asteptarile romanilor.

Fara abilitati de orator, cu o pregatire teoretica ce necesita aprofundari, dar cu instinct si destul de pragmatic ca sa nu se hazardeze, Calian poate fi un personaj demn de urmarit. Una dintre marile probleme ale evolutiei lui Calian pare a fi tot partidul. S-ar putea ca, peste doi ani, sa se trezeasca tot in tabara perdantilor, iar atunci va fi mai dificil sa treaca intr-un al treilea partid.

Petru Calian spera la un loc in Parlament pentru PC Cluj in 2008 si acela sa fie, evident, al lui. Dar faptul ca a parasit PRM i-a adus multi dusmani pe plan local. Oamenii lui Funar il asteapa “la cotitura”, iar o candidatura locala l-ar face foarte vulnerabil.

Laszlo Attila…

… este liderul local al UDMR. Ales imediat dupa alegerile locale in fruntea Uniunii, el chiar a reusit sa imprime schimbarea de generatie. Este consilier local, probabil ca ar putea deveni un bun viceprimar, asa cum sustin unele voci din UDMR, este medic de profesie si conduce o firma de medicamente.

Munca de manager il determina la o atitudine mult mai pragmatica, fata de mentalitatea altor lideri maghiari, scriitori si poeti. Laszlo Attila a avut initiative de hotarari de consiliu realiste, cum a fost promovarea izolarii termice a blocurilor construite inainte de 1989, bazandu-se pe un program guvernamental de finantare partiala.

A lucrat, a facut documentatia, s-a zbatut, a stat alaturi de primar sa le explice oamenilor. A dus pana la capat proiectul ce nu mai avea doar o adresabilitate etnica, asa cum ne obisnuisera politicienii UDMR.

La fel stau lucrurile si cu proiectul de protejare a padurii Faget. Are idei progresiste in ceea ce priveste profesionalizarea consilierilor locali din mediul rural, dar si urban. Organizeaza cursuri de pregatire cu ei si vrea sa-i invete administratie, ca sa nu faca doar figuratie prin consiliile unde sunt pusi.

Laszlo Attila este unul dintre putinii lideri locali care gandesc de pe acum strategii de lucru in cazul in care partidul sau ajunge in opozitie. El are preocupari in legatura cu colegii sai de partid, care acum detin functii in aparatul de stat si care, daca ajung in opozitie, ar trebui sa gaseasca un Cluj primitor.

Un loc unde oamenii invatati cu ascensiunea sa poata gasi satisfactii si sa se readapteze usor. Spre deosebire de alti lideri UDMR, Laszlo Attila are o buna comunicare cu presa de limba romana si considera ca trebuie sa-si depaseasca limitele de adresabilitate etnica. In momente de entuziasm, Laszlo Attila marturiseste ca ar vrea ca pe el sa-l voteze si romanii.

Este sustinut si de un puternic grup de oameni de afaceri maghiari, ceea ce, pentru o cariera de politician, este important si, de cele mai multe ori, esential. Adeptul politicii pasilor marunti, nu are o prezenta stridenta pe scena politica. Dar pe Laszlo incepi sa-l descoperi in cele mai neasteptate medii, de la vernisaje si lansari de carte, la reuniuni ale oamenilor de afaceri.

Dispus parca, si mai mult, sa se dedice politicii. Departe de a afisa vreo ambitie exagerata, politica lui are un fel de sfiosenie care-l si protejeaza. Dar Laszlo Attila este, cel putin pentru o parte a UDMR, o tanara speranta. In Uniune, insa, apele nu sunt limpezite in intregime.

Vechea garda din UDMR Cluj il asteapta, insa, “la inghesuiala”, Konya Hammar Sandor si Molnos Lajos detinand, in continuare, controlul asupra “seniorilor” din filiala si a unuia dintre cele doua cotidiene de limba maghiara, ceea ce – pe termen scurt – poate sa ii creeze probleme.

Pentru a doua parte a analizei noastre “se incalzesc” alti tineri politicieni (unii dintre ei retrasi, pentru moment, pe fotoliul de functionar public): Alin Tise, Liviu Radu, Naghy Zsolt, Sorin Apostu si Ancuta Abrudan.