Începutul sezonului pentru Virusul Sincițial Respirator: Pentru fiecare deces legat de VSR apărut într-un spital, există încă trei în comunitate. Interviu cu Prof. Dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog și Conf. univ. Dr. Violeta Briciu, medic primar boli infecțioase

Virusul Sincițial Respirator (VSR) este un virus comun care afectează plămânii și căile respiratorii, dar poate duce și la probleme mai serioase, cum ar fi bronșiolita sau pneumonia. Virusul se răspândește ușor, mai ales în sezonul rece, prin tuse, strănut sau prin contact cu suprafețe contaminate și devine periculos în special în cazul vârstnicilor și al sugarilor. Persoanele în vârstă, în special cele de peste 65 de ani, au un risc crescut de complicații, mai ales dacă suferă de alte afecțiuni.

Întrucât ne aflăm la începutul sezonului în care cazurile de infecție cu VSR încep să crească, ne-am propus să discutăm pe larg despre această afecțiune și să aflăm care sunt măsurile de protecție recomandate pentru vârstnici, având în vedere că aceștia sunt mai vulnerabili în fața virusului,  alături de Prof. Dr. Florin Mihălțan, Președinte viitor al Societății Române de Pneumologie – mandatul 2024-2026 și de Conf. univ. Dr. Violeta Briciu, Medic Primar Boli Infecțioase și Directorul medical al Spitalului de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca.

1. Care sunt principalele simptome și potențialele complicații ale unei infecții cu Virusul Sincițial Respirator (VSR)?

Prof. Dr. Florin Mihălțan: Virusul Sincițial Respirator este o nouă amenințare pentru anumite categorii de vârstă din populație. Este un virus despre care s-a scris mai mult în ultimul timp, deoarece reprezintă o nouă potențială epidemie pentru omenire. VSR poate provoca o infecție în plămâni și căile respiratorii, producând simptome care sunt adesea similare cu o răceală ușoară, cum ar fi tuse, respirație șuierătoare, strănut, nas care curge și/sau febră. Acestea pot debuta la 4-6 zile de la producerea infectării. De asemenea, bolnavii pot pierde pofta de mâncare. Afectând căile respiratorii, plămânii, gâtul și/sau nasul, infecția poate duce la simptome care variază de la aspecte ușoare până la forme severe. Până la vârsta de 2 ani, aproape toți copiii au avut VSR cel puțin o dată. Printre copiii cu vârsta sub 1 an, inclusiv nou-născuții, VSR este cauza principală a pneumoniei și bronșiolitei, care este de fapt inflamația căilor respiratorii mici ale plămânilor. Mai trebuie specificate câteva lucruri importante pentru cei care trec prin această boală: de exemplu, persoanele infectate cu virusul pot fi contagioase pentru o perioadă de timp cuprinsă între 3 și 8 zile. De asemenea, cei  care au virusul pot fi contagioși timp de 1 sau 2 zile chiar înainte de apariția simptomelor. Persoanele cu sistemul imunitar slăbit pot fi contagioase până la 4 săptămâni, chiar dacă simptomele dispar.

Conf. univ. Dr. Violeta Briciu: Virusul sincițial respirator (VSR) este din ce în ce mai frecvent recunoscut ca un agent patogen important la adulți, deoarece poate duce la boli severe ale tractului respirator inferior, fiind a treia cea mai frecvent identificată cauză virală printre virusurile respiratorii care duce în prezent la spitalizare (după COVID-19 și gripă).

Boala se manifestă ca traheobronșită sau pneumonie, exacerbarea astmului bronșic sau a bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC), pacienții prezentând febră, rinoree, tuse cu expectorație sau seacă, lipsă de aer, dureri toracice, simptomatologie care frecvent necesită spitalizare din cauza severității și complicațiilor. Evoluția poate fi nefavorabilă și se poate ajunge la deces; conform datelor raportate din SUA pe o perioadă de 15 ani, rata mortalității în rândul adulților cu vârsta de peste 50 de ani care au fost spitalizați cu VSR a fost de 6-8%.

• Cum se răspândește VSR și care sunt factorii de risc pentru boli severe?

