România, pe locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze tratabile. Avem cel mai mare număr de paturi de spital, dar sunt servicii pentru pacienți la care stăm dezastruos

În țara noastră mor de 3 ori mai mulți pacienți din cauze tratabile decât media UE, este una dintre concluziile raportului anual „Health at a Glance: Europe 2024. State of Health in the EU Cycle”, publicat recent de Comisia Europeană și OECD. 

• Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor rămân cele mai scăzute dintre țările UE în România, ca și în precedentele ediții ale raportului State of Health in the EU. 

• Chiar dacă speranța de viață este în creștere și în țara noastră, România are una dintre cele mai reduse speranțe de viață sănătoasă din Uniunea Europeană. Românii trăiesc mai puțini ani sănătoși decât locuitorii altor țări din UE. Cu o medie de 57,8 ani sănătoși, suntem pe locul 22 din 27 de țări.

România are cel mai mare număr de paturi de spital din Europa, reiese din raportul „Health at a Glance: Europe 2024”, însă stă dezastruos la capitole precum prevenție, screening, vaccinare sau la numărul de pacienți care au acces la examinări medicale imagistice de înaltă performanță – CT, RMN sau PET/CT. 

Raportul face distincția între morți din cauze tratabile și morți din cauze prevenibile. Mortalitatea din cauze tratabile este considerată un indicator al eficienței sistemului de sănătate, în timp ce mortalitatea din cauze prevenibile este considerată un indicator al eficienței politicilor publice de prevenție în domeniul sănătății. Ambele categorii sunt considerate indicatori ai unor decese care pot fi evitate.  

România stă foarte prost nu doar la decese din cauze tratabile, unde ocupăm ultimul loc, ci și la capitolul „decese produse din cauze prevenibile”. La cauze prevenibile ne situăm pe antepenultimul loc în UE: 440 de români la fiecare sută de mii de locuitori cu vârsta sub 75 de ani mor, într-un an, din cauze ce pot fi prevenite.

Doar Ungaria (452 de decese la suta de mii de locuitori) și Bulgaria (cu 460 de decese prevenibile la suta de mii de locuitori sub 75 de ani) se află în urma noastră. 

Media celor 27 de state ale Uniunii Europene este de 201 decese din cauze prevenibile la suta de mii de locuitori sub 75 de ani într-un an. Mai puțin de jumătate din cât are țara noastră.

Principalele cauze ale deceselor evitabile

861.702 decese din cauze prevenibile și 399.537 de decese din cauze tratabile s-au înregistrat în anul 2021 la nivelul Uniunii Europene – cele mai recente date disponibile, analizate în raportul „Health at a Glance: Europe 2024”.

Principalele cauze ale deceselor din cauze tratabile, la care România este numărul 1 în UE, sunt bolile cardiace ischemice (21%), cancerul colorectal (14%), cancerul de sân (10%), accidentul vascular cerebral (10%), pneumonia (8%), hipertensiunea (5%) și diabetul (4%).

În ceea ce privește morțile din cauze prevenibile, în anul 2021 numărul 1 la cauze a fost COVID-19 (24%), urmat de cancerul pulmonar (16%), bolile cardiace ischemice (10%), consumul de alcool (6%), accidentul vascular cerebal (5%), accidente (5%), BPOC – boala pulmonară obstructivă cronică (4%), sinucideri (4%). 

Cele mai mici cheltuieli cu sănătatea pe cap de locuitor din UE

Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor din România rămân, ca și în precedentele ediții ale raportului State of Health in the EU, cele mai scăzute dintre țările UE. 

Țara noastră a cheltuit în medie, în anul 2022 – cele mai recente date disponibile, analizate în raport – 1.632 de euro cu sănătatea pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă mai puțin de jumătate din media UE – 3.533 de euro pe cap de locuitor. 

Țara noastră continuă să aloce printre cei mai puțini bani din UE pentru cheltuielile cu sănătatea raportat la PIB: 5,7%. Doar Luxemburg – cu 5,6% – alocă mai puțin.

Românii trăiesc mai puțini ani sănătoși decât locuitorii altor țări din UE

Speranța de viață la naștere în Uniunea Europeană a atins 81,5 ani în 2023, depășind cu 0,2 ani nivelul dinaintea pandemiei.

Se estimează că aproape o treime din populația Uniunii Europene – 29% – va avea vârsta peste 65 de ani în anul 2050, ca urmare a creșterii speranței de viață și a scăderii ratei fertiliății.

Raportul arată că speranța de viață sănătoasă după vârsta de 65 de ani este în creștere în țările UE. Ponderea persoanelor care raportează o stare de sănătate proastă sau foarte proastă după vârsta de 65 de ani este în scădere.

Chiar dacă speranța de viață este în creștere și în țara noastră, România are una dintre cele mai reduse speranțe de viață sănătoasă din Uniunea Europeană.

