Gresim in mod sistematic cand estimam PIB potential si rata naturala a dobanzii?
Incepand din 2013, in Romania, PIB a crescut cu rate in general mai mari ca cele potentiale, volumul creditelor noi a crescut, iar inflatia neafectata de reducerea TVA (inflatia neta) si anticipatiile inflationiste au tins sa scada. Cum poate creditul si productia sa creasca foarte repede fara ca inflatia neta si anticipatiile inflationiste sa creasca?
O explicatie imediata o constituie socurile favorabile de pe partea ofertei, adica scaderea preturilor petrolului, a preturilor produselor agricole (2013 si 2014 au fost ani agricoli foarte buni) si a unor impozite indirecte, altele decat TVA. Mai ales sub influenta acestor factori, inflatia a continuat sa ramana joasa, ceea ce a dus la scaderea anticipatiilor inflationiste.
Dar, lasand la o parte socurile de oferta si anticipatiile inflationiste, ceea ce ramane sa explice inflatia este deficitul/excedentul de cerere. Cum explica cererea relativa din ultimii ani inflatia? A existat un deficit de cerere exercitand presiuni dezinflationiste sau un excedent de cerere inflationist?
* Lucian Croitoru este consilier de politica monetara al guvernatorului BNR. Opiniile sale nu reprezinta in mod necesar pozitia BNR sau a redactiei.