Guvernatorul BNR spune că leul e supraevaluat cu până la 5%. Modelele noastre arată că e supraevaluat în termeni reali cu 6–7% față de euro, spun economiștii BCR

„Previziunile sunt foarte dificile, mai ales dacă sunt legate de viitor!”, scriu analiștii BCR într-un raport asumat de economistul-șef al instituției, Ciprian Dascălu, atribuind citatul lui Niels Bohr, laureatul Nobel pentru fizică. Această frază a devenit foarte reală după primul tur al alegerilor prezidențiale din România, unde consensul analiștilor a fost răsturnat. Curtea Constituțională a anulat alegerile, invocând ingerința unui stat străin, iar alegerile se vor repeta probabil în martie-aprilie 2025.

Succesul neașteptat al forțelor politice de extremă dreapta a determinat partidele pro-europene să-și consolideze poziția. PSD, PNL, USR, UDMR și parlamentarii reprezentând minoritățile etnice (controlând împreună 65% din parlament) s-au angajat să formeze un guvern și discută sprijinirea unui candidat comun la președinție, arată analiza BCR. Pentru viitorul guvern prioritățile principale ar trebui să fie intrarea pe o traiectorie clară de consolidare fiscală și punerea în aplicare a reformelor Planului Național de Redresare și reziliență (PNRR), consideră autorii documentului.

Deși oamenii cred că macroeconomiștii au un fel de „glob de cristal”, trebuie să recunoaștem că al nostru cel puțin este ușor crăpat, admit aceștia.

Ei consideră că economia va reveni la o creștere de 2,8% abia în 2025, dar există și riscul ca acest lucru să nu se întâmple. „Totul depinde de structura, dimensiunea și momentul consolidării fiscale. În ceea ce privește inflația, suntem puțin mai încrezători, prognozând 3,7% a/a până la sfârșitul anului 2025. Totuși, politica fiscală rămâne principala sursă de incertitudine”, arată analiza BCR.

După ce alegerile vor trece, probabil că BNR va relua ciclul de reducere a dobânzilor. Estimăm ca dobânda-cheie să scadă la 5,75% până la sfârșitul anului 2025.

Ne așteptăm ca cursul de schimb EUR/RON să rămână stabil, cel puțin până după alegerile prezidențiale, cu o oarecare flexibilitate în direcția deprecierii ușoare a leului.

Sperăm că până la începutul noului an – cu un nou guvern în vigoare și cu un proiect de buget 2025 rezonabil și credibil – o parte din ceața actuală va începe să se risipească, potrivit autorilor analizei.

Creșterea PIB-ului

În 2024, consumul a accelerat semnificativ, determinat de creșterea robustă a salariilor și de scăderea inflației. După primele 3 trimestre din acest an, consumul gospodăriilor a avut cea mai mare contribuție la creșterea PIB și credem că va rămâne principalul motor de creștere, așa cum a fost în trecut.

Problemele structurale din economia românească fac ca orice creștere a consumului să ducă la creșterea importurilor. Pe fondul cererii externe slabe, exporturile nu au putut ține pasul cu creșterea importurilor, iar economia a crescut cu 0,8% a/a. Din cauza unui efect de bază nefavorabil, chiar și o performanță relativ puternică în ultimul trimestru este puțin probabil ca economia să crească pe întregul an 2024 peste 0,8%.

Perspectivele pentru 2025 sunt incerte, deoarece guvernul are de luat măsuri fiscale care să ducă la reducerea deficitului bugetar ridicat.

„Scenariul nostru de bază este că economia va crește cu 2,8% în 2025, dar, în funcție de momentul și structura ajustărilor fiscale, creșterea ar putea fi cu până la un punct procentual mai mică. Pe o notă pozitivă, este așteptată o redresare ușoară a cererii externe pentru anul viitor, care ar trebui să ofere un anumit sprijin creșterii”, se mai arată în document.