Prof. Dr. Florin Mihălțan: Răspândirea se face pe mai multe căi:

1. Contact cu o suprafață: VSR supraviețuiește ore întregi pe suprafețe neporoase. Când o persoană atinge o suprafață contaminată și apoi își atinge fața, se poate infecta cu VSR;
2. Prin tuse și strănut: când o persoană infectată tușește sau strănută, particulele virale se transportă în aer și îi pot infecta pe alții;
3. Picături: când secrețiile corporale de la o persoană infectată ajung în gura, ochii sau nasul altei persoane;
4. Contact direct: prin atingere sau contact apropiat, cum ar fi sărutul unui copil infectat;
5. Copiii iau de obicei VSR la școală sau la grădiniță și apoi îl aduc acasă la familiile lor. Acest scenariu nu este deloc nou, el fiind exersat și de virusul gripal.

Conf. univ. Dr. Violeta Briciu: Factorii de risc pentru boli severe sunt reprezentați de extremele de vârstă (sugari, copii mici și vârstnici), afecțiunile cardiace, pulmonare, oncologice, hematologice, imunodepresia congenitală sau indusă medicamentos, transplantul de organe, precum și rezidența pacienților în unități de îngrijire pe termen lung.

• Cât de frecvente sunt infecțiile cu VSR la persoanele în vârstă?

Prof. Dr. Florin Mihălțan: Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) estimează că infecția cu VSR în SUA duce la un număr situat între 60.000 și 160.000 de spitalizări pe an la adulții cu vârsta ≥65 de ani și provoacă între 6.000 și 10.000 de decese anual pentru această categorie de vârstă. În întreaga lume, se estimează că 64 de milioane de persoane de toate vârstele contractă VSR în fiecare an, ducând la aproximativ 160.000 de decese. Experții din toate țările cred că povara exactă a bolii este mai mare la toate vârstele, deoarece cazurile de VSR tind să fie sub-raportate sau sub-diagnosticate. Sigur că trebuie tras un semnal de alarmă pentru vârstnici, dar să nu uităm și copiii. În fiecare an, între 58.000 și 80.000 de copii cu vârsta sub 5 ani sunt internați cu VSR. Dintre copiii cu vârste de sub 1 an, VSR este sursă de pneumonie și bronșiolită. VSR are ca rezultat pe mapamond 2,1 milioane de vizite la medic pentru copiii sub 5 ani anual.

Conf. univ. Dr. Violeta Briciu: În ciuda importanței sale globale, e încă dificil de cuantificat povara bolii VSR, în principal din cauza lipsei de supraveghere și raportare, explicată prin accesul redus la diagnostic. Pentru a confirma infecția avem la dispoziție teste de diagnostic rapide sau teste de diagnostic molecular (teste PCR), asemănătoare testelor utilizate pentru confirmarea infecției cu virusul SARS-CoV-2 din prelevat nazo-faringian. În prezent sunt disponibile teste rapide de diagnostic, facil de efectuat atât în ambulatoriu, cât și în serviciile de urgențe, care identifică simultan virusul gripal A și B, virusul SARS-CoV-2  și VSR.

Trebuie subliniat că această infecție este frecvent nerecunoscută în unitățile medicale în care nu e disponibil accesul la diagnostic, pacienții fiind diagnosticați cu pneumonie virală sau pneumonie de etiologie neprecizată.

• Ce măsuri pot fi luate de către aceștia?

Prof. Dr. Florin Mihălțan: Pentru vârstnici, o grupă cu risc major, măsurile pe care aceștia le pot lua sunt multiple. Trebuie curățate frecvent suprafețele cu atingere ridicată, trebuie folosit un șervețel sau o mânecă de cămașă pentru a acoperi strănutul și tusea și trebuie evitate strângerea mâinii, partajarea  ustensilelor, săruturile și alte tipuri de contact apropiat.

Practicarea unei  bune igiene a mâinilor prin spălare cu apă și săpun timp de 20 de secunde sau mai mult este o altă soluție. Când cineva se confruntă cu simptome de VSR, trebuie evitată interacțiunea cu copiii cu risc. Dacă este imposibil de evitat  interacțiunea cu copiii, sunt recomandate măsurile de precauție ale CDC. În cele din urmă, potrivit experților, părinții sau bunicii copiilor cu risc ar trebui:

1. Să minimizeze  timpul pe care copilul îl petrece în zonele cu transmisie ridicată, cum ar fi grădinița;
2. Să țină copilul departe de persoanele bolnave;
3. Să-l încurajeze să se spele pe mâini cu apă și săpun timp de 20 de secunde sau mai mult;
4. Să evite să-și atingă fața.

