Grecia si Bulgaria incep sa uite disensiunile din trecut

Dupa ani buni de relatii incordate sau de ignorare reciproca, tensiunile si rivalitatile dintre cele doua popoare balcanice incep sa se stinga. Perspectiva integrarii Sofiei in Uniunea Europeana, ca si dezvoltarea relatiilor economice duc la o apropiere tot mai evidenta intre greci si bulgari. Un reportaj publicat de Reteaua Balcanica de Investigatii Media (www.birn.eu.com)

La Karnobat, in centrul Bulgariei, locuitorii se pregatesc sa gazduiasca un eveniment fara precedent in istoria recenta a regiunii. Vin grecii. Sunt peste 50 si vin cu orchestra bouzouki, urmind sa participe la o mare nunta bulgareasca anuntata pentru 4 iunie.

Reprezentand aproape jumatate din locuitorii din Nea Peramos, un sat de pe coasta tracica a Greciei, vizitatorii vor sarbatori casatoria dintre Tsonka, o femeie din Bulgaria, si mirele sau,Vangel.

Vangel este membru al comunitatii Karakachani, etnici greci care s-au stabilit in Bulgaria la inceputul secolului al 19-lea si care s-au integrat bine in societate. El si Tsonka au lucrat, sezonier, in Nea Peramos timp de mai multi ani.

Stirea evenimentului ar putea provoca surprindere printre bulgari, ale caror relatii cu vecinii lor greci au fost tensionate, in special in perioada razboiaielor balcanice din 1912 – 1913, cand armatele lor s-au confruntat in Macedonia stapanita pe atunci de otomani.

Cele doua tari au fost separate si de Razboiul Rece, cand Bulgaria s-a alaturat blocului comunist, iar Grecia a fost de partea NATO. Sfarsitul erei socialiste nu a pus capat neincrederii dintre cele doua popoare.

Intr-adevar, cu peste 1.500 de companii grecesti active in Bulgaria si cu peste 25.000 de bulgari care lucreaza legal in Grecia, grecii au capatat o noua imagine in viziunea bulgarilor, si anume ca fiind angajatori aroganti si exploatatori.

Dar, asa cum sugereaza si casatoria din Karnobat, trecerea timpului incepe sa schimbe in bine aceasta relatie tensionata.

Pe masura ce in Bulgaria se constata o liberalizare a culturii si o schimbare a economiei, vechile stereotipuri dispar. Investitiile si interesul turistic, in crestere de ambele parti, fac ca cele doua natiuni sa dezvolte o relatie economica si culturala reciproc avantajoasa.

Cu doar 15 ani in urma, actualul regim de activitati de turism si de afaceri transfrontaliere ar fi fost de neconceput.

Relatia dintre bulgari si greci a fost tensionata in toata istoria moderna, cele doua tari fiind concurente in cucerirea de teritorii europene apartinind Imperiului Otoman care era in colaps. Bulgaria a pierdut mai mereu in aceasta competitie, mai ales dupa Primul Razboi Mondial, cand a fost nevoita sa cedeze Greciei intreaga coasta a Marii Egee.

Dupa al Doilea Razboi Mondial, regimul comunist de la Sofia a renuntat la pretentiile asupra teritoriilor pierdute. Pe de alta parte, a mentinut legaturi mai mult sau mai putin amicale cu socialistii greci, considerandu-i aliati intr-o lume capitalista ostila.

Insa aceasta amicitie s-a limitat la elite si nu a patruns pana in randurile oamenilor obisnuiti, bulgarilor permitandu-li-se foarte rar sa patrunda in vest.

Acest lucru a fost posibil doar dupa sfarsitul erei socialiste.

Dupa 1989, bulgarilor li s-a permis sa paraseasca tara. Acest lucru, insa, nu a deschis automat portile spre Grecia, problemele legate de vize, precum si dificultatile de comunicare si cele economice continuand sa impiedice accesul peste granita elena.

Totusi, in ciuda dificultatilor, zeci de mii de muncitori sezonieri au intrat in Grecia, in cautare de locuri de munca. Multi au lucrat ilegal ca muncitori in constructii, curatatorii, ca asistenti pediatrici sau muncitori agricoli sezonieri.

Doar de curand au decis autoritatile grecesti sa abordeze statutul legal al acestui exod de imigranti, care includea si multi bulgari.

Membrii comunitatii Karakachani au avut cele mai putine probleme. Originari din nordul Greciei si continuand sa vorbeasca limba greaca, au fost considerati drept localnici autentici. Etnicilor bulgari le-a fost mai greu insa sa obtina permise de munca pe termen lung.

In acelasi timp, imaginile negative din mass-media grecesti si bulgare au fost agravate de semnalarea unor probleme pe care le intampinau muncitorii firmelor grecesti din Bulgaria.

Al doilea mare investitor direct in tara din ultimul deceniu, Grecia a infiintat nu mai putin de 1.500 de firme, majoritatea avand angajati bulgari. Drept urmare, bulgarii vad aceasta relatie a celor doua popoare ca fiind inegala, grecii fiind angajatori, iar ei angajati.

Presa bulgara a umplut paginile ziarelor cu istorisiri ale muncitorilor sezonieri bulgari maltratati in Grecia. Majoritatea acestor acuzatii nu au fost dovedite, insa au contribuit la mentinerea imaginii grecilor ca aroganti si chiar abuzivi.

Presa din orase precum Plovdiv si Sliven, de unde provin cei mai multi muncitori, a publicat multe materiale ostile la adresa angajatorilor greci.

Unii le spun grecilor „bizantini”, ceea ce in bulgara este echivalentul pentru oameni lenesi. Altii folosesc cuvantul „chorbadzhiya”, cuvant vechi referitor la elita otomana bogata, cu puternice conotatii de exploatare.