Românii au o medie de 57,8 ani sănătoși, fiind pe locul 22 la acest capitol în Uniunea Europeană, din 27 de țări. Pe locul 1 se află Malta, iar în fața noastră sunt țări precum Italia, Irlanda, Cipru, Grecia, Slovenia, Bulgaria, Ungaria, Cehia sau Croația.

Femeile continuă să aibă o speranță de viață mai mare decât bărbații, în toate țările UE.

Speranța de viață sănătoasă a crescut mai mult decât anii de viață trăiți în stare de sănătate proastă în majoritatea țărilor UE, în ultimii peste 20 de ani, potrivit datelor OMS analizate în raport.

Peste 40% din populația cu vârsta peste 65 de ani din țările UE suferă de cel puțin două afecțiuni cronice, potrivit raportului.

Afecțiunile care cauzează cel mai mare număr de ani trăiți cu dizabilitate în rândul persoanelor în vârstă din țările UE sunt demența și boala Parkinson, accidentele/căzăturile, diabetul, artrita, depresia și anxietatea, accidentul vascular cerebral și stopul cardiac, cancerul și BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică).

Raportul consemnează o creștere îngrijorătoare a cazurilor de demență: în anul 2021, se estima că peste 9% dintre persoanele cu vârstă de peste 70 de ani din UE sufereau de boala Alzheimer sau de o altă formă de demență.

În top 5 la nevoi de asistență medicală nesatisfăcute

Nivelul de accesibilitate la asistență medicală poate fi limitat din mai multe motive, de la costuri până la distanța față de cea mai apropiată unitate medicală și timpii de așteptare. 

Întreruperea serviciilor de sănătate în timpul pandemiei a dus, de asemenea, la nevoi nesatisfăcute de asistență medicală, pe măsură ce resursele au fost mobilizate pentru abordarea acestei uriașe crize de sănătate publică, iar oamenii au fost încurajați să stea acasă pentru a reduce transmiterea virusului. 

România figurează în top 5 al țărilor UE cu nevoi de asistență medicală nesatisfăcute ale populației, alături de Grecia, Estonia, Finlanda și Letonia. Cauzele sunt cele de mai sus: financiare, care țin de distanță sau de timpii de așteptare.

Avem printre cele mai multe paturi de spital, dar cei mai puțini pacienți care au acces la examări CT, RMN și PET/CT.

România este în top 3 al țărilor UE în ceea ce privește numărul de paturi de spital raportat la mia de locuitori – o medie de 7,3 paturi, în timp ce media europeană este de 4,7 paturi.

În schimb, suntem ultimii din UE la numărul pacienților care au acces la examinări imagistice de înaltă precizie – CT, RMN și PET/CT. 

Ultimii din Europa la screeningul pentru cancer și vaccinare

Țara noastră este ultima din UE și la capitolele acoperire vaccinală și screening pentru unele tipuri de cancer. 

Spre exemplu, Organizația Mondială a Sănătății recomandă o acoperire vaccinală de 95% cu două doze de vaccin ROR și trei doze de vaccin împotriva Hepatitei B – dintre care prima doză se administrează în primele 24 de ore după naștere.

Țara noastră este însă ultima din Uniunea Europeană în ceea ce privește acoperirea vaccinală cu vaccinul împotriva hepatitei B, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății din anul 2023, analizate în raport.

România este ultima din UE și la numărul de mamografii efectuate femeilor cu vârsta între 50 și 69 de ani – mamografia fiind metoda de screening pentru depistarea cancerului la sân:

De asemenea, țara noastră este pe ultimul loc în UE și la numărul de persoane cu vârsta între 50 și 74 de ani testate pentru cancer colorectal, cu toate că numărul de îmbolnăviri și de decese provocate de acest tip de cancer a explodat, în ultimii ani, pe continent, din cauza stilului de viață – hrană procesată, sedentarism etc.

În ceea ce privește screeningul pentru cancer de col uterin – unde înregistrăm cel mai mare număr de îmbolnăviri și de decese din UE – România este pe antepenultimul loc la numărul de femei cu vârsta între 20 și 69 de ani care fac screening.

Raportăm printre cele mai puține infecții nosocomiale din UE

România raportează printre cele mai puține infecții asociate actului medical (nosocomiale) din Uniunea Europeană, potrivit raportului Health at a Glance: Europe 2024.

Suntem pe penultimul loc la acest capitol, doar Letonia raportând mai puține.

În special de-a lungul ultimilor ani, o parte dintre medicii din România au vorbit despre faptul că, în țara noastră, aceste infecții sunt subraportate. 

Principalele tipuri de infecții asociate actului medical raportate în Uniunea Europeană sunt respiratorii (cea mai frecventă fiind pneumonia), infecții ale tractului urinar, infecții din sălile de operație, infecții ale fluxului sanguin, precum și infecții ale sistemului gastro-intestinal.