Iacobov rupe tacerea
RAFO functioneaza ca unitate din 1956, cand au fost puse in functiune primele instalatii ale Rafinariei 1, care prelucra titei nesulfuros. In perioada 1979-1980 s-a pus in functiune Rafinaria 2, pentru prelucrarea titeiului sulfuros. In anul 1990, s-a desprins din Combinatul Petrochimic Borzesti, iar din 1991 s-a transformat in societate comerciala.
Capacitatea actuala de prelucrare este 3.500.000 tone/an titei sulfuros si nesulfuros.
Cum a fost cumparata RAFO
Consortiul format din Imperial Oil Bacau, firma detinuta de Corneliu Iacobov, si Canyon Servicos a achizitionat, in octombrie 2001, pentru 7,48 milioane de dolari, pachetul de 59,96% din actiunile rafinariei din Onesti. Ulterior, participarea consortiului a atins 94,5% prin achizitia unor actiuni, pentru 11,5 milioane de dolari, rezultate in urma conversiei datoriilor catre creditorii bugetari.
Valoarea capitalului social a fost majorata la 3.062 miliarde lei.
Ovidiu Musetescu, ministrul Autoritatii pentru Privatizare, a declarat, la acel moment, ca „privatizarea RAFO Onesti a fost una din tranzactiile de succes”, de care este mandru, pentru ca, „dupa doi ani si jumatate, rafinaria a pornit si plateste la buget in fiecare luna 1.000 de miliarde de lei pentru accize”.
„In momentul privatizarii, RAFO avea datorii la bugetul de stat de peste 5.000 de miliarde lei si datorii comerciale de peste 100 milioane dolari. Eu nu am cumparat societatea, ci am cumparat un drept de administrare. RAFO, prin hotarare judecatoreasca la Inalta Curte de Arbitraj de la Londra, nu putea functiona.
Eu am cumparat dreptul de administrare si ulterior am achitat o parte dintre datoriile pe care le avea RAFO, fara a fi facute de mine”, a declarat Corneliu Iacobov.
Consortiul s-a angajat, prin contractul de privatizare, sa realizeze investitii de 63,3 milioane dolari intr-o perioada de cinci ani si de circa 17 milioane dolari intr-un interval de opt ani de la achizitionarea rafinariei.
„Cand am cumparat RAFO, societatea nu avea nimic, era goala. Era pamantul nimanui. RAFO avea nevoie de titei in valoare de 30 – 35 de milioane de dolari pe luna”, a precizat Iacobov. Afaceristul sustine ca s-a folosit de abilitatile sale pentru a da nastere unor inginerii financiare menite sa scoata din moarte clinica rafinaria onesteana.
„A trebuit sa construiesc niste active care sa fie ale societatii RAFO, ca sa pot sa gajez cu ele la banci, ceea ce am si facut. Am facut niste societati adiacente, ca sa pot sa iau credite prin gajarea lor”.
Compania Balkan Petroleum Ltd. a devenit actionar principal la societatea RAFO, in urma preluarii de la firma portugheza Canyon Servicos Ltd. a unui pachet de 48,91% din actiunile rafinariei. Operatiunea a vizat 74.546.785 de actiuni, care au fost transferate in contul Balkan Petroleum.
In urma acestei tranzactii, participarea Canyon Servicos la capitalul Rafo Onesti s-a diminuat la 42,06%, corespunzand unui numar de 64.110.235 actiuni.
Vals international
In ultima perioada, acuzatiile la adresa tatalui afacerilor cu petrol din Bacau au adus in fata alte personaje controversate ale Romaniei. Unul dintre acestia este chiar omul care a pus pe chituci Bancorex. „Este foarte adevarat ca am avut relatii de afaceri cu Razvan Temesan. De fapt, in momentul in care am ajuns la RAFO, el era deja acolo. Era consilier.
Si asa a ramas”, puncteaza Iacobov. In aceeasi ecuatie pot fi inclusi, dupa cum a recunoscut afaceristul, si Yoav Stern, Robert Gerendas si Levente Soliom, ambii romani cu domiciliu in Austria. Iacobov si Temesan au infiintat in Austria societatea RAFO GmbH, societate care s-a dorit a deveni actionar la RAFO Interlink GmbH.
„Am vrut sa infiintam societatea RAFO Interlink, dar am renuntat, mergand pe varianta societatii Balkan Petroleum. De fapt, aceasta detine in acest moment, pachetul majoritar RAFO, adica 97,8% din actiuni. Restul sunt ale actionarilor marunti”, precizeaza Iacobov.
„N-am fugit”
Cand la RAFO au inceput sa apara tensiuni, Iacobov a „sters-o” din tara. „Nu am avut nici o intentie sa fug din tara, pentru ca nu ma consider vinovat cu nimic. Am iesit perfect legal, prin Otopeni, ca orice cetatean roman”. In perioada amintita, mentionam ca o tara intreaga il cauta pe disparutul afacerist pesedist.
Sigur pe pozitie, Iacobov se vede, pentru a sasea oara, cu sisul in maini, fiind dispus sa parieze ca PSD va iesi, din nou, in carti. „Nu puteam sa parasesc tara, tinand cont ca este an electoral”. Vom reveni cu amanunte in editiile viitoare.
Care Bivolaru!?
In ultimele zile, scandalul iscat de Bivolaru, fost deputat PSD, a scos in evidenta legatura acestuia cu afacerile bacauanului care cotizeaza din greu catre partidul-stat. „E o tampenie! Grupul de firme VGB are in componenta sa mai multe firme, dar la nici una nu apare Bivolaru.
Intr-una din firmele respective lucreaza sora lui Bivolaru, Mihaela Ene, dar nu are nici o legatura cu administrarea, ea fiind angajata ca economist. Pentru ca a facut treaba foarte buna, sora lui Gabriel Bivolaru a primit prin cesiune 12% din actiuni la una dintre firmele din grup. Dar nu la cea care este actionara la Balkan Petroleum, care la randul ei este actionara la RAFO.
La alta”, insista Corneliu Iacobov.