Forumurile de pe Internet alimenteaza aceleasi principii. „Am muncit intr-o companie greaca si stiu cum este,” spune un mesaj tipic. „Nu exista nefericire mai mare ca cea de a lucra pentru un angajator grec,” continua mesajul. „Insa ei au bani si ne cumpara companiile, asa ca ei comanda dupa cum poftesc. Acesta este tristul adevar.”

In ciuda stereotipurilor antagoniste din presa, totusi, vechea ostilitate dintre greci si bulgari incepe sa se stinga.

Casatoria de la Karnobat este un exemplu. Ca multe alte sate de pe coasta tracica, situatia economica din Nea Peramos depinde din ce in ce mai mult de muncitorii bulgari. Localnicii spun ca peste 1.200 de bulgari vin in fiecare an la Nea Peramos pentru a munci in industria alimentara, constructii si turism, depasind mica populatie locala.

„Pe timp de iarna, cei mai multi dintre cei care ramanem aici suntem Karakachani,” spune Parashkeva Babalieva, membra a comunitatii Karakachani din Bulgaria care locuieste in acest sat de peste zece ani. „Pe timpul verii, insa, vin multi bulgari, unii dintre ei studenti.”

„Ma simt atat de bine aici, incat ma intorc cu greu in orasul meu natal din Bulgaria,” adauga Babalieva.

In ciuda stereotipurilor din presa, cei mai multi angajati, la fel ca si angajatorii, considera ca aceasta relatie este una destul de fericita.

„Am un loc de munca destul de bun aici,” spune Vesselin, in varsta de 52 de ani, din Sliven, care lucreaza de peste 10 ani in Grecia, ca muncitor constructor. Salariul sau ii permite sa intretina doi copii, unul dintre ei la studii in Franta, iar celalalt in Marea Britanie.

Grecii par, de asemenea, bucurosi sa lucreze cu bulgarii. „Ii prefer albanezilor sau polonezilor,” spune Sulis Pahanajortidis, producator de vin care lucreaza de opt ani cu cate 20 – 30 de muncitori sezonieri bulgari si cu alti 12 angajati permanent. „Sunt harnici, cinstiti si pot avea incredere in ei,” adauga Pahanajortidis.

Lefteris Tsipizithis, un alt angajator grec, spune ca a fost jefuit de mai multe ori in Bulgaria, insa acest lucru nu il impiedica sa angajeze bulgari la restaurantul sau de pe plaja.

Cele mai multe probleme care apar, sunt legate de intermediarii care se implica in procesul de angajare. Presa bulgara a raportat mai multe situatii neplacute in care muncitorii au fost tinuti ostatici, fiind inchisi pe timp de noapte de catre angajatorii lor greci.

Dar Yorgos Vasiliadis, fermier localnic, spune ca vina pentru astfel de excese nu este a angajatorilor greci. „Inainte obisnuiam sa ne lasam toate echipamentele in vii,” spune el. „Insa dupa ce albanezii, bulgarii si rusii au inceput sa vina la munca, a trebuit sa luam fiecare obiect de pe camp pentru a nu fi furat.”

Vasiliadis spune ca bulgarii nu sunt cu nimic mai buni decat ceilalti. „Dupa ce am avut atatea probleme cu bulgarii nu-i mai diferentiez de alti imigranti in cautare de munca,” spune acesta.

Exista, de asemenea, nemultumiri in Grecia legate de sosirea unor femei din Bulgaria ce par a fi prostituate.

Vaso Orfanidu, proprietar al unui bar de noapte din Nea Peramos, spune ca aceste femei o ingrozesc. „Sunt dispuse sa mearga cu un barbat pentru o paine,” spune aceasta.

Insa Parashkeva Babalieva spune ca majoritatea localnicilor care angajeaza bulgari in activitati de turism ii indragesc pe nou-veniti si multi depind de imigranti in conducerea afacerilor.

Hari Hadzhinikolis, una dintre participantele la nunta de la Karnobat, spune ca hotelul sau Mira Mare nu ar putea functiona fara constructorii, bucatarii si receptionerii bulgari. Ea vorbeste limba bulgara mai bine decat limba engleza si chiar canta despre o Bulgarie mare, cantece ale trupelor bulgare din al Doilea Razboi Mondial care invadau coasta tracica de partea germanilor.

In barurile de pe plaja din Nea Peramos nu doar angajatii sunt bulgari. Meniurile scrise in bulgara pe timpul verii indica numarul bulgarilor care vin acum in Grecia ca turisti de la Sofia, Sandanski, Blagoevgrad sau Plovdiv. Pana la sfarsitul lunii mai, studentii bulgari care sarbatoresc absolvirea liceului sosesc in valuri umpland autobuzele.

Cresterea industriei turistice, sustinuta, in parte, de turisti bulgari, a condus la explozia de constructii in sat, numarul acestora aproape dublandu-se in ultimii sase ani.

In acelasi timp, numarul casatoriilor mixte dintre greci si bulgari a crescut, de asemenea.

Pe masura ce Bulgaria se apropie de momentul aderarii la Uniunea Europeana in 2007 iar economia sa se imbunatateste, bulgarii investesc in Grecia pentru prima data. La Nea Peramos, de exemplu, o femeie din Plovdiv a avut pana de curand un magazin de imbracaminte. Localnicii spun ca multi bulgari cumpara proprietati in orasele mai mari din regiune.

In acelasi timp, grecii invata limba bulgara iar bulgarii invata greaca. Grecii merg in Bulgaria pentru weekenduri lungi, iar bulgarii si le petrec pe coasta Greciei petrecand impreuna din ce in ce mai des, asa cum o vor face curand la Karnobat.