Sigur că un element preventiv, protectiv important este existența unor  vaccinuri  împotriva VSR,  care pot oferi un anumit nivel de protecție pentru persoanele din anumite grupuri. Personalul medical  poate recomanda vaccinarea pentru adulții cu vârsta ≥60 de ani, care sunt mai expuși riscului de îmbolnăvire gravă ca urmare a scăderii funcției sistemului imunitar. De asemenea, pentru persoanele care pot fi în contact cu vârstnicii se poate recomanda vaccinarea împotriva VSR. În cazul femeilor  însărcinate, acestea  pot alege, de asemenea, să se vaccineze, în special în timpul sezonului VSR (toamnă-iarnă). Acest lucru poate ajuta la prevenirea bolilor legate de VSR  la sugarii cu vârsta de până la 6 luni. Ce mai trebuie știut este că a avea infecție cu VSR o dată nu oferă imunitate permanentă. Se pot contracta infecții cu VSR de mai multe ori de-a lungul vieții.

Conf. univ. Dr. Violeta Briciu: Pacienții vulnerabili prin vârstă și comorbidități trebuie să evite contactul cu persoane din familie sau colectivitate care prezintă manifestări de infecție respiratorie. Masca de protecție respiratorie reprezintă o metodă eficientă de prevenție a transmiterii numeroșilor agenți patogeni respiratori, fiind recomandată în sezonul rece în spații aglomerate, precum mijloacele de transport în comun. Spălarea mâinilor reprezintă de asemenea o măsură importantă pentru a preveni transmiterea. În plus, din anul 2023 avem aprobate în Europa două vaccinuri împotriva VSR, unul dintre acestea fiind disponibil de la începutul anului 2024 și în România.

• Ce măsuri de prevenție recomandați în cazul persoanelor vârstnice?

Prof. Dr. Florin Mihălțan: Aici intră în primul rând precauțiile suplimentare în sezoanele cu risc de infectare crescute. Pentru VSR, evoluțiile cu vârfuri pandemice sunt toamna și iarna. Consumul suplimentar de lichide, purtarea măștii, igiena personală și evitarea contactului cu persoane bolnave sunt la îndemâna oricărui vârstnic. Debutul simptomatic impune control la medic, care va face o investigație radiologică (radiografie și CT), dar și  teste de laborator, cum ar fi un tampon bucal sau un test de sânge. Aceste teste identifică discrepanțe în numărătoarea leucocitelor, deoarece numărul crescut  sau scăzut al acestora  poate dezvălui prezența infecțiilor virale sau bacteriene. Pregătirea pentru acest sezon epidemic se va face însă cu vaccinare pentru VSR, care poate fi administrat de la vârsta de 60 de ani. Vaccinul există și în țara noastră.

Conf. univ. Dr. Violeta Briciu: În plus față de măsurile nespecifice de prevenție a transmiterii infecțiilor respiratorii menționate anterior, pentru persoanele cu vârsta peste 60 ani recomandăm vaccinarea împotriva VSR cu vaccinul disponibil în România. Persoanele cu vârsta de peste 60 ani asociază frecvent și comorbiditățile pe mare le-am subliniat ca fiind factori de risc pentru evoluție severă și prognostic nefavorabil. Acest vaccin presupune o singură administrare intramusculară. În cazul persoanelor vârstnice avem asigurate în prezent, prin compensare 100%, alte două vaccinuri pentru infecții respiratorii, respectiv vaccinul antigripal și vaccinul anti-pneumococic (acesta din urmă prevenind infecțiile respiratorii pneumococice, care sunt infecții bacteriene cu risc de evoluție severă).  Vaccinul împotriva VSR poate fi administrat concomitent cu vaccinul sezonier antigripal și vaccinul anti-pneumococic.

• Ați sesizat un număr în creștere al cazurilor de infectare cu VSR în ultima perioadă?

Prof. Dr. Florin Mihălțan: A fost un număr în creștere de infecții virale în ultima perioadă. Din păcate, accesul la investigarea sistematică pentru VSR nu a fost fezabil în multe servicii din România, din cauza lipsei testelor, dar acest fapt reconfirmă ceea ce este cunoscut pe plan mondial –  că este sub-diagnosticată această infecție. Să nu uităm că fragilitatea vârstnicilor și a celor cu boli consumptive, a permis în acest an să avem valuri de infecții cu virusul gripal, SARS-CoV-2  sau cu pneumococ.