Inflația și politica monetară

Procesul lent de dezinflație a continuat în cea mai mare parte a anului 2024, determinat de o inflația mai scăzută a prețurilor la alimente și energie.

Un an agricol prost a determinat creșterea prețurilor la alimente și a declanșat o inversare a tendinței spre sfârșitul anului. Estimăm că inflația totală va fi de 5,2% a/a la sfârșitul anului 2024, și de 3,7% a/a la sfârșitul anului 2025.

Politica fiscală rămâne principala sursă de incertitudine din punct de vedere al perspectivelor inflației, consideră autorii analizei.

După ce a efectuat două reduceri de câte 25 de puncte de bază, reducând dobânda cheie la 6,50%, banca centrală a trecut la o atitudine de tip „așteaptă și vezi”.

Momentul următoarei reduceri a dobânzii-cheie va depinde de aplicarea unui program de consolidare fiscală coerent și credibil. În prezent, anticipăm următoarea reducere de dobândă în al doilea trimestru din 2025, deși există riscul de amânare până în cel de-al treilea trimestru.

BNR va apăra stabilitatea leului până după alegerile prezidențiale reprogramate

Recent, guvernatorul BNR a afirmat că, pe baza calculului cursului real efectiv al leului, acesta este supraevaluat cu până la 5%, ceea ce nu explică totuși deficitul extern ridicat.

Cei mai folosiți indicatori ai competitivității externe sunt cursul de schimb nominal efectiv (Nominal Effective Exchange Rate – NEER) cât și cel real efectiv (eng. Real Effective Exchange Rate – REER).

Cursul de schimb nominal efectiv se calculează ca medie ponderată a ratelor de schimb bilaterale nominale ale monedei naționale în raport cu valutele străine. În același timp, cursul de schimb real efectiv este definit ca o medie ponderată a monedei unei țări în raport cu un coș de alte valute majore ajustat cu efectele inflației.

Proiectăm deficitul de cont curent ca fiind la 8,1% din PIB în 2024, micșorându-se ușor până la 7,8% în 2025, mai scriu analiștii BCR.

„Supraevaluarea monedei afectează în special sectoarele cu marje de profit reduse, care depind de forța de muncă slab calificată. Modelele noastre indică faptul că leul este supraevaluat în termeni reali cu 6–7% față de EUR. Anticipăm o depreciere treptată a leului nominal în timp, cu îmbunătățirea fundamentelor care să ducă moneda către valoarea ei justă”, notează autorii analizei.

Situația fiscală

Există un consens politic larg că inițierea unui proces de consolidare fiscală este esențială începând cu anul viitor. Piețele financiare, agențiile de rating și Comisia UE îl consideră o necesitate, lăsând politicienilor puțin loc de amânare fără a risca o corecție determinată de piață. Estimăm un deficit bugetar pentru 2024 de 7,9% din PIB în termeni ESA și 8,6% pe cash. Guvernul a conturat deja un plan fiscal pe termen mediu care vizează reducerea deficitului bugetar la 2,5% din PIB până în 2031. Planul de consolidare fiscală începe cu un deficit bugetar ESA de 7,9% în 2024.

Cu toate acestea, alegerile prezidențiale reprogramate, probabil în martie-aprilie 2025, ar putea slăbi apetitul pentru reformă, întârziind măsuri semnificative până la jumătatea anului. Structura corecției fiscale este de așteptat să se concentreze pe partea de venituri, având în vedere natura rigidă a cheltuielilor guvernamentale.

Din punct de vedere istoric, ajustările fiscale bazate pe venituri au fost mai puțin dăunătoare creșterii în comparație cu reducerile de cheltuieli, deși tind să fie inflaționiste pe termen scurt. Eliminarea excepțiilor fiscale ar trebui să fie o prioritate pe agenda de ajustare, deoarece această abordare este neutră atât pentru creșterea economică, cât și pentru inflație, generând în același timp venituri bugetare suplimentare echivalente cu aproximativ 1 pp din PIB.