Conf. univ. Dr. Violeta Briciu: Da, în cadrul unității noastre medicale avem o creștere a cazurilor de infectare cu VSR de la finalul pandemiei COVID-19, atât a pacienților internați în secțiile clinice cât și în compartimentul de terapie intensivă. Aceasta creștere e explicată parțial prin relaxarea măsurilor de prevenție a bolilor respiratorii și prin accesul mai bun la diagnostic. În serviciul nostru realizăm un test de diagnostic molecular care detectează concomitent gripa A și B, SARS-CoV-2 și VSR sau un test molecular pentru un total de 23 patogeni respiratori. O altă explicație a creșterii numărului de cazuri se regăsește și în fenomenul de îmbătrânire a populației, ce duce la creșterea numărului de pacienți cu numeroase comorbidități sau pacienți aflați în centre de îngrijire, care prezintă factori de risc pentru evoluție severă a bolilor infecțioase și necesar de spitalizare.

• Considerați că pacienții sunt suficient de informați în legătură cu această afecțiune?

Prof. Dr. Florin Mihălțan: Pacienții nu sunt suficient informați. Educația pacientului român ar trebui să debuteze pe zona de prevenție din școală, iar utilizarea tuturor modalităților de popularizare a potențialelor pericole de infectare ar trebui să fie subiect de mediatizare pe toate canalele posibile (radio, TV, broșuri etc.). Avem un drum lung de parcurs în acest domeniu, iar despre VSR se știe puțin, deoarece s-a vorbit de acest nou tip de infecție de foarte puțin timp.

Conf. univ. Dr. Violeta Briciu: Populația adultă cunoaște foarte puține despre prezența și riscul asociat acestei infecții virale. Mai bine informate sunt femeile însărcinate și mamele copiilor mici, privitor la riscul bolii VSR severe la vârsta de sugar și copil mic. Important de menționat este că vaccinul disponibil este recomandat și gravidelor aflate în trimestrul al III-lea de sarcină, pentru că acestea să transmită pasiv fătului anticorpii produși postvaccinal, astfel ca nou-născutul și sugarul sa fie protejat de infecția virală.

• Ce fac alte țări? Există exemple de bună practică pentru a reduce povara pacienților și supraaglomerarea în spitale?

Prof. Dr. Florin Mihălțan: Multe țări au un program național de vaccinare cu rate crescute de acoperire în populație. Rata crescută de vaccinare – ideal peste 80% – presupune degrevarea și scăderea presiunii pentru spitalizări și consulturi de urgență. Ca exemple de bună practică, există aceste spoturi de avertizare cu testimoniale de pacienți pe care le-am văzut de exemplu în SUA. Pacientul vorbind despre experiența personală este cel mai bun consilier pentru masa mare de potențiali bolnavi. De asemenea, cred că acceptarea de către eșantioanele populaționale la risc (copii, gravide, vârstnici) a vaccinării depinde de modul în care se implică personalul medical. Un medic care transmite un semnal neconvingător către pacient nu va reuși să-l determine să facă acel vaccin. Nu în ultimul rând, controalele și consulturile profilactice la medicul de familie al acelor grupe la risc care au și boli asociate, cu pregătirea în pre-sezon a acestora, poate fi o modalitate utilă de a scade rata spitalizărilor și riscul de deces.

Conf. univ. Dr. Violeta Briciu: Alte țări din Europa (precum Austria, Belgia, Suedia, Marea Britanie) sau SUA au introdus din anul acesta în programul național de imunizare vaccinarea VSR pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani și/sau pentru femeile însărcinate aflate în săptămâna 24-36 de sarcină. Sperăm să învățam și noi și să luăm exemplu din experiența acestor țări. În prezent, este foarte important să creștem conștientizarea în România în rândul personalului medical și a pacienților la risc, să creștem capacitatea de testare în serviciile medicale ambulatorii și spitalicești și să respectăm în cazul pacienților spitalizați cu infecție respiratorie a măsurilor de izolare sau cohortare (respectiv internare în același salon a pacienților infectați cu același agent patogen).

Articol susținut de COPAC – Coaliția Organizațiilor Pacieților cu Afecțiuni Cronice